1,521 matches
-
opoziții sau, cel puțin, a unui neajuns între experiența de credință și decizia de a urma o riguroasă și radicală cercetare filosofică în sensul tare al expresiei. O astfel de contradicție, sau mai simplu, acest neajuns, reprezintă o caracteristică a fenomenologiei conștiinței filosofului credincios, este o situație limită datorată deseori unui temei inadecvat pus la baza problemei sau slăbiciunii spirituale a cercetătorului? Putem să începem cu o considerație mai degrabă elementară, dar care totuși condiționează demersul nostru. Cu cât mai tare
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și m-au desfăcut, și m-au făcut din nou... - Dar recunoaște că n-ai îndrăznit să le vorbești de mine. Le-ai vorbit de Laura lui Petrarca, și mă întreb ce-au înțeles ei din acea lungă și laborioasă fenomenologie a Muzei, mai ales că aveai febră. Nu că n-ar fi putut înțelege, dar ce i-ar fi putut interesa pe ei o romanță de la începutul Renașterii italiene? Dacă le-ai fi vorbit de mine, de Iași, de strada
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
societățile mai complexe. Accentul este pus aici pe aspectele de psihologie socială, pe reconstrucția metodelor prin care omul se orientează în activitatea zilnică, descrie, explică și interpretează propria lume, subliniindu-se caracterul dinamic al acestor construcții. Etnometodologia, fiind fundată pe fenomenologie (în special A. Schutz) este mult mai profund interesată în dezvăluirea sensurilor, semnificațiilor de bază pe care le proferează actorul în viața cotidiană. Urmărind asemenea scopuri, conceptele utilizate și datele obținute sunt mai riguroase, dar și mai puțin controlabile". În
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
într-atât se simte dezrădăcinat" (Theaitetos, 175d). Și totuși, este important să realizăm o astfel de dezrădăcinare, dacă vrem să fim capabili să înțelegem diferitele efervescențe prin care se exprimă cultura postmodernă. Așa cum au semnalat-o, în diverse moduri, toți fenomenologii, a gândi înseamnă a arăta și a permite, astfel, unui lucru să se arate 64. Suntem departe de acea demonstrație care, foarte adesea, nu face decât să desprindă o idee convenită. Monstrarea recunoaște că ceea ce este poate fi monstruos. Dar
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
5, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1994 DROSTE, MAGDALENA, Bauhaus 1919-1933, Ed. Taschen, Köln 1990 DUBAR, C., La Socialisation: construction des identités sociales et professionnelles, Armand Colin, Paris, 1991 DUBY, G., Arta și societatea, Ed. Meridiane, București, 1985 DUFRENNE, M., Fenomenologia experienței estetice, Ed. Meridiane, București, 1984 DURKHEIM, E., Regulile metodei sociologice, Ed. Științifică, București, 1974 DUVIGNAUD, JEAN, Sociologia artei, Ed. Meridiane, București, 1995 FALK, J. H., DIERKING, L.D., 1991, "The Effect of Visitation Frequencyon Long Term Recollection" Visitor Studies: Theory
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de înțelegerea sensului vieții prin cel al morții, preocupare definitorie a oricărei ființe raționale: În labirintul care-i cartea, / La care pagină e moartea? / În cel pe care, uitat în mnemotecă, / Un semn de carte tace n piruetă... Dar, în fenomenologia poeziei, risipită de-a lungul volumului, Ontopoema este, în același timp, delirul subcuantic, declanșat prin intervenția transcendentului, remodelat la rându-i de imaginația poetului (Zeii canibali, îngeri măcelari), într-un univers dominat de toposuri străvechi, peste care guvernează etern femeia
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
dezvoltarea negativă ajunge cea de ordine; un talent muzical ajunge de a ilustra grădinele și berăriile, un pictor ajunge portretist, un poet jurnalist, ceea ce veți concede că-i lucrul cel mai prost din lume. Nu mă lupt cu fatalitatea în fenomenologia ei generală, dar poate că în cutare ori cutare caz concret totuși să fie cu putință o îndreptare a ei, mai ales când aceasta se prezintă oarecum de sine. C-un cuvînt: spre a-și putea urma studiile, Micher s-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
puteau fi testate. Dar domeniul era sponsorizabil și grăbit, iar lui nu i se ceruse decât să țină un discurs amuzant. Și o caricatură de povestaș putea face asta. Pe la mijlocul după-amiezii vedea deja dublu. Rezistă la o discuție dezlânată despre fenomenologia sinesteziei. Ascultă o abordare senzoriomotorie asupra originii cititului. Auzi o polemică feroce între cognitiviști și neobehavioriști despre leziunile orbitofrontale și procesele emoționale. Singura disertație utilă pentru el analiza neurochimia trăsăturii care diferenția într-adevăr oamenii de alte ființe: plictiseala. Urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Cuvânt care este frumos și izvor de frumusețe, dar vestesc acest Cuvânt într-o lume în ca-re este prezent urâtul și îl vestesc și cu scopul de a învinge a-ceastă lume. Însă, pentru a face aceasta, ei trebuie să cunoască fenomenologia urâtului și să caute care îi sunt cauzele. Ei bine, se poate spune că urâtul este perceptibil în trei situații: atunci când se rupe ceea ce se intuiește că trebuie să fie unit; atunci când lucrurile, persoanele și evenimentele se îngrămădesc une-le peste
