705 matches
-
guvernamentală era însă ferm deținută de domnitor, de slujitorii, funcționarii și de sprijinitorii familiei acestuia. Boierilor le rămăsese practic o influență politică relativ mică, în ciuda faptului că, desigur, domnitorul și alaiul lui de greci nu puteau înlătura total aristocrația autohtonă. Fanarioții erau nevoiți să acționeze în colaborare cu și prin intermediul acesteia; ei puteau oricînd găsi pe cineva cu care să coopereze. Facțiunile boierilor din cele două provincii țeseau și ele intrigi la Constantinopol împotriva domnitorului aflat pe tron. Cu toate că își pierduse
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Sankt Petersburg. Boierul avea cu siguranță multe motive să se plîngă, întrucît domnitorul era acum agent al Porții. Cele două provincii nu mai beneficiau de nimic care să aducă a independență sau a statut separat față de puterile străine. Intr-adevăr, fanarioții purtau negocieri diplomatice, dar ca reprezentanți ai Constantinopolului. Principatele nu aveau nici forțe militare independente. Domnitorul avea o gardă personală și dispunea de unele trupe destinate menținerii ordinii publice, dar țara nu avea corpuri de oameni înarmați cum existau chiar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
domneau. Visul fanariot al restaurării Bizanțului era într-adevăr un vis ortodox, dar nu și unul românesc. Ceea ce au realizat domnii fanarioți a fost înființarea unei insule bizantine în interiorul Imperiului Otoman. Dominarea bisericii românești de către greci a fost deja menționată. Fanarioții aveau controlul asupra înaltelor ei funcții și a sinodurilor. În trecut, conducătorii Principatelor fuseseră întotdeauna generoși în donațiile făcute instituțiilor și cauzelor ortodoxe. Darurile fanarioților erau în schimb menite să întărească influența grecească. Deosebit de importantă era chestiunea mînăstirilor închinate. Tot
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unei insule bizantine în interiorul Imperiului Otoman. Dominarea bisericii românești de către greci a fost deja menționată. Fanarioții aveau controlul asupra înaltelor ei funcții și a sinodurilor. În trecut, conducătorii Principatelor fuseseră întotdeauna generoși în donațiile făcute instituțiilor și cauzelor ortodoxe. Darurile fanarioților erau în schimb menite să întărească influența grecească. Deosebit de importantă era chestiunea mînăstirilor închinate. Tot mai mulți boieri, atît greci cît și români, dăruiau pămînturi anumitor mînăstiri, al căror venit era destinat finanțării Locurilor Sfinte, ca Sfîntul Mormînt, Muntele Sinai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
serie de contribuții periodice guvernului otoman. Își recuperau banii din vînzarea slujbelor aflate în puterea lor și prin administrarea frauduloasă a finanțelor statului. Sume uriașe de bani luau astfel calea Constantinopolului și intrau în buzunarele celor care îi susțineau pe fanarioți. În afară de costurile corupției, guvernul otoman avea nevoie disperată de bani. S-au făcut pe tot parcursul secolului presiuni constante asupra Principatelor pentru mărirea plăților în bani și a livrărilor de alimente ale acestora. Cele mai mari sume erau cheltuite pentru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Münnich. După cucerirea fortăreței de la Hotin, armata rusă a intrat în august în Iași, unde a fost bine primită de boieri, de clerul ortodox și de toți cei care sperau să scape atît de jugul otoman cît și de cel fanariot. În discuțiile purtate de aceștia în privința scopurilor războiului, curtea rusească și aceea austriacă și-au expus intențiile în privința Principatelor. Monarhia austriacă avea de gînd să-și extindă stăpînirea asupra Olteniei pînă la Brăila, în timp ce Rusia a propus menținerea controlului otoman
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Austria și Rusia împotriva stăpînirii otomane și fanariote. Și ei voiau un sistem autonom sub orice fel de protecție străină și care să asigure revenirea în mîinile lor a puterii politice. Guvernul rus era firește în termeni buni și cu fanarioții, care erau ortodocși și conservatori și dețineau poziții influente. În schimb, cercurile fanariote se așteptau la multe din partea Sankt Petersburgului. Visul reînvierii Bizanțului putea fi împlinit doar prin victoriile militare ale Rusiei. Tratatul de la Kuciuk Kainargi conținea prevederi importante relativ la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
treilea al secolului al nouăsprezecelea se vor desfășura în Pelopones și în Rumelia, numele sub care era cunoscută la vremea aceea regiunea continentală din sudul Greciei, revolta va implica și Principatele Române. Aici, mișcarea grecilor, care se baza pe sprijinul fanarioților, va acționa la început paralel, iar în final împotriva unei revoluții românești autohtone condusă de Tudor Vladimirescu. Pentru mai multă precizie și din motive de conveniență, evenimentele din Grecia propriu-zisă sînt tratate în acest studiu separat de cele din Moldova
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
