62,236 matches
-
în folosul altor nume care s-au dovedit în timp cu totul insignifiante. Este perioada în care Marin Preda află de existența revistei Albatros, prin intermediul căreia îl descoperă pe Geo Dumitrescu, pe atunci student în anul al II-lea al Facultății de Litere, "liderul" grupului, în ipostaza lui de "descoperitor" și de "întemeietor", "un băiat ca și mine, un mărunțel foarte vioi". Aceste împrejurări vor fi, de altfel, evocate mai târziu de Marin Preda în pagini cu adevărat memorabile (Sânziana Pop
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
autor în ultimii ani, pe de o parte - sub coordonarea unui specialist al domeniului de talia lui Jean-Jacques Wunenburger, pe de altă parte - în interiorul Centrului de Cercetare a Imaginarului pe care Corin Braga l-a întemeiat și îl conduce la Facultatea de Litere a Universității ,Babeș-Bolyai". Corin Braga confirmă, ca și prin precedentele sale studii, apărute în românește, previziunea lui Gilbert Durand însuși, după care ,în domeniul imaginarului se mai poate face carieră frumușică încă vreo două sute de ani" (apud Cristian
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
un individ ,în negru", rigid, neprivind la nimeni în jur deși era acolo multă lume, zidit parcă înăuntrul său, dând senzația ,de refuz obstinat al realității imediate". Informându-se, Mârzea află că omul este preot unit și bibliotecar la Biblioteca Facultății de Drept, un ,preot-funcționar", predicator foarte ascultat de enoriași, implicat cu eficiență în tot felul de activități comunitare sau caritabile. Venise la ziar să obțină publicarea scrisorii unor pădurari nemulțumiți de o decizie administrativă care-i nedreptățea, la fel cum
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
avertizat, iar concetățenii lui Păducel și Rosulescu au acoperit cu var poemele de pe ziduri. Apocalipsa educației S-au încheiat examenele de admitere în învățămîntul superior. în revista 22 nr. 804, Cătălin Avramescu și Cristian Preda, care au examinat candidații la Facultatea de Științe Politice din Universitatea București, își comunică observațiile și tristele concluzii. Facultatea la care predau ei e una din cele mai solicitate, majoritatea candidaților rîvnind la o carieră în diplomație. Ceea ce le-a fost însă dat să audă de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
ziduri. Apocalipsa educației S-au încheiat examenele de admitere în învățămîntul superior. în revista 22 nr. 804, Cătălin Avramescu și Cristian Preda, care au examinat candidații la Facultatea de Științe Politice din Universitatea București, își comunică observațiile și tristele concluzii. Facultatea la care predau ei e una din cele mai solicitate, majoritatea candidaților rîvnind la o carieră în diplomație. Ceea ce le-a fost însă dat să audă de la tinerii absolvenți de liceu (cu medii bune) creează perplexitate. Cătălin Avramescu e de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
unei educații care nu are nici un fel de angajare morală și a pierdut simțul realității: "Din bani publici, cetățenii finanțează un sistem care produce, pe scară industrială, ceva mai rău decît ignoranța" - afirmă Cătălin Avramescu. l Cristian Preda, decan al Facultății de Științe Politice, propune, pentru a cunoaște adevăratele rădăcini ale răului din învățămînt, o anchetă de amploare, cu un chestionar la care elevii și profesorii să răspundă anonim: "Ce învață și de unde învață o persoană aflată în sistemul educațional? în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
dumitale? Da, e a mea, e un cadou pe care mi l-a făcut ,I. G. Farben" ale cărei interese le reprezint aici.ť. N-am mai insistat, era clar și am schimbat subiectul, vorbind despre viitorul său curs de la Facultate. Curios acest om, Nae Ionescu, un amestec de inteligență satanică, de filozofie compozită, jumătate raționalistă, jumătate mistică, de talent real de vorbitor, fascinând tineretul, cu apetituri mari politice și de Ťjouisseurť". Și, într-adevăr, o știm bine astăzi - și prin
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
toate serialele polițiste. Din ce categorie fac parte spărgătorii? Nu știu să spun. Știu doar din ce categorie nu fac parte. Sînt sigură că nu sînt mineri în Valea Jiului. I-am eliminat imediat. Cînd au intrat pe 13-15 iunie în Facultatea de Litere, au făcut-o zob și ne-au caftit pe măsura proeminenței mușchilor, au dat buzna și în biblioteca de la etajul întîi, la sala de lectură. Acolo, niște "curve" și niște "drogați", vînzători de neam și țară, citeau, fiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