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
văzut și pomenit, pe urmă (iertată-mi fie alăturarea!) zice Cioran că suntem ca pietrele, pe urmă Nae Ionescu și el grăiește și spune că ortodoxul este român din fire (ontologic) în timp ce greco-catolicul e altfel, adică românaș din îndatorare cetățenească (fenomenologie, ar fi asta de pe urmă). Unul, orice ar face, este român ca pasărea pe creangă, aceasta cântă frumos pentru că ontologic este menită să împodobească muzical cosmosul; chiar fără să vrea, chiar fără să priceapă: dumneaei este așa și nu va
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
corelație între structura genetică și comportamentul deviant, dar acest lucru nu a fost confirmat pe deplin de studii practice în domeniu. 1.1. De la predelincvență la delincvență În rândurile anterioare am căutat să explicăm, fără a avea pretenția de exhaustivitate, fenomenologia actelor deviante și a cauzalității acestora. Am văzut cum devianța poate fi normală sau patologică, ultima fiind acea formă care intră în conflict cu morala publică și normele sociale, amenințând securitatea și stabilitatea socială. Cea mai frecventă și mai pregnantă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
caracteristice ale devianței: o violarea unei anumite legi care prescrie acțiuni împotriva celor care o încalcă; o manifestarea unui comportament contrar normelor și codurilor morale ale grupului; o săvârșirea unei acțiuni antisociale cu efect nociv pentru indivizi sau grupuri sociale. Fenomenologia delincvenței este extrem de complexă, prezentând forme și grade diferite in funcție de săvârșirea, descoperirea și sancționarea faptelor penale comise de diferiți indivizi, de aici putem elabora categorisirea lor: a) delincvența reală recunoscută ca fiind "cifra neagră" (Bulgaru, 2002, p. 235) a
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nr. 1, 2006). Ultimul element al conceptului triunic este definit de factorii situaționali determinanți ce realizează trecerea la actul antisocial propriu-zis: consumul de alcool sau droguri, intoleranță la frustrații, incapacitatea de manifestare afectivă, impulsivitatea scăpată de sub control. Dată fiind complexitatea fenomenologiei delincvenței este semnificativ ca în analiza acesteia să se țină seama de întregul complex de determinare: a) dimensiunea statistică cu scopul de a evidenția pe indicii spațio-temporali a fenomenului delincvenței; b) dimensiune juridică prin intermediul căreia este evidențiat: • tipologia normelor juridice
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
delincvenței în viitor. Rândurile de mai sus demonstrază încă o dată, dacă mai era necesar, caracterul inter- și pluridisciplinar al studiului asupra delincvenței, indiferent de forma, gradul acesteia, sau vârsta infractorului. Ținând seama de trăsăturile caracteristice domeniului, orice specialist interesat de fenomenologia delincvenței nu poate omite câteva întrebări cheie: 1. Care sunt cauzele care-i determină pe indivizi să comită acte antisociale, delincvente? 2. Cum poate fi evaluată o conduită delincventă? 3. Care sunt strategiile prin care se poate diminua și înlătura
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în încercarea de analiză a comportamentului deviant o reprezintă latura psihologică a persoanei: nivelul de dezvoltare intelectuală, gradul de dezvoltarea afectiv-volitivă, caracterul, temperamentul, locus of control (intern sau extern), trăsături psihopatice sau nevrotice etc. Pe lângă factorii psihici, semnificativi în analiza fenomenologiei devianței sunt și cei care țin de aspectul sociodemografic: vârsta, sexul, urbanizarea, nivelul de instruire școlară și starea civilă. Din punct de vedere al stadialității ontogenetice (Dragomirescu, V., 1976) putem vorbi de devianță abia în jurul pubertății și adolescenței (12-18 ani
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
minori și majori, reiterarea actelor delincvențiale: recidivist vs nerecidivist (primari). Din prisma evaluării criminologice și psihologice, clasificarea ține seama de numeroase criterii, cele mai semnificative vizează gradul de profesionalism al infracțiunii comise, gradul de adaptare socio-afectivă a individului, precum și diferitele fenomenologii delincvențiale: d. nivelul semnificativ acordat infracțiunii de către indivizii devianți îi împarte în delicvenți profesioniști și cei ocazionali. Cei dintâi se caracterizează printr-un nivel crescut al inadaptării și al antisocialității, fiind mereu preocupați de organizarea riguroasă a actului infracțional, aceste
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un nivel optim al adaptabilității social și un potențial infracțional redus reprezintă, în general, acei indivizi care comit infracțiuni în mod accindental, chiar dacă gravitatea acestor fapte este semnificativă din cauza reacțiilor emoționale explozive. f. J. Pinatel a clasificat infractorii din prisma fenomenologiei, astfel dezvoltând tipul homotropilor (indivizii care comit acte delincvențiale urmând același "tipar", pentru care infracțiunea a devenit un mod de viată, o "profesie", iar prinderea lor este percepută de către aceștia drept un "eșec profesional", aceștia în general recidivează) și al
