15,723 matches
-
depolitizînd-o și restituind oamenilor de specialitate dreptul lor legitim de a trata chestiunea cu responsabilitate și competență. În ceea ce privește cel de-al doilea subiect, lucrurile sînt departe de a fi fost clarificate. Obiectele atribuite lui Brâncuși, care nu sînt decît niște falsuri grosolane și produse frauduloase de artizanat kitsch, au fost puse în circulație de către un oarecare Stanciu, consilier juridic la institutul de Sociologie, cu ajutorul mai mult sau mai puțin ambiguu al unor oameni cu activitate publică, ba chiar, unii dintre ei
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
și a revenit mai mult decît era cazul, pe un obiect din categoria noilor ,,descoperiri" care se odihnea chiar pe masa de lucru a primului vicepreședinte al PDSR, binecunoscut și în calitatea lui de colecționar. Scopul financiar al acreditării acestor falsuri este evident. Mai puțin evident este, însă, motivul pentru care instituțiile statului nu se autosesizează, pentru că, totuși, este vorba de un atentat grav la patrimoniu și de o nouă încercare de a aduce în derizoriu creația lui Brâncuși. Lăsată de
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
nouă încercare de a aduce în derizoriu creația lui Brâncuși. Lăsată de capul ei, această incredibilă afacere a căpătat, încetul cu încetul, și proporții internaționale; deja o lucrare a ajuns prin America Latină, pe bani serioși, iar acolo s-a dovedit falsul și a început legiuitul scandal. Tot un caracter internațional, care începe, de această dată, în Statele Unite și se termină la București are și episodul cel mai recent din suita tragic-grotescă de pînă acum. Cu intenția clară de a mai pune
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
un caracter internațional, care începe, de această dată, în Statele Unite și se termină la București are și episodul cel mai recent din suita tragic-grotescă de pînă acum. Cu intenția clară de a mai pune o cărămidă la construcția credibilității acestor falsuri, care ar stîrni, pur și simplu, rîsul, dacă nu ar fi și periculoase prin consecințe, jurnalistul Grid Modorcea face o deplasare tocmai la New York, la sculptorul nonagenar de origine română, trecut în tinerețe prin atelierul lui Brâncuși, Constantin Antonovici. Că
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
coleg din România, Barbu Brezianu. Și Grid Modorcea mai scoate ceva de la Antonovici, dar de data aceasta foarte bine articulat: o permanentă și explicită atitudine antisemită, un mod de gîndire marcat de schematisme inacceptabile în ceea ce privește legăturile dintre oameni, în virtutea căruia falsurile Brâncuși sînt denunțate ca atare nu din banala pricină că ele, în orice țară normală, ar fi socotite obiecte ale unei infracțiuni și subiecte penale, ci datorită faptului că interese oculte, conspirații mondiale și alte asemenea enormități ar acționa, cu
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
conflict cu el. Evreii sunt puternici. Sunt mai puternici decît românii, decît americanii. Sunt uniți teribil". Din punctul de vedere Modorcea-Antonovici, lucrurile se prezintă cît se poate de clar: Geist nu respinge acele jenante obiecte de bîlci pentru că acestea sînt falsuri evidente și constituie un atac direct la opera brâncușiană, ci pentru că el este... una dintre figurile malefice ale conspirației mondiale. Dacă slăbiciunea instituțiilor românești este atît de adîncă încît ele nu pot descîlci una dintre cele mai mari escrocherii ale
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
este atît de adîncă încît ele nu pot descîlci una dintre cele mai mari escrocherii ale acestor ani, măcar o atitudine morală trebuie luată acum pentru denunțul și dezamorsarea acestei acțiuni rușinoase care privește extensia atentatului la patrimoniu, de pe pozițiile falsului, într-un alt atentat, la civilizație și la libertate, de pe pozițiile insultei, ale disprețului și ale culpabilizării barbare.
