1,008 matches
-
elaborată decât pe baze comparatiste și prin metode de istorie a ideilor. Frecvența mult mai mare a contactelor directe și indirecte (lecturi, traduceri, călătorii, activitatea instituțiilor de învățământ, a profesorilor străini, ambianța intelectuală mult mai deschisă și cosmopolită a influenței fanariote etc.) face ca modelul european să se precizeze și să se afirme cu putere mai întâi în țările românești, Moldova și Muntenia, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Idealul european românesc apare sub forma noțiunii și imaginii Apusului luminat, ceea ce
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Algir" (cap. XXII). Toate aceste documente de epocă au menirea de a reînvia culoarea locală a societății românești din acea epocă: arhitectură, interioare, aspecte cultural-artistice. Pe de altă parte, ele conferă romanului caracterul de frescă și document (epoca sfîrșitului domniilor fanariote și a începutului domniilor pământene), aspecte ale Bucureștiului din primele decenii ale veacului trecut (Curtea domnească, Marea Hătmănie, Podul Mogoșoaiei). Ca Alecsandri și Caragiale, Filimon acordă semnificație specială numelor personajelor: Dinu Păturică-oportunism; Andronache Tuzlucrezonanță turcească; oaspeții lui Dinu Păturică se
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Autorul utilizează neologisme, arhaisme paralel cu proverbe; zicale sau expresii din vorbirea populară. În roman, se urmărește ascensiunea eroului central, Dinu Păturică, reprezentantul tipic al ciocoiului parvenit din epocă, paralel cu deposedarea de avere și decăderea lui Andronache Tuzluc, ciocoiul fanariot venit cu suita lui Caragea de la Constantinopol. În antiteză cu Andronache Tuzluc, Dinu Păturică, Chera Duduca (imorală, profitoare), zugrăviți prin prisma satanismului romantic, apar celelalte personaje ca banul C, fiica sa, Măria, Gheorghe, onești, demni, patrioți, dar a căror caracterizare
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în numeroase lucrări ale sale. La interpretarea imaginarului istoric românesc au contribuit, printre multe altele, scrierile lui Șerban Papacostea (pentru secolele XIV-XVI), analiza ideilor politice românești (1369-1878) realizată de Vlad Georgescu și, nu în ultimul rând, studiile aplicate cu privire la "secolul fanariot", de istorie a culturii și a mentalităților, datorate lui Ștefan Lemny și lui Daniel Barbu. Am stabilit convențional drept limită inferioară de timp pentru intervalul la care trimit data întemeierii statelor medievale românești (jumătatea secolului XIV) − pentru că imaginarul local (în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modernizării" − misiunea europeană a românilor (stavroforia, ideea de "barieră" împotriva păgânilor, critica Europei creștine pentru nesprijinirea suficientă a bastionului de la Dunăre), modelul românesc; "Statul și structurile politice" − absolutismul monarhic, statul boieresc, natura puterii, originea etnică a domnului − domn pământean, domn fanariot, domn european −, durata domniei, imaginea domnului, puterea judecătorească, adoptarea de pravile; "Politica internă" − scopul cârmuirii, critica situației, exploatarea economică străină și critica stagnării; "Politica pentru cultură" − ideea de luminare și politică pentru cultură, frâne culturale externe (slavonismul, elenismul), instrumentele politicii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de educație, de traduceri și de circulația manuscriselor. Indiferent de influențele sau de coincidențele pe care critica de specialitate le depistează reevaluând "martorii" istoriei, imaginarul puterii medievale românești se menține pe linia modelului bizantin până târziu, inclusiv la domnitorii fanarioți, ei înșiși urmând ...linia autocratică, în sensul modernizator și raționalist al despotului luminat, care nu este decât o aplicație de epocă a conceptului de princeps optimus maximusque. (Valentin Al. Georgescu 129) Conform analizei statistice și cercetării politogramelor identificate de Vlad
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imperiul bizantin sau în marginea acestuia, moștenitor de drept (o chestiune discutabilă) al celui roman, singurul căruia îi aparținuseră vreodată ca provincie. Acest statut aparte de satelit are merite decisive în stabilirea programelor politice în secolele XIV-XVIII − includ și perioada fanariotă, cu criticile generaliste care i se aduc în istoriografia românească, pe alocuri incorecte; afiliez acestei idei programele "grecești" de resuscitare a "visului basileic", diferite față de contextualizarea lui de către români (Lemny, Sensibilitate și istorie 146-206). Ele conferă în definitiv o linie
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
