1,045 matches
-
viitor Împotriva influenței unui biocâmp negativ, străin. Energia arțarului este foarte luminoasă, gălbuie și uneori pare că este mai ușor s-o auzi decât s-o vezi. Scorușul (sorbul) este un arbore „feminin”. Are o foarte bună influență asupra organismului femeiesc, poate vindeca multe boli, Îndepărtează oboseala, dă Încredere În propriile puteri. Energetismul scorușului se manifestă cu putere În așa numitele „nopți ale sorbului”, de trei ori pe an, În primăvara târzie când scorușul Înflorește și răspândește În jur un miros
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
grave. Printre acestea se află: lipsa de loialitate Între concurenți; setea de parvenire prin distrugerea celor competenți; dorința de a ieși În evidență cu orice preț, complexul culpabilității persistând ca o obsesie periculoasă În mintea celui ce atacă; răutatea specific femeiască, manifestată atunci când apar rivale atrăgătoare; lupta bărbaților pentru a li se recunoaște inteligența și farmecul viril; tendința de eliminare a adversarilor politici; răzbunarea unor conducători pe supușii recalcitranți; practica anihilării celor considerați dușmani, pe fronturile vizibile și invizibile ale veșnicelor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
elementelor ce parodiază convențiile, locurile comune ale tragediei (cum ar fi retorica dialogurilor dintre cor și public). Însoțit de slujitorul său Xanthias, zeul devenit simplu muritor, Dionysos, travestit (ca pentru a ne semnaliza caracterul parodic al intervențiilor sale) în haine "femeiești de culoare galbenă", descinde în Hades în căutarea unui poet demn de marile tradiții. Cuplul în sine este comic, înfățișându-ne un zeu detronat din condiția sa și un slujitor care îl prefigurează pe proverbialul Sancho Panza, căci vine "călare
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o iuțeală vertiginoasă, pe o scară mobilă de lemn, la capătul căreia își rezuma rezultatul observărilor sale în afară" (p. 21). În Pâlnia și Stamate, mobilul e încă și mai înalt, dat fiind că pâlnia reprezintă "singura ființă de sex femeiesc cu un tub de comunicație ce i-ar fi permis (protagonistului) să satisfacă și cerințele dragostei, și interesele superioare ale științei". Din perspectiva vieții reale însă, tot ce este sublim în ficțiune se perimează, pierzându-și aura estetizantă și căzând
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Prost ridicol! ALBANY: Schimbat, mascat cu sine boț, nu-ți face De monstru chipul! De-ar fi-n firea-mi Aceste mîini de sîngele-mi s-asculte, Te-ar sfîșia și oasele ți-ar rupe. Oricît ai fi un demon, chipul femeiesc Te apară. GONERIL: Mare, curaju-ți strînge... (Intra un sol) Ce vești? SOLUL: Milord, e ducele de Cornwall mort, Slain by hîș servant, going to puț ouț The other eye of Gloucester. ALBANY: Gloucester's eyes! MESSENGER: A servant that he
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
se intoarce biruitor; atunci eu sînt o captivă și patul lui temnița mea, de a cărui căldură dezgustătoare eliberează-mă, si ia-i locul pentru osteneală ta. A ta soție aș vrea să spun iubitoare supusă, Goneril." O, nemăsură-n voii femeiești! Complot în contra vieții soțului ei vrednic, Si schimbu-i, frate-meu! Aci-n nisip Am să te-acopăr, sol nelegiuit De lubrici ucigași; cînd va fi timpul, Cu blestemat ast scris lovi-voi ochii Ducelui sortit morții. Pentru el e bun
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în tehnica „chilim”, decorată cu motivul „hora” și o alta cu decor geometric „în roate”. Costumele sunt grupate după localitatea de proveniență și după perioada în care au fost create. Costumele sunt în marea lor majoritate costume de sărbătoare .Costumele femeiești sunt formate din catrință („peștiman”, ie din bumbac cu poale, ștergar din borangic, brâu și bete. Un alt tip de costum este cel format din fustă aleasă („androc”, cămașă din borangic sau bumbac, ștergar de cap, brâu și bete. Toate
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
mai demult se îndeletniceau acum cu golirea unor sticle pe care le treceau din mână în mână urându-le cele dorite mirilor, pe când femeile cu mâinile puse una peste alta dea curmezișul pântecului, își țipau una, alteia în ureche nimicuri femeiești, fără importanță. Lupău ținând cu nădejde în mână damigeana sări gardul din spatele hambarului vechi dar trainic, făcut din bușteni întregi, încheiați după un meșteșug acum uitat. Dădu colțul și se așeză comod pe prispa de lemn a hambarului. De aici