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
două precedente volume (Spiritul dreptei. Între tradiție și actualitate și Exerciții de "reacționarism". Între zóon politikón și homo religiosus) și acum revine cu al treilea De la Eminescu la Petre Țuțea, cu subtitlul "pentru un model paideic al Dreptei românești". Primul fals pe care îl introduce, chiar din subtitlu, dl Răzvan Codrescu este ideea că personalitățile pe care le invocă (inclusiv Corneliu Zelea Codreanu) ar aparține de orientarea dreptei românești. În realitate ele se subsumează extremei drepte românești. La dreapta eșichierului politic
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
și încă alții. Cît îi privește pe N. Paulescu, Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, C.Z. Codreanu, P. Țuțea, în aceeași perioadă sau mai înainte, aceștia se situau în mod hotărît de partea extremei drepte. Și un al doilea fals. Ce caută aici Lucian Blaga, cînd el a respins încă din mai 1935 direcția ideologică ortodoxistă a lui Crainic, într-o memorabilă scrisoare către Tudor Vianu (Scrisori către Tudor Vianu, Ed. Minerva, 1992, p. 287-289) în care protesta că într-
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
ortodoxie și ortodoxism în opera sa filosofică. Așadar, încă o dată, ce caută Lucian Blaga printre personalitățile reprezentative ale extremei drepte? E, repet, o anexare abuzivă, pentru a conferi substanță acestei direcții filozofice, doctrinare și politice din spiritul public românesc. Același fals e și includerea lui Eminescu aici. Prin publicistica sa, sau numai prin o parte din ea, Eminescu a fost negreșit un cugetător de dreapta, xenofob și șovin. Dar n-a fost o personalitate de extrema dreaptă, deși acestei orientări din
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
în cartea sa recentă, România în al doilea război mondial, dl Dinu C. Giurescu citează, la acest capitol, un document care atestă găsirea la Abator a cinci cadavre de evrei. Tot acest capitol din cartea d-lui Răzvan Codrescu este fals în concepție și în scopurile, degradante, urmărite. Pentru a se edifica asupra personalității funestului C.Z. Codreanu și a Gărzii de Fier, l-aș invita să ia cunoștință de opinia din 1970 a lui Emil Cioran, fost și el, timp
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
sale greoi, împiedicat, asudat, D.R. Popescu execută, în variantă personală, aria "mîncătorilor de morți", conform căreia critica (și, în consecință, nici istoria literară, pentru a nu mai vorbi de memorialistică) n-ar mai trebui să-i discute pe autorii decedați. Falsul formează sarea și piperul textului. Dintr-o sămînță de neant, pornește o frazeologie stufoasă din care decupăm: Ce mi-au auzit urechile zilele trecute? Că nu știu cine a mîncat un mort! Știrea era prezentată ca un fapt senzațional și pusă sub
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
și Petrea Ciubotariul, prin căsătoria lui Ștefan (al treilea după fondatorul Ștefan) cu Smaranda sînt bine surprinse. David Creangă, bunicul după mamă al scriitorului s-a născut, arătase încă arhivistul Gh. Ungureanu, în 1796, în satul Pipirig. Memoria scriitorului, venită fals din familie cum se vede și din mărturisirea pomenită la începutul acestei cronici, cam încurcă lucrurile despre strămoșii săi. Ne-am dezobișnuit cu astfel de investigații de istoriografie literară, plasate în pur biografic și chiar genealogic. Încît cartea d-lui
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
putea fi apreciate textele doveditoare de colaboraționism? Ele nu reprezintă rezultatul unor scamatorii, nu sînt iepuri ori porumbei scoși din mînecă, ci realități de care nu putem a nu ține seama decît dacă intrăm sub incidența mistificării. Există și un fals al omisiunii la care Virgil Ierunca nu s-a făcut părtaș niciodată. Golul nu poate fi numit plin, nu ne putem preface că nu-l vedem, întrucît există riscul de-a cădea noi înșine întrînsul. Golul constituie o trapă la fel de
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
european: "Grav este că teoriile politice ale lui Eminescu, desprinse din contextul lor, au hrănit și hrănesc încă naționalismul extremist românesc și de dreapta și de stînga, că spiritul reacționar a găsit în el o autoritate mereu invocată și mereu fals actualizată. Nu e vina poetului, desigur. Dar a amenda, a renunța sau a denunța formula de "poet național" mi se pare o necesitate. Căci valoarea lui Eminescu nu e reductibilă la clișeele pe care am încercat a le demonta mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
fabricate azi în România vor mai fi fabricate și mîine. Dacă produsul fabricat în România e mai scump și mai puțin bun decît cele produse de firme de prestigiu, consolați-vă cu faptul că produsele ieftine ale marilor firme sînt falsuri. * Controlați cu atenție mărfurile care vă sînt prezentate ca produse în România - e posibil ca și acestea să fie falsificate. * Cu cît se bucură de mai multă reclamă, un produs autohton trebuie să vă stîrnească mai multe semne de întrebare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
