869 matches
-
Erik-Jan van der Linden, André Schenk și Rob Schreuder (eds.), Idioms: Structural and Psychological Perspectives, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, NJ/Hove, UK, 1995. Evseev, Ametista, Structura expresiilor frazeologice în limbile rusă și română, Teză de doctorat, Universitatea din București, 1979. Faur, Elena Carmen, Semantica cognitivă și emergența studiilor elocuționale, Teză de doctorat, Universitatea "Babeș-Bolyai", Facultatea de Litere, Școala doctorală "Studii lingvistice", Cluj-Napoca, 2013. Faur, Elena, "Integral Semantics and Conceptual Metaphor: Rethinking Conceptual Metaphor Within an Integral Semantics Framework", în Journal of
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Evseev, Ametista, Structura expresiilor frazeologice în limbile rusă și română, Teză de doctorat, Universitatea din București, 1979. Faur, Elena Carmen, Semantica cognitivă și emergența studiilor elocuționale, Teză de doctorat, Universitatea "Babeș-Bolyai", Facultatea de Litere, Școala doctorală "Studii lingvistice", Cluj-Napoca, 2013. Faur, Elena, "Integral Semantics and Conceptual Metaphor: Rethinking Conceptual Metaphor Within an Integral Semantics Framework", în Journal of Cognitive Semiotics, vol. 5, nr. 1-2, 2013, pp. 108-139. Faur, Elena, "Semantica cognitivă și "teoria metaforei conceptuale". O abordare din perspectivă integrală", în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de doctorat, Universitatea "Babeș-Bolyai", Facultatea de Litere, Școala doctorală "Studii lingvistice", Cluj-Napoca, 2013. Faur, Elena, "Integral Semantics and Conceptual Metaphor: Rethinking Conceptual Metaphor Within an Integral Semantics Framework", în Journal of Cognitive Semiotics, vol. 5, nr. 1-2, 2013, pp. 108-139. Faur, Elena, "Semantica cognitivă și "teoria metaforei conceptuale". O abordare din perspectivă integrală", în Limba română, vol. 63, nr. 3, 2014, pp. 340-356. Fiala, Pierre, Pierre Lafon și Marie-France Piguet (ed.), La Locution entre lexique, syntaxe et pragmatique. Identification en corps
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
obiect intențional, fundamentată pe baze fenomenologice (v. Dumitru Cornel Vîlcu, Integralism și fenomenologie). 241 Eugeniu Coșeriu, "Dincolo de structuralism" ["Au-delà du structuralisme", 1982], în Omul și limbajul său, p. 298. V. și Mircea Borcilă, "Lingvistica integrală și fundamentele metaforologiei", și Elena Faur, "Integral Semantics and Conceptual Metaphor: Rethinking Conceptual Metaphor Within an Integral Semantics Framework", în Journal of Cognitive Semiotics, vol. 5, nr. 1-2, 2013, pp. 108-139. 242 Eugeniu Coșeriu, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 314. 243
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și, adeseori, este potrivnică răului); - un loc deosebit ocupă dragostea; sunt reținute doar formele ei concrete de manifestare, reacția fizică a protagoniștilor (cel mai adesea le „ticăie” inima; eroul „cade la grea boală” etc.); - un personaj Ț sfătuitor al binelui (Faurul Ț Pământului; Sfânta Vineri, Sfânta Duminică, etc.);personajul principal trimiteo solie care să anunțe venirea sa; - transformarea, metamorfoza (în plante, animal, stâncă etc.); - uneori eroul moare și apoi (îl) învie (cineva); sau: adormirea, amorțirea și apoi trezirea; - eroul este atât
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
60 EC - 0,15 %, Mospilan 20 SP - 0,04 %, Palas 50 EC - 0,3 %, Sinoratox 35 CE - 0,15 %, Smart 44 EW - 0,3 %. Viermi sârmă - Agriotes spp., ordinul Coleoptera, familia Elateridae Viermii sârmă se numesc și “gândaci pocnitori ” sau ‘“fauri ”. Această denumire vine de la faptul că atunci când cad pe spate, au posibilitatea săși redreseze corpul, provocând un zgomot characteristic. Prezintă un mechanism characteristic: prosternul se prelungește posterior cu un pinten care intră într-o scobitură a mezoternului. Când insect este