și se-nghionteau trăgînd de niște cărți. Numai șefu' i-a liniștit. "Bă, potoliți-vă, bă! Paștele mă-sii. Bă, unu ia una, altu' pă cealantă!": Cîtă fericire radia pe chipul lor. Au fost amplasați în dispozitiv la intrarea în facultate, de-o parte și de alta a ușii masive, ca să ne controleze carnetele de studenți. Ce dacă ei nu știau să citescă... și nu se prindeau că le întoarcem și le prezentăm invers... Erau atît de fericiți! Sprijiniți în bîtă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
mort și nelucrător, deoarece sufletul e preocupat numai de cele mai presus de cuvânt”1. Tomáš Špídlik referindu-se la schema Sfântului Teofan Zăvorâtul, susține că ar trebui să presupunem încă o ultimă treaptă a extazului: o suspendare a tuturor facultăților sufletului în care nu mai lucrează decât puterea Duhului. Dar cărei stări psihologice îi corespunde aceasta? Poate că această stare e cea numită „somnul veghetor”. În somnul obișnuit sufletul e smuls din sine însuși și e supus viselor, însă somnul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
nota cerută de patalama. Că și atunci s-or mai fi dat bani pentru ungerea comisiei e posibil. Dar nu se făcea chetă, în urma consultărilor dintre părinți și profesori, pentru cîștigarea bunăvoinței examinatorilor. Pe vremea mea se traficau notele la facultate. Și asta n-o făceau numai studenți străini care ieșeau de la examen supărați de cîte un 7 sau 8 și se burzuluiau pe coridoare: "Eu dat la profesor lănțișor de aur și el pus notă mică în carnet.". Unii dintre
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
care și-au luat examenele cu asemenea atenții sînt azi profesori de liceu sau universitari, doctori în spitale, ingineri cu funcții înalte, judecători și procurori cu pretenții. Mergeți, ca observatori, la o întîlnire după 25 de ani a absolvenților unei facultăți oarecare și vă veți speria auzind cum s-au selectat vîrfurile acelei perioade. Cu sacoșa și cu UTC-ul. O parte dintre absolvenți lipsesc. Sînt în Occident, unde au făcut cariere frumoase sau măcar frumușele. Cei mai mulți și-au luat lumea
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
sau măcar frumușele. Cei mai mulți și-au luat lumea în cap pentru că n-au avut loc de uteciștii emeriți și de făcătorii de cadouri, pentru a ajunge în funcții pe care le-ar fi meritat. Din cîte știu, azi nici una dintre facultățile din România nu se află între primele 500 din lume, pe profilul lor. Cît despre așa-numita faimă a învățămîntului românesc, de ea s-a cam ales praful. Am ajuns chiar sub cota de avarie, tot făcînd reforme, dar fără
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
produs o bună impresie. l Numărul pe iunie-iulie al revistei sătmărene POESIS prefațează, într-un fel, Zilele, neomițînd o ingenioasă prezentare cu imagini a Conferinței Naționale a Scriitorilor, în care ,alegătorii" sînt mai mult la Terasa Tosca decît în Aula Facultății de Drept din București, pe fețele lor citîndu-se satisfacții multiple, nu toate profesionale. Remarcabil, în totul, acest număr (din care nu lipsește Bookarest 2005), ca de altfel și precedentele.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
acest fel a fost sprijinită de editura clujeană Limes care a oferit iubitorilor din România sau de aiurea ai lui George Topîrceanu versiunea englezească a unora dintre poeziile sale. Traducerea și competentul studiu însoțitor aparțin Cristinei Tătaru. Absolventă strălucită a Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai, Cristina Tătaru este, în prezent, cadru didactic la aceeași instituție de învățămînt superior. Anglista clujeană nu este la prima încercare de acest fel. Ea a mai publicat traduceri din poezia lui Vasile Voiculescu, Ștefan Augustin
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
îl știi de-acasă, amestecat cu vinișoarele datoriei. După 30 de ani e publicată, la Editura Institutului Cultural Român, ediția a IV-a care, spune autoarea, poate fi considerată definitivă. Între timp, ,dosarul" a ajuns, cel puțin pentru admiterea la facultate, o modestă învelitoare de carton, iar raccourci-ul, locvacitatea și ubicuitatea prozei au făcut modă. Totuși. Drumul egal al fiecărei zile nu s-a istoricizat, așa cum li se-ntîmplă romanelor-experiment, în toate sensurile. Adică, deopotrivă, cărților de public (avid de noutăți) și
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
