979 matches
-
Păstorilor, în care și Paladin va petrece un an de zile. Cassian, în scrisorile sale, dă impresia că s-a format într-un mediu monastic prin excelență grecesc deoarece știa foarte multe texte din Biblie în greacă pe de rost. Familiaritatea sa cu greaca a fost adâncită probabil și printr-un studiu serios pe timpul petrecut în Betleem. El și Gherman au vorbit cu siguranță greaca cu Avva Pinufius la Betleem și în Egipt cu călugării pe care i-au întâlnit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ofere cadențele clasice, care ne îmbie cu un elevat repaos în gustarea eternității." (Edgar Papu, Apolo sau ontologia clasicismului) Preliminarii Clasic, clasicism, clasicitate. Termeni cunoscuți, desigur, absorbiți fără incertitudini prea mari în iureșul uzului comun al limbii. Această impresie a familiarității pe care o degajă noțiunea de clasic generează două posibile repercusiuni pe de o parte, la nivelul abordărilor, prejudecata încadrării în sfera exhaustivității, a potecilor deja mult prea bătătorite; pe de altă parte, deschide însă perspectiva perceperii clasicismului drept posibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
individuale. Un consumator de „tipul al treilea” bântuie acum centrele comerciale uriașe, cumpără mărfuri ce poartă mărci mondiale, caută produse light sau bio, pretinde etichete atestând calitatea, navighează pe Internet, descarcă muzică pe telefonul său mobil. Pe nesimțite și în pofida familiarității unei expresii devenite consensuală, era consumului de masă și-a schimbat înfățișarea odată cu intrarea într-o nouă fază a istoriei sale seculare. Instaurarea unei noi economii și a unei noi culturi de consum nu presupune o mutație istorică absolută. Etapa
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o societate în care moartea valorează tot atât cât un produs de băcănie, teatrul e sortit pieirii, în orice caz, acel teatru adevărat, care, în viziunea lui Genet sau a lui Artaud, pretinde o gravitate ce implică întotdeauna o anumită familiaritate cu moartea. Singurul și veritabilul public de teatru este, crede Genet, „acela care se simte în stare să se plimbe noaptea printr-un cimitir ca să întâlnească misterul și să-l înfrunte”. Un gest lipsit de orice frivolitate sau presupunând, la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
acea clipă Gura (altfel spus, „purtătorul de cuvânt”), Gura-mesager a umbrei nevăzute. În comentariile pe marginea acestei lungi scene, Genet își exprimă preocuparea și dorința de a înscrie replicile Gurii într-o serie de tensiuni și de ambiguități: tensiune între familiaritate și solemnitate (tonalitatea frazelor are ceva apropiat și depărtat totodată), tensiune între joc și realitate. După un ritm alert, lentoarea trebuie să apară ca o marcă a solemnității. Aș vrea ca publicul să știe că e vorba despre un joc
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
teatrul unde se joacă această piesă se află într-un cimitir, că afară e noapte și că, undeva, cineva dezgroapă probabil un mort pentru a-l îngropa în altă parte. Astfel, în plină atmosferă gravă, solemnă impusă de vecinătatea morților, familiaritatea, firescul, naturalul trebuie neapărat păstrate, după cum trebuie păstrată și incertitudinea: oare dialogul dintre bărbatul mort și femeia vie ține de joc sau de realitate? În final, Genet va înscrie scena - și teatrul, în ansamblul său - într-un spațiu în care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
că aceste zvonuri au reflectat anumite credințe locale și nu au fost cauzate (doar) de un deficit de informație. De pildă, „zvonul cu vitele” exprima mai mult decât faptul că ar fi „ceva în neregulă cu acești bani”/lipsa de familiaritate cu ideea de „credit nerambursabil”: neîncrederea în instituția care finanțează și poate chiar credința că nu se pot obține bani decât prin muncă „productivă”. Rolul facilitatorului a fost de a-i determina pe membrii comunităților locale să creadă în competiție
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
se constituie într-un câmp ideal de explorare pentru ochiul avid și urechea dornică de informații cu caracter privat. Acolo unde locuitorii sunt dispersați și în continuă mișcare, o asemenea practică își pierde pertinența. Supravegherea de proximitate este alimentată de familiaritatea cu un mediu imobil, închis într-un perimetru fix, un mediu căruia fiecare îi cunoaște figurile centrale și mecanismele de funcționare. Când, în 1971, Aureliu Manea a pus în scenă Gaițele la Teatrul din Turda, el a renunțat la codurile
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Răscoala din 1907, Revoluția de la 1848 și până la un mit al creației artistice cu valențe fondatoare, precum mitul Meșterului Manole din balada omonimă, care a dobândit În spațiul culturii române, alături de balada Miorița, un prestigiu considerabil. Se poate susține că familiaritatea lui Ceaușescu cu epoca medievală este una intermediată de vulgatele mitologico-naționaliste de uz didactic 5. Deși Ceaușescu nu devine conștient de această influență, ea nu trece neobservată, de exemplu, de către un scriitor precum Eugen Barbu. - De asemenea, am analizat accepțiunea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
