636 matches
-
chiaburii au Început să privească sângeros totul li se părea pe dos (Ă). Vor veni pluguri, tractoare și vom ieși În răsărit de soare pe Întinsele pământuri - bărbații, femeile, pruncii peste tot va fi același cântec deplin - cântecul meu”. (Victor FELEA. - Cântecul plugarului sărac. În: Flacăra, II, nr. 11 (63), 19 mart. 1949). * „Dumitru, feciorul văduvei cel mic, A intrat În ateliere ucenic. Carnetul de utecist e pitit la piept; pasul nu-i tremură, pasul e drept Ședințele ilegale de UTC
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Să Începem cu revista Uniunii Scriitorilor, Viața românească, care, invariabil, număr de număr, În primele pagini, după comentariile din actualitatea politică sau culturală, publică poezii, atât În cadrul rubricii Mlădițe noi cât și În afara ei. Astfel: În nr. l-2: Victor Felea - Poem pentru armata eliberatoare; A.E. Baconsky - Cântec pentru cartierul meu; Dumitru Micu - Minerul; Ion Brad - Scrisoare la douăzeci de ani; Mihai Beniuc - Chivără roșie; Elisabeta Luca - Poetul; Vlaicu Bârna - Steaua nouă peste munți. În nr. 3-4: Eugen Jebeleanu - Scutul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
127, 11 mart.: Dumitru Corbea. - Doftana; nr. 128, 18 mart.: Alexandru Sen. - Poem despre douăsprezece milioane de copii; Petre Solomon. - Aniversarea lui 18 martie 1871; nr. 129, 25 mart.: Petru Vintilă. - Balada pentru pace; nr. 130, 131, 6 aprilie: Victor Felea. - Autocritică; Bardos B. Arthur - De pe culme; Aurel Baranga - Cântecul soldatului căzut la Dunkerque, Cântecul mamei rămase fără feciori, Cântec muncitoresc; - nr. 132, 15 apr.: Nina Cassian. - Poetul negru; Margareta Aligher - Femeilor de pretutindeni; - nr. 135, 6 mai: A. E. Baconsky
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de dor de țară al iugoslavului fugit de sub jugul lui Tito (Victor Tulbure, nr. 181)• Cu steaguri purpurii, imense fluvii. (Mihai Beniuc, În nr. 188)• Cântecul larg ce ne-nfășoară (Maria Banuș, În nr. 192)• La școala de literatură (Victor Felea, nr. 214), etc. Aceleași teme, alte nume În Almanahul literar de la Cluj: A.E. Baconsky, Cornel Bozbici, Ion Brad, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Aurel Rău, Alexandru Andrițoiu, Tiberiu Utan, ori În Irodalmi Almanah, publicație a scriitorilor maghiari din Cluj: Kanyadi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Beniuc, În nr. 188)• Cântecul larg ce ne-nfășoară (Maria Banuș, În nr. 192)• La școala de literatură (Victor Felea, nr. 214), etc. Aceleași teme, alte nume În Almanahul literar de la Cluj: A.E. Baconsky, Cornel Bozbici, Ion Brad, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Aurel Rău, Alexandru Andrițoiu, Tiberiu Utan, ori În Irodalmi Almanah, publicație a scriitorilor maghiari din Cluj: Kanyadi Sandor, Marton Lili, Szasz Ianoș, Majteny Erik, Horvath Imre, Marki Zoltan, Szabedi Laszlo, Horvath Istvan, Polgar Istvan, Hajdu Zoltan, ș.a. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înregistrare lirică, poemul capătă o extensiune care sfârșește prin a deveni obositoare. În direcția măiestriei Îl pândește o anumită primejdie pe poetul Chivărei Roșii. (Ă). Problema evitării abstractului, a generalului sărăcit de semnificații vii, este actuală pentru poetul clujean Victor Felea. Poemul A noastră imensă dimineață publicat de el În Lupta Ardealului nr. 1221, are același caracter de inventar istoric pe care l-am semnalat și În poezia lui Mihai Beniuc. (Ă). Unor asemenea străduințe multiple se datorește realizarea valoroasă a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cât și prin neîncetata creștere a măiestriei artistice» În exprimarea unor teme de rezonanță: 23 August și realitățile sovietice, autohtone șiă imperialiste În care s-au remarcat/ poeți ca: Virgil Teodorescu, Virgil Iancu, Solo Juster, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Victor Felea, Tiberiu Utan și iarăși Dan Deșliu, Maria Banuș, A. E. Baconsky, Eugen Frunză, dar și mai tinerii poeți: Vasile Iosif, Ion Serebreanu, Vasile Nicorovici, Ion Horea. Și pentru ca imaginea despre poezia și poeții anului să fie mai completă să dăm
