1,266 matches
-
încheiate între statele membre ale Comunității și România, si in mod special în ceea ce privește numărul autorizațiilor, greutățile și dimensiunile vehiculelor, precum și taxele aferente. 2. Comunitatea și România convin că, în lipsa unei nominalizări a condițiilor de tranzit pe teritoriul fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, vor examina și, dacă va fi cazul, vor conveni modificările necesare respectării angajamentelor menționate la pct. 1 de mai sus, în vederea facilitării tranzitului comunitar. Până la convenirea acordului bilateral între Comunitate și România cu privire la transport, orice modificare a situației în
ACT FINAL din 1 februarie 1993 la Acordul interimar din 01 februarie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146292_a_147621]
-
încheiate între statele membre ale Comunității și România, si in mod special în ceea ce privește numărul autorizațiilor, greutățile și dimensiunile vehiculelor, precum și taxele aferente. 2. Comunitatea și România convin că, în lipsa unei normalizări a condițiilor de tranzit pe teritoriul fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, vor examina și, dacă va fi cazul, vor conveni modificările necesare respectării angajamentelor menționate la pct. 1 de mai sus, în vederea facilitării tranzitului comunitar. Până la convenirea acordului bilateral între Comunitate și România cu privire la transport, orice modificare a situației în
ACT FINAL din 1 februarie 1993 la Acordul interimar din 01 februarie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146292_a_147621]
-
scopul înregistrării mărcilor, (Geneva, 1977, amendat în 1979). DECLARAȚIA ROMÂNIEI Protocolul nr. 4 - reguli de origine România consideră că, Comisia mixtă ar trebui să discute și să găsească o soluție referitoare la aplicarea cumulului regional cu Polonia, Ungaria și Republică Federativa Cehă și Slovaca, atunci când schimburile efectuate între Comunitate și aceste trei țări și între România și aceleași trei țări vor fi guvernate de acordul conținând reguli identice cu cele din Protocolul nr. 4. ------------
ACT FINAL din 1 februarie 1993 la Acordul interimar din 01 februarie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146292_a_147621]
-
Articolul UNIC Doamna Monica Mariana Grigorescu se acreditează în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Federativă a Braziliei. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 12 decembrie 2002. Nr. 1.025. -------------
DECRET nr. 1.025 din 12 decembrie 2002 pentru acreditarea unui ambasador. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146701_a_148030]
-
Articolul 1 Hotărârea Guvernului nr. 217/1994 pentru numirea delegațiilor părții române în comisiile mixte privind regimul frontierei de stat dintre România și Republică Federativa Iugoslavia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 1 iunie 1994, se modifică după cum urmează: - Punctul 4 din anexă nr. 2 va avea următorul cuprins: "4. Se eliberează din calitatea de președinte al delegației părții române
HOTĂRÂRE nr. 642 din 6 octombrie 1997 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 217/1994 pentru numirea delegatiilor părţii române în comisiile mixte privind regimul frontierei de stat dintre România şi Republica Federativă Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119388_a_120717]
-
Articolul UNIC Domnul Ștefan Costin se numește în calitatea de consul general, șef al Consulatului General al României la Rio de Janeiro - Republica Federativă a Braziliei. PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemnează: --------------- Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Melescanu -----------------
HOTĂRÎRE Nr. 365 din 15 mai 1996 privind numirea unui consul general. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115229_a_116558]
-
care conferă unei națiuni identitate, unitate, voință de a trăi, în ciuda tuturor diversităților umane și sociale pe care le cuprinde. Se pare, așadar, că există în prezent, în comunitatea de destin europeană, fermentul și cimentul necesare pentru o unitate meta-națională federativă, care ar avea identitate, unitate, voință de a trăi, în ciuda și din cauza tuturor diversităților etnice și naționale pe care le-ar cuprinde. În cazul continentului european, două organisme politice supranaționale au relevanță în prezent, în ceea ce privește politicile culturale. Acestea sunt Consiliul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Bula de Aur promulgată în două Diete imperiale, întrunite la Nürnberg (10 ianuarie 1356) și Metz (25 decembrie 1356)143. Bula a asigurat poziția privilegiată a principilor electori, a stabilizat regimul princiar și a consacrat o regalitate aristocratică de tip federativ, împiedicând formarea unei puteri centrale. Ea atribuia unui colegiu de 7 principi electori dreptul exclusiv de a de-semna noul împărat imperator electus -, acordându-le unele privilegii în raport cu alți "mari" ai regatului 144. Consacrând principiul majorității, Bula de Aur permitea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
