1,017 matches
-
își împlineau misiunea ecleziastică aproape fără imixtiuni musulmane. În cele trei secole de dominație otomană, contactele dintre principatele române și Cipru s-au menținut, mai ales pe plan uman și cultural și s-au intensificat, cu precădere în perioada domniilor fanariote, când limba greacă pătrunsese treptat în viața cotidiană, din cea ecleziastică, unde, precum se știe, traducerile din literatura religioasă se făceau atât din slavonă, cât și din greacă. Uneori, pentru acuratețea textului tradus, se verificau textele prin compararea textului tradus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Siret și Suceava și vechile ctitorii voievodale de la Humor, Voroneț, Vatra Moldoviței, Sucevița, Rădăuți și Putna unde odihnește de veci părintele Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Domnitorul de atunci al șării Românești Moldova, Grigore al III-lea Ghica, domn fanariot, dar mai român decât mulți români cu averi și funcții, a căutat s deschidă ochii Părții Otomane, de marea nedreptate ce se făcea Moldovei (puterea suzerană, Poarta Otomană, potrivit vechilor acte, numite capitulații, trebuia s apere teritoriile Moldovei), dar, pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
redusă de grâu, care mergea la export, s-a creat un mit în legătură cu „România, grânarul Europei”, repetat de neștiutori și acum, pe la televizor. România nu producea decât 3% din grâul necesar Europei. La începutul secolului al XIX-lea, un domnitor fanariot ca Alexandru Moruzi se interesa de dezvoltarea economică a țării și, prin „Condica liuzilor”, înregistra populația birnică, arătând și principala ocupație a locuitorilor: „lucru pământului, vii, pomăt, creșterea vitelor, apicultura, butnăritul, cărăușia”; la acestea adăugându-se, în 1851, când s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de majoritatea boierilor, dar nici unii călugări nu șștiau carte (mulți nici nu erau de etnie român ), iar pentru coală, pentru răzeși și țăranii de rând, nici nu s-a pomenit până târziu, în secolul al XIX-lea. Un domn luminat, fanariot, Grigore al II-lea Ghica, dă în 1766 un hrisov domnescă prin care se prevedea înființarea a 26 de școli. 3 la episcopii și 23 în capitalele de județ și îndeamnă pe mitropolit și episcopia să se ocupe de școală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
De formație sorbonardă, pozitivistă, istoristă, autorul își dezvoltă teoria privilegiind instanța emițătoare - în acest caz, literatura franceză -, ceea ce face din romantismul românesc un fenomen de import. Cu excese și erori, se urmăresc etapele influenței franceze la noi, începând cu epoca fanariotă. Dacă eșafodajul teoretic nu e deloc ireproșabil, segmente ale cercetării se dovedesc, de multe ori, remarcabile. Destule identificări de izvoare sunt contribuții de finețe, însă răsfățul sursologic îneacă operele supuse discuției într-o ploaie de „reminiscențe” (de pildă o rețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
cum este cazul demascărilor și autodemascărilor din anii 50, care aici decurg dintr-un simplu accident al Vencicăi. Tot așa controversa declanșată printre istorici în legătură cu locul în care se află mormântul lui Țepeș, mutarea curții Domnești la Cotroceni, în timpul domniilor fanariote, nașterea economiei subterane la finele dictaturii comuniste se transformă în puncte de sprijin pentru un șir de povești care aureolează atitudini, gesturi, obiecte, uneori, intrate sub ochii cititorului într-o mitologie pe cât de inopinat instalată, pe atât de credibilă. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
puterea statului, sau a ceea ce a mai rămas din el, aflat într-o vizibilă disoluție, nu mai este în stare să i se opună. Iar această situație se datorează în primul rând prostiei și, cârdășiei pe care indivizi decăzuți, noii fanarioți care ca și cei vechi, lipsiți de moralitate, o fac fără rușine cu cei care urmăresc destabilizarea țării și, în cele din urmă, chiar dispariția ei de pe harta politică a Europei, ca stat național, unitar și indivizibil. Nimic din ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ei în caz că ar cădea comuniștii de la putere. Prea multe atacuri la persoană, o specialitate dâmbovițeană, atunci ca și acum. în al treilea rând, se știa că exilul era infiltrat de informatori ai Securității, unul era chiar o prințesă cu nume fanariot, și că prin diferite mijloace de șantaj fuseseră recrutate anumite personalități din emigrație. Unul dintre primele cazuri a fost acela a trei-patru persoane care plecaseră cu regele după ce a abdicat, personal de serviciu, devotați regelui, dar familiile lor rămăseseră în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Romanian oratory, English lexic, Anglo-Saxon cultural model, 19th century. Introducere: către un al treilea model cultural De-a lungul secolului al XIX-lea, procesul modernizării vine la pachet cu o paradoxala uitare a trecutului recent reprezentat de domniile regulamentare și fanariote. Memorialiști precum Nicolae Suțu, Radu Rosetti, Rudolf Suțu, Constantin Bacalbașa sau Sabina Cantacuzino adeveresc sentimentul acut al imnenței prezentului și al inconsistentei amintirilor 1. În accelerația vremurilor noi, se pierd nu numai obiectele și obiceiurile traiului domestic din prima jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