seamănă așa bine unul cu altul încît poți, liniștit, să le pierzi șirul. De aceea, pesemne, creșterea Letiției se măsoară în praguri. Primele nelămuriri, întîile rușini. Primele vorbe, în stradă, cu băieții. Primele mustrări. Pe urmă, obligațiile. Liceul, admiterea la facultate. Evadarea. Din lumea ei de altădată, ascunsă în dulap, cu hainele de-acasă, vine, deodată, la cămin, o veste. E întrebarea aceea cu care chemi pe cineva la vorbitor, dură, metalică, încercînd să nu dea de bănuit: Cine este Letiția
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
Reporter În ziua de 17 iunie a.c. s-a desfășurat la București, în aula Facultății de Drept, Conferința Națională a Scriitorilor, eveniment precedat de o pregătire mediatică ieșită din comun. Pregătire mai ales negativă, colorată senzațional, astfel cum s-a configurat după momentul în care a fost lansat pe piață așa-numitul caz Uricaru. S-
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
să-și deie seama că în cultura română este nevoie și de un astfel de tip, care lucrează în tăcere și care pune carte după carte, și până la urmă lucrurile încep să se aranjeze. Mi s-a spus că la facultățile de literatură, la catedrele de teoria literaturii, se predă, se dau ca lucrări obligatorii de consultat, cărțile mele. Începe să se recunoască și un astfel de efort. Asta nu înseamnă că îi elimin pe alții, dar o cultură trebuie să
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
care iei repede seama. Programul începe să se deruleze cu repeziciune. Prima întâlnire, primul cadou. Andrei Șerban spunea că nu mai face cadouri României. Oare? Nu face nici o selecție și acceptă să lucreze cu toți cei 56 de studenți ai Facultății de Teatru din Cluj. Se merge pe încredere și li se explică la ce folosesc aceste work-shop-uri: la nimic concret: la pregătire; pregătire, un cuvânt care va reveni mereu în discursul regizorului. Li se împart scene din Visul unei nopți
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
Pe coridoare, în cabine, se repetă. Studenți cu studenți, actori cu actori, actori cu studenți, și, uneori, și câte un viitor tânăr regizor. În sală, cu timiditate la început, apoi cu mai mult curaj, asistă la exerciții: profesori universitari de la Facultatea de Teatru, Litere sau Conservator, teatrologi, ziariști, oameni de cultură, toți interesați de ,fenomenul Șerban", chiar și elevi de la școlile de artă. Exercițiile păreau simple, se complicau treptat. Dar ce rigoare, ce atenție, concentrare și cunoaștere de sine pretindeau. Regizorul
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
Andrei Șerban" Vrăjitorul Am reușit, ca spectator amabil acceptat, să asist la cîteva secvențe din atelierul teatral pe care l-a făcut Andrei Șerban la Cluj cu cei 80 de actori - unii actori profesioniști ai Naționalului clujean, alții, studenți ai Facultății de Teatru a Universității ,Babeș-Bolyai". Tot timpul am regretat că studenții mei de la Filosofie, și mai ales cei de la cursul de psihanaliză, n-au asistat și ei. Fiindcă și unii, și alții ar fi avut ce învăța. Studenții de la Filosofie
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
scară de valori. În țărișoara lui "cine", nu a lui "ce", a nepotismului ridicat la rang de cutumă, nu a meritului recunoscut și recompensat ca atare, tânărul nostru avea patru-cinci slujbe (realizator la Radio Iași, profesor plătit cu ora la Facultatea de Litere, redactor la revista "Timpul", colaborator la cotidianul "Monitorul", traducător la Editura Polirom), muncind nu mai mult de șaisprezece ore pe zi pentru un venit cumulat care să acopere întreținerea și coșul zilnic. Idealistul proletar intelectual formulează și o
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
nu mi-am dat seama cum au trecut 12 ani, dar... am obosit. Nu mă mândresc cu asta și nici nu caut scuze. Ca mine fac anual câteva mii (mă tem că zeci de mii) de tineri. Majoritatea absolvenți de facultate, majoritatea cu studii mai utile decât Literele, inși care - ca și mine - n-au vrut altceva decât să rămână aici, alături de prietenii și părinții lor, să facă bine ceea ce se pricepeau și să trăiască de pe urma priceperii lor." (p. 28) Pe
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
Paul Goma era cunoscut mai mult prin scrisorile sale polemice decît prin trecutul său de disident anticomunist, că foarte multă lume îi contestă talentul de scriitor și că există destui care șoptesc pe la colțuri că nu ar fi în deplinătatea facultăților mintale. Adam Michnik s-a oprit brusc, m-a apucat de braț, m-a privit drept în ochi și mi-a spus: "Vă rog să îmi promiteți un lucru: indiferent ce vor spune cei din jur, dumneavoastră nu îl veți
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]