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Vasile Ilea, Mitică Grad, Toader Săuca, Zirbo, Ioan Popșa, Mircea Prișcu, Bar, Ionel Ladea, Ioan Pușcaș); Brad (Zeno Oarcea, Toader Gligor); Timișoara (Petru Păcuraru, Vasile Lascu, Gheorghe Sicloveanu, Ioan Vist, Gheorghe Văleanu, Petru Giurgiu, Petru Caius); Caransebeș (Martin Rădoi, Remus Faur, Ioan Crăciun, Băncilă, Aurel Suciu); Baia Mare (Ștefan Buteanu, Cornel Osanu, Ioan Tamaș, Ioan Ilut, Vasile Șchiopu, Vasile Măgureanu, Ioan Stăncoiu, Martin Alexandru, Florian Săsăreanu); Gheorgheni (Nelu Man, Mircea Antal, Mihai Iscu, Constantin Arominesei, Lucian Gheorghiu, Ioan Băncilă, Alexandru Natea, Iustin
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
registrul corespunzător vremurilor noi, între altele, Glossa eminesciană, Dintre sute de catarge etc. Vom exemplifica, din fiecare, cu cîte un fragment: " Mergi spre vremea care vine Crezi în om: ce vrea, el poate; Ce e rău tu schimbă-n bine, Faur vieții te socoate; Speră, luptă fără teamă, Fapta nu e val ce trece; Frați de-ndeamnă, frați te cheamă Cum poți sta-mpietrit și rece?" .......................................... Cîte sute de catarge Dârze lasă malurile Multe sunt ce nu le-or sparge Vânturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Iordache și apoi la părintele Gavrilescu. În chestia cu Bacalu nu sunt prea lămurit. Aștept precizările dv. La ce mai lucrați? Omagiile mele pentru doamna dv. Salutări amicale, V.G. Popa </citation> <citation author=”POPA Vasile G.” loc=”(Fălticeni)” data =”5 faur 1974”> Signor Eugenio, Trimit dactilograma prezentă care e revăzută mai cu atenție și mi-o trimiteți pe cealaltă. Cred că Întreg materialul ar trebui dactilografiat din nou căci are destul de multe corecturi . Cu amiciție, V. G. Popa </citation> <citation author
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sporit, n-o va putea duce acolo unde se înalță numai inima, curățită de mizeriile materialismului..." Frapantă la autorul Baltagului, acuitatea privirii își aliază sistematic tensiunea unui poet; plasticizant și pansioroso, apropiat misterelor lumii și adânc înfipt în pământul înaintașilor, Faurul aburit cum singur își spune avea disponibilități de creator mare; era făcut să perceapă cu ochii și urechile motiv de confesiune în Anii de ucenicie. Nu-i rămânea decât să se desfășoare în timp și spațiu, să pună în pagină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
carnete, conținând observații sociale, etice, psihologice și culturale, inclusiv profiluri de personaje și subiecte de dezvoltat; interesat de nuanțe expresive, prozatorul artist înregistrează sintagme, formule gata-făcute și reflecții; alcătuiește liste de toponime și colectează antroponime. Despre scrierile la care medita Faurul tăcere precaută! "Nu socot nici interesant, nici folositor gândea el în 1928 să fac cunoscut publicului proiectele mele de viitor. Cred că nu trebuie să vorbesc decât de ceea ce am realizat. Între aceste ultime realizări pot să număr Demonul tinereții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mâna sigură putuse părea un dat structural, organic, acestea se cuvin considerate nuanțat. "Multora scria el în Anii de ucenicie capitolul XX li se năzărea că literatura mea e o funcție firească în care cheltuiesc puțină substanță: nu cunoșteau pe faurul aburit care se ostenea fără răgaz sub calm înșelător..." Numeroase notații de jurnal intim probează că tranziția de la orizontul prim la capodopere implică un lent proces de selecție și cristalizare. La o anchetă a României literare (I, 1930, nr. 30