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se vede și ce nu se vede, a fost în stare - trebuie s-o credem - să ia ființă în granițele strâmte ale acelui Om care S-a arătat în Iudeea, că Însăși Înțelepciunea lui Dumnezeu a intrat într-un pântece femeiesc, S-a născut ca un prunc, a țipat ca sugarii care plâng”. (Origen, Despre principii, cartea a II-a, II, 6, în PSB, vol. 8, p. 142) „Cât despre dogmele atinse în Simbolul credinței privitoare la întruparea Domnului, noi nici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Kaffa, pentru spurcata sodomie a preacurvarului Turc, fiind ispravnic pe acel galion un grec... Iată și un pezevenghi grec!". Se cunosc numeroase cazuri de homosexualitate. Ștefan, fiul lui Vasile Lupu "nu căuta trebile domniei, ci curviile, nu numai cu partea femeiască, ci și cu partea bărbătească". Dar, după cum ne informează Miron Costin, chiar și tatăl acestui Ștefan, însuși Vasile Lupu, patrona sau tolera obiceiuri asemănătoare: "...că cu sila a câteva case de boieri luându-le fetele, peste voia părinților, la țiitorie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Sodomia, în înțelesul de întreținerea relațiilor sexuale cu animale, era însă condamnată cu cea mai mare severitate. Acești oameni, între care este probabil să fi fost mulți anormali, erau condamnați la moarte: "Bărbatul ce se va împreuna cu dobitoc parte femeiască, sau mierea ce se va împreuna cu parte bărbătească (dobitoc) întâi li se taie capetele și dup'aceia se ard în foc cu acel dobitoc împreună, cu carele să va fi împreunat". Este, în această prevedere, un ecou străin amintind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sînt create) păsările cerului, iar Dumnezeu poruncește pămîntului să „dea din sine” viețuitoarele pămîntești, apoi se adresează sieși, vorbind la plural (Geneza 1:26), pentru a-l face pe om după chipul său și Îl face parte bărbătească și totodată femeiască, numindu-l stăpîn peste toate viețuitoarele. Constatînd că toate acestea sînt bune, Dumnezeu se odihnește pentru o zi. Capitolul al doilea al Genezei provine dintr-o cu totul altă sursă și implică o versiune diferită și contradictorie asupra facerii lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
alună; aparență; aspect; autoportret; bătrîncios; beautiful; blîndețe; blond; bunătate; buze; caiet; cald; chip; chipeș; confuz; creație; cunoscut; curată; curiozitate; demonic; desen; diferență; ce drăguț; duios; dumnezeiesc; eu; expresivitate; exterior; face; fală; fata; fața; fața cuiva; de față; fază; făptură; fel; femeiesc; fericire; fermecător; fețe; foto; furios; gingășie; icoană; iluminat; individualitate; interes; interesant; înduplecător; îndurerat; fără înfățișare; jabă; look; lucios; luminozitate; mamă; merge; Mira; mîini; moacă; mod; model; mofturos; mutră; nasol; natural; necioplit; neînsuflețit; nemuritor; nevăzut; nevinovat; nimic; de nisip; obraji roșii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aluzie; amica; Angelica; nu are importanță; e biată; bună; bunătate; alt calvar; carne; concurență; creație; croșetează; cu; cuplu; da; dansa; dansează; delicatețe; dezinteres; divă; doarme; dorință; dorită; dus; ei; elegantă; eleganță; emoție; enervată; familia; familie; o fată; fața; femeie specială; femeiesc; femelă; feminină; feminitate; fericire; fericită; fetiță; floare; floarea; flori; forță; foto; frică; gagică; gingășie; groapă; her; ideal; importantă; indiferență; individă; încăpățînată; înger; jumătate; jumătatea; Lia; lucrează; luna; mamă; Maria; Mihaela; mirare; mireasă; 2 mîini; moartă; necăjită; necunoscut; nepăsare; Olea; oricine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); voluptate (2); admirabil; admirat; admirație; ambalaj; aparență; armonie; artă; atingere; atletic; atracție; beton; biologie; body; bronz; bun; buze; carte; castitate; celulă; chipeș; cioplit; cîntă; complexitate; contur; creație; cruce; curve; dedicare; domnișoară; dorințe; existență; exteriorul; făptură; femeie goală; de femeie; femeiesc; feminin; fetiță; ficat; fier; figură; fitness; fizicul tău; fotomodel; gașcă; geometrie; gimnastică; gîndaci; golaș; greoi; greu; haină; Iisus; inspirație; integritate; înalt; înfățișare; de înger; întreg; înveliș; lapte; liniște; literatură; lup; marionetă; materie; mădulare; membre; al meu; mic; minunat; mîini; mînă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fericiți; Ca pomii să înfloriți / Și să nu îmbătrâniți. Vă mai zicem sănătate / Că noi mergem mai departe."102 În credințele populare din Bucovina, pământul este jumătate femeie, jumătate bărbat, partea bărbătească a pământului fiind cea de deasupra, iar cea femeiască este partea dinlăuntrul pământului, cele două jumătăți fiind într-o continuă dispută: "De mine-i rău, că mă muncește lumea, mă taie cu plugul, cu sapa mă răstoarnă și mă întoarce în tot chipul, pe când tu stai liniștită, hrănindu-te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și ca factor al proliferării: "Vântul însuși îi ajuta întâlnindu-le/ mirosurile prin care se-nmulțeau," Vântul însuși avea pe soția sa Vânta hărăzită de zei". De-altfel, întregul univers este prezentat în forme esențializate, cu partea lui bărbătească și femeiască. În Tracia, "Frunza gorunului se lipise de frunza gorunei/," fagul de fagă, ulmul de ulmă, frasinul de frasină. În acest context, Manimazos, heghemonul, aruncă voinicește o piatră în apă, în aer, în foc și pe pământ, elemente cosmogonice invocate spre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Șopârla"). Alteori invocă desprinderea din femeie, contactul dintre suflet și trup, o anume voluptate a nașterii, încercând să o echivaleze cu mișcarea intimă a creației: "Poetul are o mamă, ce paradox/ Mama poetului este propria feminitate/ Suavă dependență de matca femeiască/ Și, tresărind molatic tot genul feminin.". În ciclul " De ce" este preocupat de artă, de poezie, "Iar cântecul să fie bătut în cuie fiindcă/ de el depind prea multe, și bocet și lozincă" ("Trădătorul cântec ambiguu"). Volumul "Repetabila povară" cuprinde și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
purtă torului să ție în gură cîteva fire de destrămătură. Nu e bine a se face copilului nou-născut prima cămeșuică din pînză nouă, ci, dacă e băiat, să-i facă din o cămeșă bărbătească, iar dacă e fată, din una femeiască. Mamele scutesc* fiecare cămeșă nouă a unui copil înainte de a-l îmbrăca cu dînsa, adică lasă să cadă un cuțit cu vîrful în jos printr-însa. Se crede că, dacă are cineva mai mulți copii și-i botează pe toți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd te încalți, începe cu dreptul. (Gh.F.C.) împrumut Tot lunea să iei cu împrumut și să dai sîmbăta, că-ți merge bine și din zloată* în zloată dai. Bărbatul nu împrumută pe vecin sub nici un cuvînt cu lucruri de gospodărie femeiești - stative, ițe, melițoi* etc. - și nici femeia nu dă cu împrumut lucruri de gospodărie bărbătești - car, plug, grapă -, sub cuvînt că-s lucruri bărbătești și nu se amestecă în lucrurile lui. împușcată împușcata* are frunze mici, lungărețe; florile sînt de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nebun, monstru etc., că face copilul ca acela. Cînd se taie pînza și în casă este femeie îngreunată, încalecă pe fuștei* și ieși afară. De vei vedea animal ori om parte bărbătească, femeia va naște băiat; de vei vedea parte femeiască, va naște fată. Se crede că femeia care umblă prin sat imediat după copil, fără să-i fi fost cetit rugăciunea de curățire, pe ceea lume va umbla pe jăratec. Cînd se naște un băiat, de bucurie rîd și chiotorile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bat dracii în mijlocul lui ori se în toarce pe cealaltă parte peștele pe care stă pămîntul. Dacă pămîntul se cutremură noaptea e a belșug; ziua, a pagubă. Să nu bați pămîntul cu bățul, că e păcat. (Gh.F.C.) Pămîntul e parte femeiască, iar Dumnezeul din cer e partea bărbătească pereche. (Gh.F.C.) Nu săpa pămîntul cînd soarele e la amiază și se odihnește. Dacă îl sapi, plînge. Noaptea pă mîntul doarme și nu trebuie să-l lucrezi. (Gh.F.C.) Pămîntul se sprijină pe stîlpi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doua zi se scoate și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Dacă în dimineața de Ajunul Crăciunului și mai cu samă al Bobo tezei vine în casă o femeie, vitele fătătoare vor făta pui de parte femeiască; de va fi bărbat, de parte bărbătească. După ce un copil este botezat și adus acasă de la biserică, se pune pe o baligă de vacă din obor, apoi se duce mă-sa și-l ia de acolo. Aceasta se face ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîncare din oraș, de obicei pizza sau mîncare chinezească, cazuri norocoase, cînd copiii se simțeau ca și cum ar fi participat la o petrecere. De data asta urma să gătească tipa. O blondă platinată, boită de parcă tot borcanul de chestii din alea femeiești i-ar fi căzut pe față, nu se-nchidea bine capacul sau cine știe, cu un parfum ce pe o rază de o sută de metri intra în pielea și hainele nefericiților ce pătrundeau în cerc, cu haine sexy, mulate
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
e o văduvă cu doi copii, este chibzuită și din instinct de apărare este așa prevăzătoare. Ea iese în evidență prin complexitatea și realismul ei: Proporția aceea de zgârcenie și afecțiune maternă, de hotărâre bărbătească și de sentiment al slăbiciunii femeiești e făcută cu o artă desăvârșită" (G. Călinescu). În viziunea scriitorului, oamenii trebuiau să fie chibzuiți, harnici și virtuoși, iar cei care nu corespundeau modelului erau sancționați. În romanul Mara întâlnim "tablouri de mare autenticitate, în care se mișcă personaje
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]