grecească era divizată în ceea ce erau aproape două lumi distincte. Pătura inferioară era alcătuită din locuitorii Greciei propriu-zise. Populația ei, țărani, pescari, notabili și militari, era similară cu aceea a ținuturilor balcanice învecinate. La vîrf, alți greci, în primul rînd fanarioții de la Constantinopol și din Principate, negustorii implicați în comerțul internațional și alți membri ai diasporei, beneficiau de privilegiile pe care Imperiul Otoman le putea asigura supușilor creștini cu care colaborau. Scopurile acestor două grupuri erau de asemenea destul de diferite, în ciuda
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și alți membri ai diasporei, beneficiau de privilegiile pe care Imperiul Otoman le putea asigura supușilor creștini cu care colaborau. Scopurile acestor două grupuri erau de asemenea destul de diferite, în ciuda faptului că amîndouă urmăreau sfîrșitul dominației otomane. Dorința unora dintre fanarioți de a domina și prelua eventual imperiul a fost și ea discutată deja. Visul lor rămînea reinstituirea Imperiului Bizantin și formarea unui stat ale cărui granițe urmau să includă o numeroasă populație negrecească. O parte din ei mergeau chiar pînă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lor rămînea reinstituirea Imperiului Bizantin și formarea unui stat ale cărui granițe urmau să includă o numeroasă populație negrecească. O parte din ei mergeau chiar pînă la a echivala jurisdicția Patriarhiei de la Constantinopol cu teritoriul viitoarei lor națiuni. Cu toate că unii fanarioți individuali vor juca un rol major în revoluție, comunitatea negustorilor greci, cu nenumăratele ei legături în toată Europa, era poate și mai importantă. Deosebit de influenți aveau să se dovedească a fi grecii stabiliți în sudul Rusiei, în Basarabia și în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sprijin înalt, societatea a putut recruta persoane foarte influente. Din Grecia propriu-zisă i s-au alăturat Theodoros Kolokotronis, cel mai puternic comandant militar, Petrobei Mavromichalis, conducătorul districtului Mani din Pelopones, Germanos, mitropolitul Patrasului și alți oameni de vază. În Principate, fanarioții erau bineînțeles atrași de această mișcare națională. Clasa negustorilor, cu un procent de circa 54, domina numărul membrilor de rînd. O foarte mare parte a acestora erau recrutați din Principate și din sudul Rusiei. Militarii, clerul și notabilii greci s-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
panduri care i-au sărit prompt în ajutor. Să observăm că mișcarea lui Vladimirescu nu era îndreptată împotriva Porții. El și suporterii lui îi cereau puterii suzerane să restabilească "vechea ordine", cu alte cuvinte revenirea la vremurile anterioare domniilor grecilor fanarioți. Tudor a apelat de asemenea la ocîrmuirea otomană ca să trimită un reprezentant care să cerceteze condițiile din Principate și să pună capăt abuzurilor și suferințelor poporului. De-a lungul întregii perioade, el a păstrat legătura cu agenții otomani și cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
grecilor s-au împărțit pe criterii sociale și geografice. În general, grecii din cele trei regiuni principale ale Rumeliei, din Pelopones și din insule formau grupuri separate cu propriile lor interese și obiective (vezi harta 20). Cei din diaspora și fanarioții nevoiți să renunțe să mai fie în slujba otomanilor, alcătuiau cea de a patra categorie. Din punct de vedere social, notabilii, proprietarii bogați de corăbii din insule și militarii, care beneficiau de sprijinul țăranilor, constituiau trei elemente distincte, putînd fie
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
revoluției. Dintre grecii de la Constantinopol ce au alcătuit o parte a acestei noi conduceri, poate că cel mai important a fost Alexandru Mavrocordat, care avea să joace în continuare un rol major în viața poilitică a Greciei. Datorită faptului că fanarioții și membrii diasporei grecești nu dețineau în general proprietăți întinse în Grecia și nu aveau nici o bază politică fermă, ei aveau tendința să sprijine instituirea unei autorități centrale dominante unice, pe care sperau să o poată controla. Ei puteau obține
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sfîrșit fondată o Grecie independentă, acest fapt nu însemna nici pe departe o împlinire pe măsura visurilor naționaliștilor greci. Un stat balcanic mic și împovărat de sărăcie, el avea puține asemănări cu reînviatul Imperiu Bizantin care constituia nu numai idealul fanarioților, ci și acela al majorității liderilor politici greci. În plus, independența acestuia era strict limitată. Pe viitor, cele trei mari puteri fondatoare aveau să profite din plin de drepturile lor de state protectoare. Pe lîngă aceasta, administrația bavareză introdusă avea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în favoarea creșterii influenței rusești în ambele provincii. Consecințele revoluției grecești nu erau prea clare. Ca națiune, grecii pierduseră foarte mult. Ei nu mai asigurau domniile din Principatele Dunărene. În cadrul Imperiului Otoman erau considerați drept trădători, în special de populația musulmană. Fanarioții dețineau încă posturi înalte, dar nu mai aparțineau unei categorii cu privilegii speciale. Poziția grecilor în lumea afacerilor și a comerțului era și ea mai slabă. Armenii aveau tendința de a-i înlocui pe greci în afacerile bancare, iar negustorii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