sarcina Dietei imperiale. Bula de Aur a avut și alte consecințe importante pentru consolidarea poziției stărilor față de împărat. Lipsindu-l de armată, de finanțe și instanțe judecătorești în provincii, ea va stabiliza regimul princiar, consacrând o regalitate aristocratică de tip federativ și împiedicând formarea unei puteri centrale 145.Fără a inova în domeniul vieții publice, Bula de Aur a fixat în literă de lege "o evoluție veche de mai bine de un secol, care făcuse din imperiu un stat german", rămânând
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de la Bonn", noua capitală a Republicii Federale Germania. Constituția reflecta concepțiile puterilor învingătoare din zona de ocupație occidentală, care la 1 iulie 1948, prin Documentul de la Frankfurt, însărcinau miniștri-președinți germani să elaboreze legea fundamentală. Stat de drept, stat social și federativ, acestea erau principii fundamentale imuabile (art.1 seq., 20, 79). La 15 septembrie 1949, democrat-creștinul Konrad Adenauer a fost ales cancelar 809. Noul stat federal reunește zece landuri, fiecare cu parlamentul și guvernul său și beneficiind de o largă autonomie
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
libertate. O serie de amendamente au fost aduse Constituției pentru armonizarea europeană. De pildă, art. 23, relativ la Europa, declară explicit că Republica Federală a Germaniei aspiră la o Europă unită, cu o structură democratică, de stat de drept, social și federativ. Regimul politic este caracterizat de cinci principii, înscrise în Constituție: Germania este Republică, democrație, stat federal, stat de drept și stat social. Forma de stat republicană își găsește expresia constituțională în denumirea "Republică federală". Președintele federal devine, în urma alegerilor, șeful
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Julliard și Pierre Hassner, citați în cursul disputei pe tema naționalismului 41. Se pot aminti și alții, care au insistat pentru o integrare a mișcărilor naționaliste în "procesul calitativ al democrației" (Alexandre Adler), pentru o temperare a lor prin "ideologii federative" (Jean Daniel), printr-un dialog fecund cu "valorile cosmopolite" (Milan Kundera)42, dialog nu numai posibil, dar și benefic, pe care elitele se cuvine a-l practica, ele în primul rînd, spre a-i da substanță și măsură 43. O
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se îndreaptă asupra suveranității desacralizate a regilor catolici destul de rău văzuți. Căci, dacă Ferdinand de Aragon și Isabela de Castilia renunță în mod brutal la toleranța religioasă proscriind evreii neconvertiți în 1492, ei continuă în schimb să întruchipeze o monarhie federativă (în esența ei) legitimată nu atît prin voința divină, cît prin așteptarea unui popor, din nefericire avid de răzbunare, în urma triumfului său final asupra musulmanilor. Această secularizare a puterii spaniole este atestată prin faptul că în Spania n-a existat
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
act de identitate. Cît despre cetățenia sovietică ce ar fi trebuit să reprezinte esențialul, identitatea omului nou ce urma să vină, atributul unui popor suveran și unit în proiectul său măreț, aceasta n-a constituit altceva decît o escrocherie, idolul federativ al unei patrii a muncitorilor față de care poporul nu trebuie să fie decît un adorator supus, chemat să-și manifeste în fel și chip semnele mulțumirii civice. Acest dublu subterfugiu era destinat să-i amăgească pe locuitorii republicilor unionale. Constituția
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de rasă [...] constituie o lege imuabilă". Însă, în egală măsură aceștia au văzut că articolul 14 al cartei rezerva întreaga autoritate "organelor superioare ale puterii și administrației de stat", că articolul 17 al aceleiași Constituții care stipula că "fiecare republică federativă își rezervă dreptul de ieșire liberă din URSS" nu era decît o amăgeală 346 și mai ales că politica reală a naționalităților contrazice aceste subtilități constituționale. Această politică s-a demonstrat a fi deosebit de perversă. Pe de o parte, ea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
armate ca parte a unui proces mai larg de reorganizare a sistemului politic. Multe propuneri care vizau pacea aveau în vedere construcția unei structuri politice unice. În același fel, multe din discuțiile purtate în secolul XX erau legate de variantele federative de realizare a securității, fie în interiorul Europei sau la o scară mai mare. În privința instrumentelor și modalităților de acțiune colectivă prevăzute într-un sistem de securitate colectivă, Hurrell observă că un astfel de sistem implică dorința împărtășită de a acționa
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