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cât mai mulți: A. G. Vaida „Scântei În beznă”, III. În: Flacăra, nr. 34 (138)-35 (139). Cronică literară la același roman și În Contemporanul, nr. 207, 22 sept., de Eugen Luca. Vezi și nota din Almanahul literar, Cluj, de V. Felea. J. Popper. - V. Em. Galan: „Calul lui Moș Eftimie” (nuvelă). În: Flacăra, nr. 20(124), 20 mai. Silvian Gorun. - I. Jipa: „E ușor de ținut minte”. Ibidem, nr. 22 (126), 3 iun. Horia Bratu. - Haralamb Zincă „Primăvara”. Ibidem, nr. 23
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tineri. Cele mai multe poezii ocolesc prezentarea În imagini artistice a faptelor și frământărilor sufletești ale oamenilor, mulțumindu-se cu redarea fugară a numelui sau profesiunii personajului respectiv. Astfel procedează, de exemplu, Constanța Tudorache. (Ă). În poezia La Început de an Victor Felea caracterizează atât de vag și superficial pe cei trei muncitori fruntași Încât cititorul nu reușește câtuși de puțin să-l deosebească pe unul de celălalt. (Ă). Analizând poeziile cuprinse În volum putem sublinia că lipsesc o serie de teme de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să-și „umanizeze” eroii, ca să nu fie simple discuri reproducătoare de discursuri, poeții le atribuie vreo apucătură din cele ale „bunicului” Delavrancea, ale „bunicului” și „bunicii” lui Șt. O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al lui Victor Felea e «tăcut; zâmbitor», oamenii din poezia lui Iosif Moruțan, Printre cioplitorii de piatră (Almanahul literar nr. l) sunt «simpli și curați ca borangicul fecioarelor din horele duminicii», moșneagul din Carul ăsta pentru pace (Viața românească, 10), de Ion Gh. Boldici
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Rău, intitulată Vasile Roaită (Ă). Semnificațiile mari pe care le are În cadrul revoluției noastre culturale zidirea „Casei Scânteii”, oamenii care se dezvoltă muncind pe acest uriaș șantier, problemele lor, viața lor, și-au găsit În poezia Casa Scânteii de Victor Felea corespondențe palide, simpliste (Ă). Trăsătura comună a acestor poezii și-a altora din numerele anterioare ale revistei este că ele reprezintă o revenire mai mult sau mai puțin evidentă la așa-zisa poezie intimistă (Ă). După ei, o poezie nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și deci intimismul. O asemenea orientare a călăuzit - mai mult sau mai puțin conștient - pe unii poeți, atunci când au Început să se refere În multe poezii, mai degrabă la plimbările lor În realitate și la ceea ce sugerează aceste plimbări (Victor Felea În poezia Ogorul, Ion Motoarcă În poezia Marele grădinar, Ion Brad - În parte - În ciclul Lumină peste Țara Oașului etc). Dar - ceea ce este mai grav - i-a Îndemnat uneori să sublinieze ostentativ importanța propriei lor persoane, uitând tema propriu-zisă, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din partea corpului didactic. (Ă). Încă În timpul studiului, tinerii Ion Friduș, Florea Saioc și Ilie Purcaru au fost premiați pentru lucrările lor, cu prilejul concursului organizat de Editura Tineretului. Succese Însemnate au putut fi Înregistrate de asemenea În poeziile lui Victor Felea, care a reușit În bună măsură să se desbare de accentele intimiste, frecvente În poezia sa, și să se Îndrepte către o poezie realistă cu caracter militant. Poemul Despre Doftana al lui Vasile Iosif, progresul realizat de Constanța Tudorache de la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
