692 matches
-
se mulțumesc astăzi să stea comod în jilțurile lor și să scrie enciclice pastorale prin // reviste și ziare; să vorbească mulțimei prin telegraf și radio, contra cărora au luptat până-n ziua de ieri. Iisus acuza pe Farisei, spunându-le: "Fățarnicilor! Fala cerului știți să o deosebiți și semnele vremurilor nu le puteți deosebi?" (Matei XVI 3-4). Clericii noștri, deși conștienți de adevărul acesta, au luptat totuși contra teoriilor lui Galileu, Giordano Bruno etc., iar astăzi au schimbat stilul vechi pe cel
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o carte nu va ști să amuze cât o jucărie, ea va trebui smulsă din mâinile cititorului mic.” Mihail Sebastian 33. „E bine dar să ai atâtea cărți câte îți sunt de trebuință și de folos și nici cum pentru fală.” Seneca 34. „O carte bună se poate număra printre cei mai buni prieteni.” Samuel Smiles 35. „O carte trebuie să fie în stare a se susține singură în fața cititorilor, prin chiar substanța ei ideatică, prin ceea ce reușește să comunice fără
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
-o în răceală, / Cu fața palidă nespus / Ca de madonă goală. // Căci a vorbi nu te descarci / De oful ce te doare? / Și stingi acel foc de dor / Ce arde-atât de tare? // Și apoi, blând, Luceafărul / Privind Luna în fală, / În ochi i s-a răsfrânt acum / A ei tristă răceală. // Și i-au stins acele scântei / Din genele lui dese, / Prin care a privit frumos / Ca-n basme cu prințese. Căci scânteile-i din gene / I-au indus farmecul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ar fi norocul tău dacă ai părăsi această sală fiind În viață? Solul Îngălbeni. Uciderea solilor era semnul de război al sultanilor. Dar, după cum toată lumea știa, Ștefan nu se sfiise să-i ucidă pe solii tătari care sosiseră, cu aceeași fală, după bătălia de la Lipnic. - Oricât de Îngâmfat ar fi stăpânul tău, care nu e nici pe departe stăpânul lumii, nu se poate să nu-și fi dat seama că această solie nu e altceva decât o provocare inutilă. Mahomed a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
pe una din plajele situate de-a lungul golfului Danzig, turnuri de înălțimi diferite, împrejmuite de ziduri ce alcătuiau o cetate locuită de personaje de natură fantastică. Întotdeauna, marea îmi surpa construcția astfel ridicată. Tot ceea ce se ridicase cu atâta fală se năruia în sine fără un sunet. Iar nisipul ud mi se scurgea din nou printre degete. Cetatea de nisip se numește o poezie lungă pe care am scris-o pe la mijlocul anilor șaizeci, așadar într-o vreme în care tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
făcu plăcere. Elena spuse regretul ei că nu pot rămâne acolo noaptea și că totul a fost așa de zăpăcit. Tocmai atunci se auziră dincolo glasuri. Lenora sări drept în picioare și strigă violent: - Eleno! Cu o mișcare de răzvrătire, fala ieși totuși. - Nu e nimic! zise, întorcîndu-se, dar Lenora nu păru mulțumită. Rămase în picioare. Prin mișcare și greutate părea o statuie mare, cu fața aceea rea, care o schimba așa de mult, o făcea de nerecunoscut. O viață întreagă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
așa erau de repezi prefacerile - apăreau imobilele mari de raport, se proiectau disproporționate și ponderoase pe armonia grațioasă a restului, azvârlite pe proiectul unor străpungeri, unor exproprieri și artere, totodată probabile și problematice. Mini fu cuprinsă de fizionomia Cetăței. - Ce fală de treabă Eliza asta! Nici n-aș fi crezut! zise Lina. - Da! răspunse Mini distrat. Lina se despărți de ea pentru a sal duce la o clientă în Izvor. - Așa departe te duci, Lina? o întrebă mașinal. Lina strânse din
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
heleșteul, livada... Toate arătoase, de să crape rânza în dușmani. Se și vedea fruntaș în șapte sate, om cu stare și de băgat în seamă pentru chibzuință, cumpătare și credință, cu nevastă tânără și frumoasă, purtătoare de cinste și de fală pentru bărbat. Și lucrurile s-au desfășurat cum nu se poate mai bine preț de peste o jumătate de an, până când, într-una din duminici, Vasile Chelu, cetățean român de 27 de ani din județul Suceava, a fost tras pe dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