comunismului creată de Iosip Broz Tito”. Se caracterizează, într-o accepțiune simplă, prin „centralizarea parțială a economiei și prin acordarea unor libertăți cetățenești și economice ce au scos Iugoslavia din zona Cortinei de Fier”. *** Regatul sârbo-croato-sloven, Regatul Iugoslaviei, Republica Populară Federativa Iugoslavia, Republica Socialistă Federativa Iugoslavia, reprezintă aceeași entitate statală, existentă aici lângă noi. O istorie zbuciumata, de o complexitate și frumusețe aparte, care i-a marcat pe români dea lungul timpului. Mai mult împreună cu noi, decat despărțiți, sârbii, croații, muntenegrenii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Broz Tito”. Se caracterizează, într-o accepțiune simplă, prin „centralizarea parțială a economiei și prin acordarea unor libertăți cetățenești și economice ce au scos Iugoslavia din zona Cortinei de Fier”. *** Regatul sârbo-croato-sloven, Regatul Iugoslaviei, Republica Populară Federativa Iugoslavia, Republica Socialistă Federativa Iugoslavia, reprezintă aceeași entitate statală, existentă aici lângă noi. O istorie zbuciumata, de o complexitate și frumusețe aparte, care i-a marcat pe români dea lungul timpului. Mai mult împreună cu noi, decat despărțiți, sârbii, croații, muntenegrenii, slovenii, bosniacii, macedonenii și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
reprezenta. Politică autoritara inițiată de Tito, ce se bucură oarecum de sprijin popular, era motivată de două obiective majore: înlăturarea adversarilor interni, prosovietici din convingere sau din oportunism și nevoia unei „mâini de fier”, în condițiile în care Republică Populară Federativa Iugoslavia era un conglomerat de state cu economii inegale și cu valori culturale diferite. El a aplicat adversarilor politici metodele lui Stalin (arestări, internări în „lagăre de reeducare”) reușind să țină aceste popoare unite și pentru că în condițiile „războiului rece
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
1992, i-au implicat nu numai pe liderii greco-ciprioți și turco-ciprioți, ci și pe prim-miniștrii Greciei și Turciei, în încercări de abordare a ajustărilor teritoriale, a situației persoanelor dislocate, conturând un set de idei pentru o eventuală perspectivă constituțională federativă, idei care se refereau la un guvern federal, cu o legislatură bicamerală, cu un președinte și un vicepreședinte și miniștri în proporție de 7 greci și 3 turci. Se convenea, de asemenea, ca președintele și ministrul afacerilor externe să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Henri de Saint-Simon (1760-1825) a exercitat o mare influență în epocă, impunându-se ca o adevărată chartă-model a ideii europene în secolul naționalităților. Fiind un proiect al Statelor Unite ale Europei, el încorporează ideile liberalismului, pacifismului și utopismului într-o formulă federativă: Reorganizarea societății europene sau necesitatea și mijloacele de a uni laolaltă popoarele europene (Fondation Robert Schuman, 1993, 27-28). Este semnificativ faptul că ideea lui Saint-Simon de unitate europeană trebuia să se întemeieze, în primul rând, pe înțelegerea franco-britanică. Ea era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pentru dorita colaborare de acum. În cazul în care nu putem primi o garanție mai solidă, trebuie să găsim o alta - eventual mai benefică; soluția problemei care ne frământă ar putea fi crearea statului Transilvania, independentă, suverană, în afara oricăror restricții federative sau alianțe statale"139. Un document sovietic de la Externe, emis mai înainte, în ianuarie 1944, prevedea cât se poate de explicit - și s-a dovedit (prin evenimentele de mai târziu, linia aceasta repurtând succes în decursul discuțiilor despre soarta teritoriului
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
dreptul de a pedepsi (pe care-l aveau în starea naturală) și încredințează acest drept unui număr restrâns de oameni care își vor exercita puterea nu oricum, ci în conformitate cu legea pozitivă. Această putere se împarte în putere legislativă, executivă și federativă. Puterea legislativă are rolul de a elabora legile, și aceasta pentru că apărarea proprietății și rezolvarea diferendelor se face pe baza unor legi stabile și cunoscute (care elimină orice decizie arbitrară). Puterea legislativă "nu se întinde niciodată dincolo de binele comun"94
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
starea naturală. Astfel, oricine obține puterea legislativă a unei comunități este constrâns să guverneze după "legi statornice, stabilite, promulgate și cunoscute de către oameni, și nu după hotărâri improvizate"95. Puterea executivă este cea care duce legile la aplicare, iar cea federativă apără comunitatea față de pericolele din exterior, asigurând pacea sau, dacă e necesar, purtând războiul. În acest fel s-a născut statul sau guvernământul, adică sistemul de instituții publice menite să apere interesele tuturor membrilor societății pentru conservarea proprietății. Puterea pe
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
puterea publică. Ea nu are ca scop limitarea îmbogățirii - idee regăsită în secolul următor la Adam Smith - ci, dimpotrivă, asigurarea securității celor ce muncesc în acest sens, prin intermediul legilor 31. Această putere publică se împarte în putere legislativă, executivă și federativă. Puterea legislativă are drept scop elaborarea legilor, căci doar prin intermediul acestora poate fi asigurată securitatea indivizilor și proprietatea lor; puterea executivă are drept scop aplicarea legilor, iar cea federativă apără comunitatea în fața unor pericole externe, asigurând pacea și, în caz
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]