140, 141, 142, 195, 198, 231, 233, 266, 267, 279, 308, 335, 336 Endroiu, d-ra 72 Enescu, George 9 Engels, Friedrich 234, 236 F Fadcev, Al. 123, 219, 322 Fărcășan, Sergiu 12, 16, 143, 170, 318 Fedin. C. A. 205 Felea, Victor 36, 40, 191, 213, 215, 270, 276, 302, 303, 345 Fica, Moise 217 Fichte, Joh. Gottl. 117 Filimon, Valeriu 285 Filip, Mihail 50 Finți, Al, 122 Fodoran, J. 217 Frâncu, Vietor 343 Friduș, Ion 289, 343 Frunză, Eugen 77
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
constrângeri ideologice, uniformă și repetitivă În toate structurile sale: tema, viziune literară, tehnică, tipologie. Încercările, puține, de altfel, de a ieși din metoda partinic-călăuzitoare de creație, de definire a unei formule individuale (Marin Preda, A.E.Baconski, A. Gurghianu, V.Felea, N.Labiș, G.Călinescu) au fost sistematic sancționate de liderii de opinie și practică r-s În vederea asigurării unității și eficienței formativ-educative a frontului literar. Căci, după 1948, a fost, cu adevărat, un larg front literar (În poezie, proză, dramaturgie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un contrajurnal, București, 1996; Poezii - Poems, ed. bilingvă, tr. Crisula Ștefănescu și Emily Chalmers, București, 1998; Drumuri prin memorie, București, 1999; Deșertul pentru totdeauna, București, 2001; Gazetărie de tranziție, București, 2002; Între crâșmă și biserică, București, 2003. Repere bibliografice: Victor Felea, „Umbra cuvintelor”, TR, 1970, 51; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Mitologii subiective”, FLC, 1976, 3; Emil Manu, „Mitologii subiective”, SPM, 1976, 266; Nicolae Manolescu, „Mitologii subiective”, RL, 1976, 3; Nicolae Ciobanu, Actualitatea mitului, LCF, 1976, 5; Constantin Coroiu, Mitologii spirituale, CL, 1976, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
229 AURELIAN MÂN �� Mehedinți 230 MIRCEA BORCOMAN 231 OCTAVIAN BORDEI 232 MARIAN BURDUCEA 233 TITU MIU 234 TEOFIL JOLDOS 235 MIRCEA STINGĂ Mureș 236 GAVRIL DANCIU 237 FLORIN OPROIESCU 238 VALER CÂMPEANU 239 CONSTANTIN HERISANU 240 ILIE SANTA 241 IOAN FELEA 242 IOAN BURIAN 243 IOAN FLOREA 244 IOAN COVRIG 245 FILON MOLDOVAN Neamț 246 LIVIU BAGHIU 247 CONSTANTIN VOCHIȚOIU 248 VALERIU PINTILIE 249 NICU ACSINTE 250 VASILE BURSUC 251 CONSTANTIN OLARU 252 EMIL SARU 253 GHEORGHE GHERGHEL �� 254 IOSIF BALINT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198844_a_200173]
-
cercetare, Institutul Social Român Banat-Crișana, Timișoara. Darie, A.; Stanciu, F. (1997), Educația adulților din mediul rural. Experiențe interbelice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Federighi, P.; Sava, S. (coord.) (2001), Glosar de termeni-cheie în educația adulților din Europa, Editura Mirton, Timișoara. Felea, G. (2000), Breviar legislativ pentru uzul furnizorilor de formare din domeniul educației permanente, Editura Casa Școlii, București. Meisel, K.; Rohlmann, R.; Schuldt, H.-J. (2003), Politics of Financing in Adult Education, în cadrul proiectului Socrates-Erasmus „Postuniversity Training in Adult Education”, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cercetare, Institutul Social Român Banat-Crișana, Timișoara. Darie, A.; Stanciu, F. (1997), Educația adulților din mediul rural. Experiențe interbelice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Federighi, P.; Sava, S. (coord.) (2001), Glosar de termeni-cheie în educația adulților din Europa, Editura Mirton, Timișoara. Felea, G. (2000), Breviar legislativ pentru uzul furnizorilor de formare din domeniul educației permanente, Editura Casa Școlii, București. Meisel, K.; Rohlmann, R.; Schuldt, H.-J. (2003), Politics of Financing in Adult Education, în cadrul proiectului Socrates-Erasmus „Postuniversity Training in Adult Education”, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