epic se lărgește considerabil în povestirea Călătoria în țara uriașilor (din volumul Moștenirea, 1955), prin cuprinderea ținuturilor românești din estul și nordul Carpaților, străbătute de un lord travestit. Inspirat de romanul cvasiomonim al lui Swift, prozatorul imaginează venirea, în epoca fanariotă, sub înfățișare de negustor, a unui consilier regal britanic, Mr. Guliver Pickerston. Acesta vizitează curțile princiare și se împrietenește cu Uzun-Aga, marele seraschier trimis de Înalta Poartă să strângă tributul, pe care la sfârșitul misiunii îl însoțește în drumul de
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
mult mai ușor să construiești (cel puțin teoretic) o autostradă decât să schimbi atitudinea generală a unei imense mase de conducători auto. Codruț (Adăugat ulterior: citit cu amuzament ultima ta lungă cartolină. Fără să vreau m-am gândit la epoca fanariotă, când boierii își comandau „carâtele“ - barbarism de la franțuzescul carosse? - de la Viana șVienaț, ca să duduie cu ele pe străzile desfundate ale Bucureștiului. Istoria se repetă. Mirel) Februarie 2006 5 februarie 2006, Universitatea Laval, Canada Mă găsesc iarăși în paradis - o bibliotecă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
miniștrilor. Rotația în funcțiile publice practicată în România era asemănătoare spoil system-ului american, cu rezerva că în România, magistratura și administrația medie erau inamovibile. "Prada învingătorilor", "recompensarea amicilor și pedepsirea inamicilor". În România rădăcinile acestor practici se întind până în perioada fanariotă. Să remarcăm că, prin contrast cu rotația în înalta administrație românească, dacă în Franța instabilitatea ministerială nu antrena dezorganizarea serviciilor publice, aceasta se datorește faptului că înalta administrație era aici stabilă. Într-un cuvânt, teoria elitelor a lui Pareto a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a se organiza. S-a instalat teama și nesiguranța oricărei așezări, teamă care, cimentată În secole, ne-a impregnat firea, caracterul și reflexele. Peste aceasta, o spune tot Drăghicescu, ăn cei vreo 160 de ani de dominație și de jaf fanariot - fanarioții care, abili, s-au Încuscrit cu familiie boierești locale, vechi! - s-a așternut pânza densă și sufocantă a moravurilor orientale, toate acele minusuri, defecte și păcate de care ne acuză străinii și de care ne acuzăm noi Înșine: corupția
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
armeană, suedeză, sârbă!): "copil al unei rase nobile și bătrâne" (În Nirvana), get-beget românești. Și, în fond, "românitatea nu este o categoric biologico-etnică, ci una spirituală", adaugă Theodor Codreanu. Cel care a fost acuzat de dispreț față de români, "ultimul ocupant fanariot", scrie cea mai curată limbă română, oferă opere de căpătâi literaturii române, semnează pamfletul pomenit Un patriot român. Ceea ce a ironizat el a fost demagogia patriotardă, românismul de paradă, pe care și Eminescu le-a condamnat cu vehemență, iar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că nerespectarea canonului duce la anularea lui. Scrierea la două mâini fiind păguboasă pentru că ce se spune într-un loc adesea este contrazis în altul ("Ironia face ca, după ce îl condamnă pe Neculce pentru antifeudalism, tot el constată că secolul fanariot înseamnă și dispariția personalităților care făceau gloria veacului al XVII-lea" am ales la întâmplare unul din multele exemple pe care le dă Theodor Codreanu). Dar nu acesta este neajunsul cel mai mare al Istoriei..., ci faptul că totul se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
toate cele trei țări române pe durata secolului al XVIII-lea consistă în statutul lor de state vasale (suzeranitate otomană în principatele dunărene, habsburgică în Transilvania începând cu 1699, respectiv în Bucovina din 1774). În Moldova și Țara Românească, regimurile fanariote instalate în 1711, respectiv în 1716, dincolo de înăsprirea dominației otomane, au precipitat eforturile de centralizare a autorității statale. În special începând cu deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, prin acțiunile întreprinse de unii fanarioți precum Alexandru Vodă Ipsilanti
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de o sesizabilă secularizare a vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor" (p. 180), ținând cont de amploarea și sistematicitatea cu care toate sectoarele vieții publice au fost supuse unui revizuiri modernizatoare. Decisivă a fost reforma fiscală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Reformele juridice s-au înfăptuit printr-o succesiune de codificări (Pravilniceasca Condică a lui Alexandru Ipsilanti din 1780 și Legiuirea Caragea din 1818 în Țara Românească și Codul lui Scarlat Callimachi din 1816-1817 în Moldova). În bezna națională a secolului fanariot (așa cum este el perceput în conștiința istorică românească) au licărit primele lumini educaționale. Într-un document emis de fanariorul moldovean Ioan Teodor Callimachi (1758-1761), stau înscrise principii de pură sorginte iluministă: "Cultura este o fîntănă care curge și din care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