unor aprecieri subiective de tipul a iubi/a urî, a plăcea/a displăcea. În ciuda caracterului subiectiv al acestor aprecieri, se pare că există câteva prototipuri universale. Atracția interpersonală este determinată de mai mulți factori: atracția fizică; proximitatea fizică sau psihică; familiaritatea; similaritatea; reciprocitatea; ranforsările. Teoria schimbului social (Homans, 1958) face predicția că individul are tendința de a dezvolta relații interpersonale în urma cărora poate obține beneficii, calculând profitul în termeni economici: profit = beneficii - costuri. Conform acestei teorii, pentru a stabili și a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
facilita procesul de comunicare, de a participa cu succes la un eveniment comunicativ intercultural, de a gestiona eficient schimburile verbale care au loc în diferite contexte, de a se adapta stresului comunicativ pe care îl presupun diferențele și lipsa de familiaritate cu o cultură, alta decât cea de origine (Kim, 1988). Sunt implicate capacitățile cognitive, afective și operaționale ale individului. Capacitățile cognitive privesc complexitatea cognitivă a individului, modul în care acesta operează categorizările sociale (categorizări restrânse sau largi), gradul de rigiditate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fizică sau psihică dintre interactanți (persoanele care locuiesc sau lucrează mai aproape una de alta au șanse mai mari de a se atrage reciproc; persoanele care împărtășesc idei asemănătoare au șanse mai mari de a fi atrase una de cealaltă); familiaritatea reprezintă obișnuința indivizilor unul cu altul, creată în urma unor întâlniri frecvente (atracția dintre persoane este direct proporțională cu frecvența cu care se întâlnesc - altfel spus, „Ochii care nu se văd se uită”); similaritatea reflectă asemănările percepute de interactanți (gradul de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Și ultimul capitol al cărții ne convinge că nu există o lume independența de influență socială ,individul folosindu-se de mecanisme sociale pentru a produce o judecată, chiar dacă, obiectiv vorbind, informațiile sunt insuficiente și aici autorul prezintă efectul cameleonului ,importanța familiarității și similarității toate acestea fiind exemplificate experimental. Prin nenumăratele aplicații comerciale expuse în cadrul lucrării se aduc evidente ale utilității psihologiei în strategiile comunicaționale și de marketing evidențiindu-se competența teoretică și tehnică certă a psihologului în înțelegerea mecanismelor de procesare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
cazul cuplurilor certărețe însă, libertatea de a da glas frustrărilor vieții împreună cu o altă persoană poate constitui liantul care îi ține împreună o viață întreagă, oricât de ciudat poate părea. În cazul acesta, cearta reprezintă o formă de intimitate sau familiaritate, aproape o expresie ciudată a grijii. Pentru a vedea cum funcționează acest proces, nu aveți decât să vă aduceți aminte de părinții lui George Constanza din serialul Seinfeld, sau de serialul Odd Couple. Similar, la locul de muncă melodrama constantă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Descartes i-ar fi citit direct pe Sfântul Thoma, Duns Scot, Ockham, sau pe alții; pentru a pretinde ca le-a cunoscut temele esențiale, intermedierea lui Suarez și Învățătura dominantă (În epocă - n.n.) sunt Îndeajuns pentru a dovedi o anume familiaritate”. Urmând această afirmație a exegetului cartezian vom Încerca să Îi dăm conținut În lucrarea de față, urmărind să decelăm din temele principale ale filosofiei lui Descartes ceea ce reprezintă, În opinia noastră, principiile metafizicii sale. Un astfel de demers este susținut
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
piesă, de contrastul lumii reale, al existenței celei adevărate obișnuite și tangibile în însăși banalitatea sau stereotipia ei, cu care inexistența intră într-un tulburător de firesc contact, ceea ce comunică o continuă stare de inadecvare, de stranietate și rizibil, de familiaritate a lucidității cu misterul dezumanizării. Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridicînd acuitatea pamfletului la iradiația parabolei. Iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial, de autentică modernitate, ne-a fost o pasionantă provocare de a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