contenea cu jalbele la primărie și plîngerile-n vecini. De cîte ori bate pendula așa mă lovește și fătul ăsta-n burtă! Nici de ceas nu mi-e trebuință. El nu greșește nici o dată.” Ieșisem deci, În lume, mă plimbam cu fala mamei scrisă pe umărul stîng. Oameni cît să nu zărești acareturile, mulți mascați, alții cu fețe boite, cîțiva cu tichii pline de clopoței... Priveam carnavalul..., acasă dădusem cu ruj pendula, Îi lipisem pene multicolore de papagal, ornasem timpul... Unii care
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Agapia, căruia îi dă această dugheană și încă una cumpărată alături, pe lângă alte bunuri, în schimbul unui vad de moară, două prisăci și alte acareturi la Chiperești, pe Jijia, unde vodă a făcut „o fabrică de postajă” (postăvărie). Prima din Moldova! Fala primei dugheni a rămas doar în cinstea numelui lui vodă, care a cumpărat-o, pentru că a doua dugheană a fost prefăcută în crâșmă... Iar se adeverește vorba mea, părinte, că una-i umbra unei dugheni sau crâșme și alta-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
câte am înțeles eu, acele case în care se găseau școala și baia nu se aflau lângă biserica Trei Ierarhi, ci undeva, mai jos de Mitropolie. „ Chiar dacă vodă nu spune pe nume uliții, tu ai ghicit locul.” O undă de fală mi-a încălzit sufletul la auzul cuvintelor călugărului. Am continuat totuși să răscolesc prin actele de pe masă și să le citesc pe nerăsuflate, până când unul mi-a atras atenția în mod deosebit. Când am terminat de citit, l-am făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pecetea Porții gospod și ne-am iscălit. Leat 7263 (1755) februarie 28”. Doar ce am terminat de citit, că bătrânul a și grăit, oftând: „Simt ca o strângere de inimă când aud de Școala Vasiliană, care a fost de mare fală în vremea lui vodă Lupu. Din păcate, doar la vreo sută de ani, nu i se mai cunoaște măcar locul.” Eu parcă nu m-aș da bătut, părinte, până nu mai aflăm câte ceva și despre osârdia altor domni spre a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
te însori. Dacă din câte fete sunt în sat nu-ți place niciuna, du-te și încearcă a peți fata împăratului. Ai auzit ce spunea mai-nainte Toboșarul. IERONIM: Nu, mamă. Ce-mi trebuie mie fete de împărați, bogăție și fală? Nimic nu-i desăvârșit, și eu desăvârșirea o caut. Am întâlnit-o doar o dată, în vis. Era o fată frumoasă cum n-a mai fost alta. Trecea, singură, de-a lung de maluri de lac umbrit. Trecea abia simțit, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mă țină minte. LIANA: Și după șmotru, învață-i să se scalde, să nu mai lase-n urma lor dâră, cum lasă jivinele urât mirositoare. Oșteanul cată să fie sprinten, dichisit și plăcut celor din jur, că de asta-i fala țării. PÂRJOL (își aranjează din nou ținuta, își răsucește mustața): Așa, așa. Jupâniță Liana, mie mi-ar fi drag să mai stăm de vorbă și altcum decât venind aici cu sarsanaua după tain. Mi-ar fi în cinste să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vedem noi... (pleacă foarte jignit. Ajunge în fruntea cetei, începe să bată tactul, cuvioșii reiau corul lor dezacordat.) SISOE: Ei, văzut-ai pe acest Terentie? Parcă ce-i el mai mult decât un sfânt, ca mine și ca dumneata? Da' fală arată cât pentru trei ca el. Văzutu-i-ai ucenicii, părinte Mavrichie? MAVRICHIE: Văzut. De toată mâna. Da' așa-i și la ceilalți. Că de pe nimica nu se mai cunoaște, pe dinafară, care-a fost bărbat și care femeie... Atâta doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
viața pentru apărarea credinței și a țării. La curtea domnească domnul Moldovei nu-și simțea viața în siguranță și de aceea a ridicat Cetățuia ca să-i fie de adăpost și refugiu pentru vremurile grele din viața politică, dar și de fală pentru zilele bune, când era vizitat de către demnitarii locali și străini veniți la Iași. Prin această ctitorie a vrut să se știe despre el în lumea Orientului și a Occidentului. Această fortificație s-a dorit a fi mai sigură decât
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Către prea piosul, prea strălucitul, prea seninul și prea gloriosul stăpân și demnitar a toată Moldo-Vlahia Domnul-Domn Io Duca Voievod. Duca, stăpânitor prea înalt al pământului Moldovei și domnitor, cu titlul de Crator, numele tău străbătu pretutindeni marginile lumii, tu fala pioșilor și faima principilor. Mult se bucură neamul elenic căruia i-ai oferit de curând această carte, tipărindu-o cu cheltuiala ta. Ție îți aduce coroana de pietre prețioase și răpită de bucurie și înaltă puterea ta prin prea onoratele