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
constitui un moment de ruptură, o criză de sens, gestul suicidar nefiind o opțiune, ci mai degrabă negarea totală a posibilităților de a alege. Fiind o tulburare a instinctului de conservare, suicidul se prezintă ca o realitate complexă a carei fenomenologie poate lua forme diverse: * conduite suicidare având ca variante suicidul propriu-zis, tentativa de suicid, sindromul presuicidar și ideile suicidare; * echivalente suicidare autorăniri, anomalii de conduita (simularea unei boli, refuzul ingrijirii medicale, unele renunțări la viața socială, abandonarea rolului social, diverse
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Mâncător de ouă. (trad. aprox. din englezăă Francis Scott Fitzgerald (1896 - 1940ă prozator american de origine irlandeză, reprezentant al „generației pierdute“, autor al romanelor Dincoace de Paradis (1920ă și Marele Gatsby (1925ă. Emmanuel Levinas (1905 - 1995ă - filozof francez, promotor al fenomenologiei. Tanzimat - perioadă de reformă În Imperiul Otoman, situată Între 1839 și 1876, când s-a proclamat constituția otomană. Bedel - echivalent, schimb În bani Ghiveci de legume cu carne hocahanim Sufist - membru al unei secte religioase islamice al cărei scop este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
atunci au început să caute o logică în povești ca asta cu Chiru. Dar mai poți să știi dacă o fi chiar poveste... A scris chiar acuma vreo două luni în urmă că și în Anzi s-a descoperit o fenomenologie asemănătoare. Nu știu dacă citești revista aia cu paranormalele. Eu m-am abonat, al treilea an de-acuma de când o primesc. Mi-o trimite în țiplă, cu numele meu scris pe ea. Îl scrie pe o etichetă galbenă. Ilarion dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
sa fie tratat rațional, adevărata natură este un produs al spiritului care cercetează natura și astfel „știința [naturii] presupune spiritul” și „este absurd ca științele spiritului să își dispute cu științele naturii niște drepturi egale”. Convingerea sa este că prin intermediul fenomenologiei intenționale, spiritul a devenit câmpul experienței științifice sistematice. El consideră criza existenței europene ca pe o prăbușire de suprafață a raționalismului, ținând cont de faptul că rațiunea decăderii unei culturi raționale nu stă în esența raționalismului, ci numai în exteriorizarea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
etică mai amplă nu va fi niciodată realizată; se avertizează, în planul său filosofico-moral, ne-percepția prezenței elementelor compuse din partea tinerei generații de intelectuali catolici germani; Scheler nu se consideră discipol al lui E. Husserl în a pune bazele propriei fenomenologii; lipsa izvoarelor suficiente nu permite individualizarea a două din componentele gândirii scheleriene: formarea sa ebraică și contactele cu cultura modernistă. Potrivit studioșilor operelor filozofului german, „Scheler nu poate fi așezat în mod clar în interiorul mișcării fenomenologice asemenea lui Husserl și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
face să pară un fenomenolog este faptul că a acordat atenție problemelor concrete, specifice, în special problemelor umane precum religia, simpatia, iubirea, ura, emoțiile și valorile morale, și le-a analizat în cele mai mici detalii. Afilierea sa marginală la fenomenologie a ajutat să facă populară mișcarea, însă el s-a mișcat în mod liber în afara ei”. Pentru a ne insera în înțelegerea graduală a gândirii lui Scheler este util să remarcăm faptul că reluarea studiilor scheleriene are loc după cel
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Kant, soluția este atribuită concepției despre om, ca spirit întrupat. Experiența sensibilă este o componentă insostituibilă pentru cunoașterea umană. Se trece de la o concepție naturală a rațiunii (H. Spencer), la o concepție istorică, ce-și are actul de naștere în Fenomenologia spiritului lui Hegel. Acesta este terenul care a favorizat orientarea psihologiei moderne, experiența interioară, introspecția privilegiată de spiritualiști și de fenomenologi. În cadrul analizei termenului „experiență” se poate observa cum semantica atribuită acestui termen este polivalentă, așezată cu dificultate în interiorul unui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ob(inute prin metode empirice nu pot verifica (i valida o teorie din domeniul (tiin(elor socio-umane. Adev(rul s-ar putea afla totu(i la mijloc, p(strînd un bun echilibru (ntre teorie (i practic(. Astfel, noile curente sociologice (fenomenologia sociologic(, modelul dramaturgic, interac(ionismul simbolic, etnometodologia) arăt( c( omul (i societatea pot fi studiate din diferite perspective (i utilizînd metode variate. De pild(, dac( sociologiile interac(ioniste "sînt interesate de activitatea cotidian( (n primul rînd că o activitate de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]