într-un subsol al Teatrului Giulești, spațiu "neconvențional" cel puțin pentru teatrul romanesc, "avant la lettre" un spațiu la dimensiunile omului, așa cum este cel locuit de țăran. Un spațiu doar pentru patru personaje, stabilit de la început ca un raport de familiaritate între protagoniști și public, spectatorul trăind efectiv, în prim-plan, drama personajelor. O mare importanță, datorită unghiului de amfiteatru al gradenelor destinate spectatorilor, construite special pentru acest spațiu și acest spectacol, câștigă solul, pe care l-am dezvoltat acoperind cimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de câte doi. Cu greu un spectator neinformat șiar fi putut da seama cine sunt acești oameni. Unii păreau lucrători sau mici impiegați, alții aproape cerșetori, câțiva erau îmbrăcați mai bine, dar în veșminte prea uzate [...]. Toți se asemănau prin familiaritatea lor discretă, prin respectul pe care șil acordau unul altuia, indiferent de înfățișarea vestimentară, în fine, prin figurile destinse și expresive, în contrast cu ținuta lor. O femeie în vârstă, ieșită la un gard, atinse de braț pe unul din ei. Acesta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ansamblurile pe care istoria mi le propune decât pentru a le pune neîntârziat la îndoială; pentru a-mi da seama că nu se cuvine să reconstituim altele; pentru a le introduce într-un spațiu mai general care, spulberându-le aparenta familiaritate, permite a li se face teoria"225. Arhiva și istoria sunt "locuri" ce permit sau nu elaborări teoretice. În acest mod a fost posibilă conturarea unor structuri epistemologice distincte pentru științele sociale moderne. Gândirea lui Foucault respectă ceea ce este evident
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
școlare și extrașcolare; tipul de autoritate exercitată de cadrul didactic; gradul de (ne)încredere existent între profesor și elevi etc. Climatul educațional cunoaște mai multe dimensiuni: a) organizaționale: frustrarea, intimitatea, nepăsarea, atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor pozitive etc. B. Strategii de modificare comportamentală
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
cititorii, deopotrivă cu "actorii" instalați pe tronul Ironiei sînt obligați să admită că au fost, ei înșiși, jucați. Făcuți să creadă că "inocentul" este victima si(n)gură. Spectacolul se termină amar. Nu-i de mirare. SCENE CARAGIALIENE Sentimentul de familiaritate pe care-l trezește pagina lui Caragiale, la orice vreme s-ar deschide, nu vine doar din memoria noastră literară, care se activează pe loc, fără a fi supusă voinței. Există întotdeauna dispoziția contrară, conștientă, de a citi opera ca
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
să nu-i denunțe acest plagiat. E o poveste veche, pe care o iscălește numai întrucît i s-a părut că nu-i rău să o înnoiască."? Sau să judecăm "înnoirea" după toată rescrierea caragialiană, aceea care conferă aerul de familiaritate, senzația de ...déjà lu, nota de lejeritate spumoasă, sistarea prin etc., ș.c.l., a ...urmării diegetice, a "vorbei lungi", graba spre poanta lui, nu neaparat cea finală, canonică? Exemplele ne trag de mânecă: sînt detalii, de care autorul se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
prima parte a poeziei, percepția timpului se face cu detașare și obiectivitate, punându-se accent pe comunicarea omului cu natura, în partea a doua se constată o interiorizare a comunicării. Apropierea de folclor este evidentă: preluarea motivului codrului (ființă mitică), familiaritatea stilului, dialogul cu natura, adresarea directă, folosirea diminutivelor ("codruțule", "drăguțule"), repetarea conjuncției "și", forme verbale arhaice ("au trecut", "am îmblat"), construcții ale stilului oral, structura prozodică, amintind de creația populară (ritm trohaic, măsura de 7-8 silabe, rimele-perechi). Scrisoarea I Romanticii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu o viziune mitică, personaje cu structuri romantice, fapte prezentate obiectiv, la persoana a III-a. Se reține portretul lui Ștefan cel Mare: "mustața ușor încărunțită", "o puternică strângere a buzelor", dar și portretul psihologic și moral: caracterul său justițiar, familiaritatea cu oamenii simpli; este drept, cinstit, mânios uneori, în timp ce boierii, îmbracă, de frică, o "cămeșă de gheață". Personaj romantic, înzestrat cu calități excepționale, mare patriot, Ștefan cel Mare este mitizat, în legende. Romanul Frații Jderi este un roman istoric, o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin excelență al acestui clan, ci băiat de procopseală în casa lui Titircă, probabil o rudă mai îndepărtată ori copilul vreunei vechi cunoștințe, care are nevoie de adăpost și creștere. Tratamentul dur și aspru la care este supus trădează strânsa familiaritate, după vechiul proverb că „bătaia e ruptă din rai“; Zița, la rândul ei, este cumnata, dar într-un vădit raport de subordonare față de sora ei mai mare pe care o numește țață, după același cod, dar și față de cumnatul pe
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]