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
nu e liberă pentru la noapte, tocmai au sosit niște neguțători bogați din Isfahan, cu copii și cu slugi. Ca să-i verifice spusele, nimeni n-are nevoie să consulte un registru. Locul geme de rândași gălăgioși și bidivii plini de fală. În ciuda iernii care Începe, Omar s-ar fi culcat sub cerul liber, dar scorpionii din Kashan sunt aproape la fel vestiți ca și faianța din partea locului. — Chiar nu există nici un colțișor unde să-mi Întind rogojina până În zori? Hangiul Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nu foloseau emblema umană, se voiau copiii monstrului. Fascinați de imaginea antropomorfă, încifrată, încârligată, inaccesibilă. Supraomul, îți amintești? Omul nou al vremurilor noi, cântecele, modelul, Asociația-model, uniformele, urletele, promisiunile. Cadența, cadența, herr Doktor. Bestia bicefală tricefală, tovarășe, pam pam, cu fală, triumfală, ce scofală, tra la la... Șoferul holbase ochii și dilatase urechile. Nu știi niciodată pe cine ai în taxi, în ziua de azi, trebuie să fii atent, atent, numai ochi și urechi. Taxiul frânase lent, elegant în fața vilei. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
păsări, stele, flori. Are cruci de amintire Pe morminte de eroi Monumente de mărire Din vremi mândre de război. Are tot ce‐ nsuflețește Pe acela ce‐și iubește Patria și legea sa; Ca și alte țări din lume , Ea cu fală al său nume Orișiunde -l va purta. Însă inimi iubitoare, Așa ochi, așa femei Ca‐ n Moldova, sfântul soare N‐ a văzut pe alte căi. Deci Moldova să‐ mi trăiască! Ea‐ i grădina românească, Patria amorului, Unde sunt zâmbiri mai
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mai fie, Tot pe-o coală de hârtie, Că la noi năravu-i mare Chiar în zi de sărbătoare. * Eu i-am dat, a vrut arvuna; El, în schimb mi-a dat minciuna Că așa se poartă unii Cu esența mătrăgunii. * Fala mi-a ieșit în cale Cu un car de osanale; Simțul i-a cerut îndată Altă cale să străbată. * Nu dispare lesne lenea Dacă nu se iau măsuri. De aceea, al de „Nenea”... Ne îngroapă-n multe păsuri. Scris-am
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
16} Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Tânără mireasă, mamă cu amor! Fiii tăi trăiască numai în frăție Ca a nopții stele, ca a zilei zori, Vieața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc! {EminescuOpI 17} LA HELIADE De mi-ar permite-Apolon s-aleg dintre cunune, Ghirlanda n-aș alege-o de flori plăpânde, june, Ci falnica cunună a bardului bătrân; Eu n-aș alege lira
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mâțișorii, C-o să adopte și-un cotoi bătrân. Ajutor Ea-i jună, el, cam ofilit Și-i face față anevoie, Însă prieteni au sărit Să-l mai ajute la nevoie. Geometrică Că a urcat pe verticală Frumoasei i se duse fala, Cu o viteză maximală, Doar adoptând...orizontala. Cerere Vrăjit de frumusețea-i ca de zână, Ce net o detașa de altă fată, I-aș fi făcut o cerere de mână, Dar o aveam...dactilografiată! Turism în România De supărare și
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
Regiunii Bârlad,Reședinta de Raion,iar din anul 1968Municipiu. Poetul G.G. Ursu îi comunică,cu mândrie, amicului sau Rafael Alberti: ”Bârladul meu nu-i port la mare,\Nici Andaluzia-ți natală,\E municipiu azi,vezi bine,\ Dar are o mai veche fală”. Dacă în trecutul istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea Seacă. Pictorul N.N.Tonitza a imortalizat pe pânză cursul mijlociu al
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
prost! MORMOLOCUL ȘI BIBANUL La Văleni, într-un luciu de apă, Proprietate a...numele-mi scapă, Trăia o societate mai joasă, mai 'naltă, Foarte pestriță Ca-n oricare baltă De peste tot; Bibanul Mitriță, Democrat ales...senator, Era cea mai înaltă fală a lor! Care adesea de la tribună, Pentru țară, județ și comună, A făcut treabă rea dar și bună: Votând despăgubiri în hrană și bani, Rar și pentru cei mai sărmani. Toți o duceau bine, fără foame sau frig, Iar din
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]