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Beldiceanu, Sadoveanu era la Rădășeni (în coasta Fălticenilor), împreună cu N. Dunăreanu. Toți trei cu aspirații literare, colegi toți trei în ultima clasă la Liceul Național din Iași, se regăseau "pe la două ceasuri" de noapte cu "lună plină" lângă pârâul lui Faur, când un concert de privighetori marca dintr-odată un eveniment de ordinul miracolelor irepetabile; moment amintit întâi (în 1908) într-un scurt comentariu: Rădășenii și sărbătoarea sfântului Mercorie. După mulți ani (în 1925), un Sadoveanu patetic, larg închis efluviilor naturiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și dispunând de o excepțională memorie senzorială rememorează mișcat: "Beldiceanu a murit și primăvara aceasta mi l-a evocat, așa de tânăr, de entuziast, de idealist și de bun. El e în pământ și privighetorile cântă iarăși la pârâul lui Faur. Nimic din el n-a mai rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire." E de presupus că Sadoveanu-poetul asistase la o simfonie, la dialogul privighetorilor cu luna: "Mergeam tăcuți, cu sufletele mișcate, spre ele. Ajunseserăm într-o roată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire." E de presupus că Sadoveanu-poetul asistase la o simfonie, la dialogul privighetorilor cu luna: "Mergeam tăcuți, cu sufletele mișcate, spre ele. Ajunseserăm într-o roată de sălcii vechi lângă pârâul lui Faur. Apele parcă conteniseră, și chiar deasupra noastră, în streașina verde, o privighetoare cânta așa de puternic, încât îi auzeam deslușit gâlgâitul gușii. Era așa de aproape, încât dacă aș fi întins mâinile, am fi dat de ea. Ne amețea cântecul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
singur și așteptam să se întâmple ceva, o minune poate." Momentul de odinioară frizând delirul urma să fie reorchestrat încă o dată (1944) în Anii de ucenicie (Cap. IX) mai strâns, dar cu aceeași senzație de sublim. Tot lângă pârâul lui Faur, tot sub luna plină: "Era liniște netulburată în tot cuprinsul satului, nu adia vânt, era călduț și cântau în sălcii o mie și una de paseri maestre. Cred că niciodată nu s-au aflat la un loc cântând atâtea privighetori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
NOTE DIVERSE]** [Cele mai vechi amintiri] Amintire dela un Sfântu Gheorghe, în Rădășeni, când m-am dus cu Nicușor Beldiceanu și cu Neculai Dunăreanu, noaptea pe la două ceasuri, lună plină, înspre iazul de la morișcă și cântau privighetorile pela pârăul lui Faur. Beldiceanu a murit, și primăvara aceasta mi l-a evocat, așa de tânăr, de entuziast, de idealist și de bun. El e-n pământ, și privighetorile cântă iarăși la pârăul lui Faur. Nimic din el n-a mai rămas acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la morișcă și cântau privighetorile pela pârăul lui Faur. Beldiceanu a murit, și primăvara aceasta mi l-a evocat, așa de tânăr, de entuziast, de idealist și de bun. El e-n pământ, și privighetorile cântă iarăși la pârăul lui Faur. Nimic din el n-a mai rămas acolo. Va muri peste puțin și această amintire. Când, într-o primăvară am ieșit la soare, și m-am așezat cu spatele într-o fierărie de scânduri, ascultând cântecul ciocanelor. Soare strălucit, adăpost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înmormântat; înmărmurit. z). bătrânețe, frumusețe, însă și bătrâneță și frumuseță. acurateță, politeță, tristeță, gentileță, naturaleță, stricteță. x) cuprinde; cutropi, încunjora, măsura; și cotropi, înconjura; batjocură, batjocuri