abordarea s-ar încadra în limite funcțional-pragmatice (analiza retorica, analiza a discursului), problema "alfabetizării politice", i. e. a modului în care se impune un cod și un vocabular al vieții publice, interesează mai puțin. Totuși, daca acceptăm ipoteza uitării memoriei politice fanariote și pe aceea a ascendentului literaturii (occidentale) asupra vieții publice românești din secolul al XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce măsură anumite practici textuale - lectură, interpretare, decupaj, traducere, citare - contribuie la fixarea unui nou alfabet politic. Trebuie să ne întrebăm
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
fi schimbat mai repede și mai desăvârșit decât la noi și mai ales în care orice urmă a unui trecut, relativ foarte apropiet, să se fi strâns atât de complect și de răpede de la noi". 3 Vezi ritualul investiturii domnilor fanarioți în Nicolae Suțu, op. cît., pp. 63-68. 4 Vezi Roxana Patraș, "Consecventă doctrinara și libertate estetică în dezbaterile publice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Irina Frasin & Daniel Șandru (coord.), Repere ale comunicării interculturale, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Izwolski a ocupat această funcție În perioada 8/20 ianuarie 1881 8/20 mai 1885 (AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera I/2, nepaginat). </ref> și Constantin A. Moruzi <ref id="36"> 36 Florin Marinescu, Moruzi, o familie fanariotă. Evoluție istorică În Arhiva genealogică, II (VII), 1995, nr. 3-4, Iași, p. 43-56.</ref>, secretar de legație clasa a II-a. De la Viena, P. P. Carp Îi transmitea lui D. A. Sturdza că a vorbit personal cu ministrul austro-ungar de externe
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
, versiune românească a Bibliei tipărită în 1795 la Blaj. În Principate, unde scrierile, atât laice, cât și religioase, au fost, după 1711-1716, tot mai copleșite de grecismul susținut de domnitorii fanarioți, nu s-a mai putut realiza, pe parcursul secolului al XVIII-lea, ceva comparabil cu marea operă de la 1688, Biblia de la București. A avut loc, în schimb, o nouă și semnificativă mișcare pendulară a ceea ce era tot mai unitara conștiință românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
nivel științific și literar. Este împărțită în patru secțiuni: „Actele societății”, „Școala”, „Enciclopedie populară” (aici intră și paginile literare) și „Diverse”. Documentate articole de istorie au publicat C. Esarcu (Petru Cercel), Gh. Sion (Filosofia la romani), Barbu Constantinescu (Cultura domnilor fanarioți din secolul XVIII), Bonifaciu Florescu și Petre Cernătescu (Fragmente istorice). Articolele pe teme de educație și pedagogie aparțin lui C. Esarcu, I. C. Massim, Barbu Constantinescu, iar cele științifice lui Ștefan C. Michăilescu și doctorului Carol Davila. În paginile rezervate poeziei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289766_a_291095]
-
Un loc important este acordat relațiilor politice internaționale din sec. XIV-XVII. Sunt explicate așa teme ca regimul suzeranității otomane și menținerea ființei statale ale Țărilor Române cu instituțiile din fiecare țară. Secolul al XVIII-lea este analizat prin prisma epocii fanariote. Epoca modernă este perioada marilor realizări naționale: Revoluția lui Tudor Vladimirescu, Revoluția de la 1848, Unirea de la 1859, Războiul pentru independență, Formarea României Mari. Fiecare dintre aceste perioade sunt explicate detaliat evidențiindu se principalele momente ale fiecărei etape În procesul de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
românești, scaune săsești, comitate. Armata Oastea cea Mare și oastea cea Mică (curtea, armata permanentă)-Țara Românească și Moldova, Oastea marilor nobili și oastea episcopului Transilvaniei, Pe măsura apariției armelor de foc au luat ființă armatele de mercenari. În timpul regimului fanariot, armata Își diminuează drastic capacitatea de apărare, practic se dezintegrează. Transilvania Organizarea instituțională a Transilvaniei este de tip european apusean. Voievodatul A. Instituții centrale este o formă de organizare politicoadministrativă specific românească, a fost adaptată intereselor maghiare, s-a menținut
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
să fie numiți de turci și depind tot mai mult de voința sultanului. Au existat și Încercări de refacere a autorității domnești În timpul lui Șerban Cantacuzino, C. Brâncoveanu ( Țara Românească) și D. Cantemir În Moldova. Sec. XVIII - se instaurează regimul fanariot ( 1711 În Moldova și 1716 În Țara Românească), se accentuează dominația otomană , are loc degradarea instituției domniei, dispare domnia pământeană ( domnul este numit din Fanar), domnia este integrată structurilor administrative turcești, domnul devine , funcționar În administrația otomană cu rangul de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