compromisului, dureroase tăieturi. Dar principala preocupare a F. postdecembriste îl constituie un amplu program de promovare a valorilor literaturii române contemporane, concretizat în colocvii, anchete și concursuri. Astfel, pe parcursul mai multor numere (1,3-5/1990) sunt prezentate opiniile criticilor Victor Felea, Liviu Petrescu, George Pruteanu, Monica Spiridon, Marius Lazăr, Constantin Trandafir, Ioan Bogdan Lefter, Al. Dobrescu, Alex. Ștefănescu, Anton Cosma despre cele mai importante zece cărți de poezie, proză, eseu, critică și istorie literară din literatura română în perioada 1944-1988. Lansată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Nuvela și povestirea românească contemporană (1944-1974), pref. edit., București, 1974; Nuvela și povestirea românească în deceniul opt, pref. edit., București, 1983; Ion Negoițescu, De la Dosoftei la Ștefan Augustin Doinaș. O antologie a poeziei române, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Felea, Reflexii, 166-169; Cesereanu, Ipostaze, 164-173; Cristea, Interpretări, 163-168; Felea, Poezie, 221-234; Ciobanu, Panoramic, 284-289; Stănescu, Poeți și critici, 182-192; Călinescu, Fragmentarium, 162-164; Drăgan, Reacții, 203-208; Grigurcu, Idei, 91-102; Tudor, Pretexte, 191-204; Magda Jeanrenaud, Nuvela românească contemporană, „Dialog”, 1974, 9-10; Piru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
1974; Nuvela și povestirea românească în deceniul opt, pref. edit., București, 1983; Ion Negoițescu, De la Dosoftei la Ștefan Augustin Doinaș. O antologie a poeziei române, pref. edit., Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Felea, Reflexii, 166-169; Cesereanu, Ipostaze, 164-173; Cristea, Interpretări, 163-168; Felea, Poezie, 221-234; Ciobanu, Panoramic, 284-289; Stănescu, Poeți și critici, 182-192; Călinescu, Fragmentarium, 162-164; Drăgan, Reacții, 203-208; Grigurcu, Idei, 91-102; Tudor, Pretexte, 191-204; Magda Jeanrenaud, Nuvela românească contemporană, „Dialog”, 1974, 9-10; Piru, Reflexe, 228-232; Nițescu, Repere, 110-115; Ungheanu, Arhipelag, 389-392; Ungureanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
doilea rond, 44-48; Ciobanu, Însemne, I, 273-276; Ștefănescu, Preludiu, 260-263; Dimisianu, Opinii, 245-250; George, Sfârșitul, II, 316-321; Raicu, Practica scrisului, 434-439; Ungheanu, Lecturi, 336-341; Mihăilescu, Conceptul, II, 115-118; Zaciu, Lancea, 233-237; Grigurcu, Critici, 272-297; Martin, Paranteze, 145-149; Tomuș, Mișcarea, 297-299; Felea, Prezența, 11-15; Mircea Popa, Cornel Regman sau Demonul negației, ST, 1984, 11; Dobrescu, Foiletoane, III, 145-152; Florin Faifer, Expertize critice, CRC, 1990, 17; Cornel Ungureanu, Profesiunea: cronicar literar, O, 1990, 25; Aurel Martin, Profil critic, RL, 1990, 35; Grigurcu, Peisaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
provinciale”, LCF, 1990, 10; Nicolae Manolescu, Balansul imperceptibil între poem și esență, RL, 1990, 13; Laura Bișoc, „Poeme provinciale”, CC, 1990, 1; Cristian Moraru, Debuturi în anul de grație, CNP, 1990, 27; Mircea Martin, Poezie feminină?, VR, 1990, 7; Victor Felea, Între poem și existență, TR, 1990, 37. A. Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
de poezii suprarealiste la Editura Fundațiilor Regale, volum care, în urma desființării editurii, nu va mai ajunge să fie tipărit. În 1950, la un an după absolvirea facultății (1949), este angajat secretar de redacție la „Almanahul literar”, unde lucrează împreună cu Victor Felea, Dumitru Micu, Aurel Rău ș.a. În 1952 este numit redactor-șef al aceleiași reviste, devenită, din 1954, ca urmare a propunerii membrilor redacției, „Steaua”, funcție pe care o va deține până în 1959. Ca responsabil al revistei, militează, atât în articole
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]