și batjocori. y) supt, dedesupt subțire. w) adaos; repaos; haos (admise) însă adaus, repaus, faur, tezaur. A) de la pe la, până la; de pe, de altfel, de altminteri. odată (odinioară), o dată (une fois), numai el nu mai pot; de geaba, de vreme ce, de prisos, în deosebi, în deșert, de ce, pentru ce. B) încât, numai decât, pentrucă, deoarece, deocamdată, deodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din veac XVII. ceteră scripcă acela aceia bunic bunică tată bătrân mamă bătrână dubit dubălărie mătușă moșneag pe brînci Ioane al meu! aesta aiasta zice (cântă) icea (aici) chizeș nouă (haine) maiu orătenie rânză rărunchiu plămâni a vărui a murui faur haizaș deșințat măi! 28 Aug. Vazcău. Munteni în straie albe, cu înfățișare de Moldoveni. Populație curat românească. 29 Aug. Bèliu. Între păduri. Români, sumane albe, cu flori negre și roșii chenar. Nu te lăți, broască-n tău Că nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la 1474 Noemvrie 29 din tabăra dela Vaslui că a primit pe Paul Ogniben, ambasador venețian, care se întoarce dela Uzun Hasan Asan-Beg și a discutat cu el cauza creștinătății. 1475 (anul a început la Septemvrie) Tabăra dela Vaslui Meșteri fauri țigani domnești și boierești. Meșteri de arcuri și săgeți; de suliți. joc de flăcăi dela munte: Haideți, flăcăi după mine, Că știu calea-n codru bine... Secuii au adus Domnului săbii de Brașov și închinarea negustorilor brașoveni. Ciobanii au venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un călător sau un călugăr. Viața în munte. Viața în sate Viața la baltă Berzarbarză Popas la o orândă sau la o casă de gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat. Când s-au adunat la Vaslui fauri, ca să facă suliți și săgeți. Un fel de șatră primitivă, în care suflă foile țigănești și bat ciocanele cu formă preistorică. Coborâre în ocnă. Prietine, când privești luna plină într-o noapte de vară și observi ceiace se chiamă eclopsis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înainte decât diavolul. Cu pușca în haiducul În muiere cu ciubucul. Cele mai scumpe pere Sunt cele ieftine. Cea mai plăcută înghițitură E cea dintăi. Broasca a văzut cal la potcovar Și a ridicat și ea piciorul de dinapoi spre faur. Afaceri cu drepți Tovărășii cu înțelepți. Vinului îi priește butoiul Nu bețivul. Magar hagiu tot magar rămâne. Ghebosul râde de cămilă. Cel cu peană-n pălărie, Nu te-a fi chemând Ilie? Ba mă cheamă Irimie. Nu-i fi oare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
proclamațiile meteorologice. La sfârșitul lui Ianuarie al acestui an 1956, iată că se anunța primăvară grabnică la începutul lui fevruarie. Ca urmare, pe când plugarii își găteau instrumentele consacrate acestui fericit eveniment, s-a stârnit, dragii mei, la începutul acela de Faur, o iarnă îndelungată care a durat până în Mai, primejduind semănatul porumbului. S-au făcut prognosticuri pentru deficitul sigur al acestei culturi. Totuși aceste previziuni ale dezastrului au dat și ele greș. Fatalitate științifică! Datorită ploilor de noapte și căldurilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
explicându-se de ce Cozma, a trebuit să restituie banii mânăstirii. La 20 aprilie 1491, Ștefan înzestrează mânăstirea Tazlău cu mai multe sate. Trei dintre acestea făceau parte “din satele noastre drepte domnești ce sunt pe Bistrița, anume: Zăneștii, Stolnicii și Faurii, mai jos de gura Cracăului, care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra.” Îi mai dăruie mânăstirii un sat, Bureștii, pe Siret “care acel sat Bureștii a fost ascultător de curțile de la Bacău.” Înseamnă că domnul a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]