cu Rusia În timpul lui Petru cel Mare. Războiul ruso-româno-turc purtat pe teritoriul Moldovei se sfârșește cu Înfrângerea de la Stănilești pe Prut (1711). Dimitrie Cantemir se refugiază În Rusia. În aceste Împrejurări Imperiul Otoman introduce În Moldova și Țara Românească domniile fanariote. Fanariotismul A reprezentat un sistem social, economic, politic și cultural impus de către Poartă În secolului al XVIII lea. Domnitorii erau descendenții unor familii de origine română, albaneză și grecească. O dată cu instaurarea regimului turco-fanariot, Principatele au fost complet integrate structurilor politice
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
sfârșitul secolului al XVII lea și Începutul secolului la XVIII lea domnitori precum: Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu sau Dimitrie Cantemir au orientat Țările Române spre Austria sau Rusia determinând Imperiul Otoman să intervină. Mijloacele folosite au fost impunerea regimului turco - fanariot și restrângerea autonomiei Principatelor. După asediul Vienei (1683), decăderea Imperiului Otoman se accentuează iar problema orientală dobândește un nou conținut. Concurența dintre austrieci și ruși a obligat Imperiul Otoman la importante cedări teritoriale. Teatrul acestor războaie a fost de cele mai multe
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
de turci În fața puterilor creștine au avut drept consecință anexarea unor teritorii românești de către statele creștine din vecinătate precum și creșterea Îngrijorării marilor puteri pentru echilibrul european. REVOLUȚIA DIN 1821 În timp ce, la București se stingea În condiții puțin lămurite, ultimul domn fanariot, Alexandru Șuțu, Tudor Vladimirescu, pornea spre Gorj și Mehedinți hotărât să ridice poporul la lupt pentru recâștigarea drepturilor sale. La 23 ianuarie 1821 lansează la Padeș, Proclamația către Țară, prin care cerea: răpirea pământurilor boierești și mănăstirești și Împărțirea acestora
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Revolta punea stăpânire pe satele din Oltenia și se propaga cu iuțeală În Moldova. Spre sfârșitul lunii februarie, Tudor pornește, spre București și lansează documentul, Cererile norodului românesc. Ceea ce l-a preocupat În permanență pe Tudor a fost Îndepărtarea regimului fanariot și redobândirea dreptăților țării. La 21 martie 1821, Tudor Își așează tabăra la Cotroceni. Timp de aproape două luni el a realizat de fapt conducerea țării. Revoluția decurgea Însă În condiții interne și externe complicate. La Iași, intrase conducător al
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
acțiuni diplomatice repetate ale „Partidei naționale” care prin invocarea capitulațiilor caută să obțină creșterea autonomiei și chiar independența. Au fost adresate marilor puteri memorii prin care se solicita modificarea statutului politic internațional al Principatelor. 40 dintre acestea solicitau Înlăturarea domniilor fanariote, 20 urmăreau obținerea independenței. Proiectele de reformă urmăreau să așeze societatea pe baze moderne și să Întemeieze un stat constituțional. 1. Constituția Cărvunarilor - Întocmită În 1822 de Ionică Tăutu susținea monarhie mărginită și moștenitoare. 2. Așezământul politicesc - semnat de Simion
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a vrut să arate musafirilor cum se călăresc armăsarii arăbești pe care îi avea, mândrindu-se nevoie mare cu ei. Astfel s-a pecetluit vânzarea Basarabiei. Zadarnic au protestat boierii moldoveni (reuniți în Adunarea de pe 26 octombrie 1812) pe lângă domnitorul fanariot Scarlat Callimachi, despre care se spunea că ar fi fost filofrancez. Dar protestul este foarte important, fiindcă arată limpede că autohtonii nu au consimțit la fraudă. Rușii deja tratau provincia ca pe o gubernie care li se cuvenea. Se pregătiseră
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a lui Ștefan cel Mare că, în caz de nenorocire, e de preferat ca țara să fie închinată turcilor, mai cinstiți decât rușii, polonezii, austriecii sau ungurii. Și iată consecințele, culminânde cu cele două rapturi din trupul Moldovei: "Sub domnii fanarioți, care erau trimiși pe un timp anumit și care aveau numai titlul de domn și pomenirea în biserici, nicidecum însă consistența monarhică, puterea centrală a statului e curat nominală. Chiar dacă unul dintre ei cerca a fi altceva decât ceea ce era
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să pună mâna pe teritoriul Bucovinei. Tot prin vânzare va fi pierdută, cum am văzut, și Basarabia, rolul jucându-l și de astă dată străinii de neam, în frunte cu dragomanul Moruzi. Numai că acum au protestat doar boierii, domnul fanariot Scarlat Callimachi neavând nici un motiv de rezistență, deci neriscând a-și pierde capul precum domnitorul Grigorie Ghica al III-lea la 1775. "Cu căderea Poloniei și luarea Bucovinei continuă Eminescu se începe o nouă epocă a influenței austriace: cea care
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]