Laura Guțanu Mă uitam la emisiunea lui Bernard Pivot și eram fascinată de o doamnă în vîrstă, frumoasă, foarte cochetă, extrem de antrenată în discuție. Lîngă ea, Philippe Sollers. Se discuta despre ultima ei carte și Pivot, cu aerul lui fals inocent de diletant curios, pune întrebarea năucitoare: "Este Jim din carte Philippe Sollers?". Doamna e în dificultate, se uită la Sollers care zîmbește amuzat, dar olimpian. Ei bine, da, spune doamna luîndu-și inima în dinți, el este. Cartea despre care
Sollers - erou de roman by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/17009_a_18334]
-
mișcării vine din altă lume; torționarii o folosesc pentru a crea aparența unei lumi reale. Interpreții se străduiesc să evoce ce ar mai putea rămîne din sublim, cînd el este întinat în organicitatea sa; sînt ireproșabili cînd joacă ezitarea între fals și corect, cînd mobilează, cu trăirea lor, spațiul dintre onoarea artei și degradarea ei. Cele cîteva trăsături prin care sunt individualizate victimele contribuie la performanța grupului. Memorabilă este prezența handicapatului mintal: interpretul sugerează supunerea, spasmul, destinderea cînd acesta încetează. Împins
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
Cîteva observații preliminare ale autorului sînt de cel mai mare interes. Nu-și propune să fie obiectiv pentru că știe prea bine că istoriografia este, prin statut, subiectivă, chiar atunci cînd se bizuie pe critica atentă a izvoarelor primare. Deformărilor sau falsurilor unor istorici din țările vecine nu trebuie să li se răspundă cu alte minciuni, ci prin integrală cinste intelectuală. Să observ că propunîndu-și să evoce "tot trecutul țării noastre" în această istorie se constată unele denivelări între epoci și perioade
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
aminte lui Andrei Banc de "spiritul propagandei naziste, bazat pe celebrul aforism al lui Goebbels: "Cu cât o minciună e mai mare, cu atât e mai credibilă". Și ca minciuna să fie cât mai mare, se recomandă cititorilor lectura celebrului fals comandat de Ohrana țaristă, Protocoalele Înțelepților Sionului." Cei care, de la distanță, se obstinează, fără a citi revista noastră, să-i atribuie tendințe antisemite, ar trebui să țină cont de aprecierile redactorilor de la Realitatea evreiască. Ei ne citesc atent și își
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
întîmplat așa. Dezamăgit de indiferența cu care a fost întîmpinat ceea ce ar fi putut constitui un eveniment editorial (cum a fost la Paris), nu am mai apelat apoi nici la reviste, pînă în acest moment." Completînd Cunoașterea nefericită (1936) și Fals tratat de estetică (1938), Ființă și cunoaștere e important pentru înțelegerea gîndirii filosofice a lui Fondane dar și a tezei lui Ștefan Lupașcu despre logica dinamică a contradictoriului, pe care o examinează critic. Se face caz în presă de originea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
treabă, fără nici o coterie, pune deștul pe buboi. Știu. Doare-al naibii! Și pe mine mă pipăiră insuportabil unii critici se-veri, de valoare. Mă ofticai. Dar, finalmente, scosei pălăria. Nu pot să trec sub tăcere că politica nesinceră și fals onestă a acestui intelectual mediocru, dar abil, care e dl Ion Iliescu, a provocat în lumea intelectualilor un cutremur de multe grade și care avea să mute, electoral, pe mulți de la locurile lor firești, adevărate și să facă un prozelitism
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
al cuvîntului permite numeroase variații semantice, ca în exemplul următor: "Mi-au dat de la ei (...) 3.500 de dolari, dolari nașpa, deci pe risc m-am dus" (Academia Cațavencu, 42, 1998, 3), în care semnificația "non-bun" se actualizează contextual ca "fals".
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
plină derulare. Ion Iliescu a mai avut de spus cîte ceva calificat în legătură cu Coloana, Radu Varia se uită chiorîș tot spre Coloană și abia așteaptă momentul în care va constata că ea este gata să se prăbușească, un colportor de falsuri grosolane, care în orice țară din lume ar fi așezat acolo unde îi este locul, la noi se plimbă nestingherit prin medii academice, iar un prefect care crede că poate face orice în județul lui s-a pornit să cloneze
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
fundației care editează această revistă. Proprietarul acestei fundații ar fi un cetățean iranian care, se pare că n-ar fi călcat în România. În acest proces de vînzare a fundației se pare însă că, potrivit cotidianelor Ziua și Evenimentul zilei, falsurile și fraudele sînt mult mai complicate și ele întrunesc deja datele unor cazuri penale. Potrivit ziarului Ziua, președintele Partidului România Mare se află în spatele a numeroase afaceri pe care încearcă să le facă neștiute, iar potrivit Evenimentului zilei faptul că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]