paradigmei greciste. Calea spre românizare era astfel deschisă. Câteva decenii mai târziu, Academia Domnească, transformată în Colegiul Sfântul Sava, avea să devină centrul de iradiere a românismului odată cu acțiunea apostolică desfășurată de Gheorghe Lazăr începând cu 1818. În aceste reforme fanariote, prin care s-a urmărit o politică de "aggiornamento" (aducere la zi a organizării feudale) (Constantiniu, 2011, p. 184), trebuie găsiți germenii organizării moderne a statalității românești. Cam în aceeași perioadă, care poate fi datată mai precis în Tratatul de la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la Kuciuk- Kainargi din 1774 încheiat între Rusia și Imperiul Otoman, poate fi stabilită inițierea mișcării de glisando a principatelor danubiene, care vor ieși progresiv de sub dominația otomană pentru a intra tot mai adânc în sfera de influență rusească. Regimurile fanariote au fost înlăturate de către Poartă în urma Răscoalei de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, înregimentată inițial războiului elen de independență declanșat de Alexandru Ipsilanti pe teritoriul Țărilor Române. Revendicările autonomiei naționale atât față de Poartă, cât și față de greci a aruncat în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inclusă în sfera geopolitică a Europei Centrale, instituirea statală a învățământului public a debutat în 1777 (Ratio educationis), în Țara Românească și Moldova sistemul public de învățământ este instituționalizat doar în 1831-32, cu ocazia adoptării Regulamentelor Organice. Ieșite din epoca fanariotă și de sub dominația unui învățământ grecesc, Regulamentele Organice specificau pentru cele două principate dunărene obligativitatea educației în limba română (art. 365-366). Fiecare "oraș de căpetenie" trebuia, conform noii "constituții" a principatelor, să înființeze câte o "școală obștească" (Murgescu, 1999, p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în 1918. Dacă în Transilvania, rudimentele ideii moderne a națiunii ca popor suveran își face apariția în paginile Supplex-ului din 1791, în principatele danubiene, această tranziție ideologico-semantică este ocazionată de tulburările sociale și politice care au dus la disoluția regimurilor fanariote (Cornea, 1973, pp. 465-466). Răscoala condusă de Tudor Vladimirescu poate fi luată ca punctul de cotitură care marchează apariția noii înțelegeri a națiunii ca popor, deși vechiul sens al națiunii ca elită privilegiată și-a prelungit un timp cariera semantică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost deturnată prin instalarea de către puterile străine a "sistemei fatale" a fanariotismului: "Rumânii piedură dreptul acel strămoșesc ce-l apărară cu sângele lor atâtea veacuri, de a avea prinți pământeni" (Aaron, 1835, p. xv). De-a lungul "întunecatului" secolul fanariot, sentimentul național s-a atrofiat, iar "duhul românilor" a adormit până într-acolo încât "rumânii [...] uitară că sânt rumâni" (Aaron, 1835, p. p. xv). În cele din urmă, independența și "rumânismul triumfă" împotriva fanariotismului prin Revoluția de la 1821, care "dete
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devine astfel o istorie etno-politică. Istoria politică a Transilvaniei, atât de intim asociată de nomenclatura conducătorilor de etnie maghiară, a fost trecută în umbră. Însă nu se poate trece cu vederea faptul că acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă negativă în evoluția spre autonomie a poporului român. Respectarea cu strictețe a criteriului etniei elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă negativă în evoluția spre autonomie a poporului român. Respectarea cu strictețe a criteriului etniei elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în devenirea poporului român, ceea ce nu se întâmplă în discursul istoriografic gravat în manualele școlare de istorie națională. O altă caracteristică a discursului difuzat de literatura didactică interbelică rezidă în eforturile de europenizare a istoriei românilor. Aproape toate manualele publicate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
durata întregului Ev mediu românesc. Sub auspicii istorice nefavorabile, potențate mai departe de Marea Schismă din 1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]