relațiile cu Poarta, cneazul a refuzat să coopereze cu Eteria în strădania acesteia de a organiza o mare revoltă balcanică. Fără îndoială că nu a existat nici o legătură strînsă între sîrbi și greci, iar interesele Serbiei fuseseră prejudiciate de influența fanarioților la Constantinopol. La rîndul lor, liderii grecilor erau interesați în primul rînd de folosirea ținuturilor sîrbești ca bază de operațiuni pentru revoluția lor națională. În afară de aceasta, întreaga chestiune a ajuns să fie implicată în politica internă a țării și să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lui fusese ales rege, dar regenții intenționau să instituie o monarhie centralizată absolută. Situația căreia trebuiau să-i facă față regenții era dificilă. Grecia avea o moștenire socială și politică mult mai complexă decît Serbia și Muntenegru; în schimb, mulți dintre foștii fanarioții sosiți în timpul revoluției aveau o educație și o experiență egale cu cele ale regenților. În plus, notabilii din Pelopones fuseseră multă vreme obișnuiți să aibă controlul asupra propriilor lor afaceri locale. Multe greutăți aveau să fie cauzate de faptul că
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Poartă și într-o oarecare măsură și de Rusia, era greu de realizat. Mai mult, spre deosebire de sîrbi, muntenegreni, români și greci, bulgarii nu aveau nici o instituție centrală care să poată organiza și uni poporul bulgar; biserica se afla sub controlul fanarioților. La început, ei nu aveau nici o legătură cu vreo putere străină care să poată acționa în sprijinul intereselor lor în relațiile externe. O altă piedică în calea mișcării naționale era faptul că, după 1830, situația economică s-a îmbunătățit într-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Chera Duduca, țiitoarea boierului postelnic al lui Caragea Vodă (1812-1818), era o „Vineră orientală, ieșită din rămășițele spulberate ale populațiunei grece din Fanar”. Ea arăta ca o „odaliscă” și cânta „ca o hanâmă [= fiică de han] de sarai”. În Bucureștiul fanariot de la Începutul secolului al XIX-lea, ciocoii români cereau „lucru bun, iar nu tălanițe [= prostituate ordinare] din mahalaua Scaune”. Și, Într-adevăr, la chefurile lor erau invitate cadâne ca „ieșite din haremurile turcești” : Arghira (grecoaică ; „unii susțin că chiar domnitorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Istanbul, dar erau de origine evreiască. Așa este cazul negustorului- cămătar din Bucureștiul lui Caragea Vodă (1812-1818) imaginat de Nicolae Filimon În Ciocoii vechi și noi, și anume chir Costea Chiorul, „evreu de origină, dar trăit și naturalizat printre fanarioți”, care-i „Împrumuta pe toți junii [boieri], luându-le dobânzi nespuse” <endnote id="(657, p. 57)"/>. Pe la 1700, de pildă, din condica de venituri și cheltuieli a lui Brâncoveanu Vodă rezultă că mulți dintre creditorii săi istanbulioți (vreo 12 din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fearele plugului...” Se credea că oasele mari găsite de țărani În pământ sunt „oase de jidovi” („de uriași”) <endnote id="(46, p. 196 ; 269, pp. 157-158)"/>. Folclorist fiind, Silviu Angelescu a introdus acest motiv legendar În pseudo-cronica sa la domnia fanariotului Nicolae Mavrogheni : „fiindu vijelie mare”, eroul eșuează pe un ostrov, unde „a aflat o peșteră de os”, care s-a dovedit a fi „o tidvă a unui jidov de aceia din vechime, fiindu așa cam cât o casă de mare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
decanul, eu am fost eliminat (și asta înseamnă pentru mulți ani). Procedura a fost atît de bizantină că foarte mulți colegi din facultate, chiar și dintre acei care n-au simpatie pentru mine, au fost indignați. Alături de decan, V. Arvinte, fanarioții care m-au lucrat (cu voturi!), este un geniu al folcloristicii, V. Adăscăliței, un recenzent de 50 de ani, Al. Andriescu (conf[erențiar] fără doctorat!) și geniul cosmic V. Stoleru (Val. Panaitescu), Don Basilio din Țicău! S-a acceptat, în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mișcările politice, revoluționare ale vremii și Înflăcărează inimile pentru idealurile epocii. Școlile românești din capitalele europene, cercurile de revoluționari, au pregătit elementele constituirii statului național unitar. Stăpânirea otomană atât de Îndelungată a favorizat acapararea principalelor pârghii economice și politice de către fanarioți, grecizarea nu doar a dregătoriilor laice dar și celor bisericești, spoliind resursele Principatelor, alimentând prin robirea populației visteria sultanului, a țarului sau Împăratului. Dominația austro-habsburgică spre deosebire de cea turcească Își afișa superioritatea prin stabilitatea instituțiilor sale, performanțele economice, nivelul de civilizație
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]