1,523 matches
-
german, reprezentant de seamă al filozofiei clasice germane, întemeind o logică a mișcării și atribuind dialecticii cuprinderea legilor dezvoltării gîndirii și realității. Idei în legătură cu relațiile limbă-vorbire, limbă-comunicare, limbă-realitate, limbă-gîndire se întîlnesc în lucrări precum: Phänomenologie des Geistes, 1807 (trad. rom. Fenomenologia spiritului, Editura Academiei, București, 1965); Wissenshaft der Logik, 1812-1816 (trad. rom. Știința logicii, Editura Academiei, București, 1966); Enzyklopädie der philosophischen Wissenschaften im Grundrisse. Dritter Teil, Philosophie des Geistes, 1817 (trad. rom. Enciclopedia științelor filozofice. Filozofia spiritului, Editura Academiei, București, 1966
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Band 1, Prolegomena zur reinen Logik, Niemeyer, Halle, 1913 (ediția I, 1900); Logische Untersuchungen. Zweiter Teil: Untersuchungen zur Phänomenologie und Theorie der Erkenntnis. Niemeyer, Halle, 1901 (trad. rom. Cercetări logice, Humanitas, București: I. Prolegomene la logica pură, 2007; Cercetări asupra fenomenologiei și teoriei cunoașterii, II/1, 2009, II/ 2, 2012, II, 3, 2013); Philosophie als strenge Wissenschaft, 1911; Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie. Erstes Buch: Allgemeine Einführung in die reine Phänomenologie, Max Niemeyer Verlag, Halle (Saale), 1913 (trad
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2009, II/ 2, 2012, II, 3, 2013); Philosophie als strenge Wissenschaft, 1911; Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie. Erstes Buch: Allgemeine Einführung in die reine Phänomenologie, Max Niemeyer Verlag, Halle (Saale), 1913 (trad. rom. Idei privitoare la o fenomenologie pură. Cartea întîi: Introducere generală în fenomenologia pură, Humanitas, București, 2011); Vorlesungen zur Phänomenologie des inneren Zeitbewusstseins, Niemeyer, Halle, 1928; Formale und transzendentale Logik. Versuch einer Kritik der logischen Vernunft, Niemeyer, Halle, 1929; Nachwort zu meinen "Ideen zu einer reinen
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Philosophie als strenge Wissenschaft, 1911; Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie. Erstes Buch: Allgemeine Einführung in die reine Phänomenologie, Max Niemeyer Verlag, Halle (Saale), 1913 (trad. rom. Idei privitoare la o fenomenologie pură. Cartea întîi: Introducere generală în fenomenologia pură, Humanitas, București, 2011); Vorlesungen zur Phänomenologie des inneren Zeitbewusstseins, Niemeyer, Halle, 1928; Formale und transzendentale Logik. Versuch einer Kritik der logischen Vernunft, Niemeyer, Halle, 1929; Nachwort zu meinen "Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie", Niemeyer, Halle, 1930
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Logik. Versuch einer Kritik der logischen Vernunft, Niemeyer, Halle, 1929; Nachwort zu meinen "Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie", Niemeyer, Halle, 1930; Cartesianische Meditationen und Pariser Vorträge, Nijhoff, Den Haag 1950 (trad. rom. Meditații carteziene. O introducere în fenomenologie, Humanitas, București, 1994); Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie. Eine Einleitung in die phänomenologische Philosophie, 1936 (trad. rom. Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, Humanitas, București, 2011); Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, Academia, Prag
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
und Pariser Vorträge, Nijhoff, Den Haag 1950 (trad. rom. Meditații carteziene. O introducere în fenomenologie, Humanitas, București, 1994); Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie. Eine Einleitung in die phänomenologische Philosophie, 1936 (trad. rom. Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, Humanitas, București, 2011); Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, Academia, Prag, 1939 (trad. rom. Experiență și judecată. Cercetări cu privire la genealogia logicii, Humanitas, București, 2012). Dell Hathaway HYMES (1927-2009), lingvist american, a cercetat particularitățile vorbirii în condiții sociale
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
The Philosophy of Grammar, G. Allen and Unwin, London, 1924; Essentials of English Grammar, Taylor and Francis Ltd, 1933; Analytic Syntax, Munksgaard, Copenhagen, 1937. Immanuel KANT (1724-1804), filozof german, profesor la Königsberg, a cărui operă a influențat filozofia clasică germană, fenomenologia și filozofia postmodernă. Ideile sale au avut ecouri în hermenutică, în estetica literară, dar și în studiile culturale și în analiza discursului. Lucrări de referință: Gedanken von der wahren Schätzung der lebendigen Kräfte, 1746; Die Frage, ob die Erde veralte
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
texte à l'action. Essais d'herméneutique II, Le Seuil, Paris, 1986; L'idéologie et l'utopie, Le Seuil, Paris, 1997; Amour et justice, PUF, Paris, 1997; A l'école de la phénoménologie, J. Vrin, Paris, 1997 (trad. rom. La școala fenomenologiei, Humanitas, București, 2007); La mémoire, l'histoire, l'oubli, Le Seuil, Paris, 2000; L'herméneutique biblique, Le Cerf, Paris, 2000; Parcours de la reconnaissance. Trois études, Stock, Paris, 2004; Sur la traduction, Bayard, Paris, 2004 (trad. rom. Despre traducere, Polirom, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
complex. Axiomele NLP reprezintă o tehnologie de tip „cum anume să” În procesele de analiză și dezvoltare personală. Ele au fost dezvoltate pe baza unor ample cercetări din diverse domenii precum semantica generală, gramatica transformațională, teoria sistemelor, cibernetica, pragmatismul și fenomenologia. Psihologul Grigore Cristian de la Spitalul Universitar de Psihiatrie „Socola” din Iași le comentează În felul următor. 1. Harta nu este totuna cu teritoriul. Aceasta afirmație a fost emisă de matematicianul Alfred Korzybski, fondatorul semanticii generale și stă la baza Întregii
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și modalități lirice se adecvează și partitura comentariului. Vădind o „educație lirică specială”, interpretul se exersează pe întreaga claviatură a textului, pentru a pune în valoare registrele acute, grave sau numai pe cele în care înțelesul se insinuează ambiguu. Căci fenomenologia actului poetic îl interesează atât cât să îi îngăduie depistarea nucleelor lui ontice. Când are în vedere proza, R. nu mai dovedește aceeași suplețe în analiză, deși nu s-ar putea spune că nu înregistrează și în acest sector unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
de tip comunist), iar în partea a doua ca o receptare sociologică a memorialiștilor români. Aici, câteva subcapitole urmăresc istoria Gulagului românesc, analizează o tipologie (o caracterologie, ar fi mai exact) a membrilor aparatului de represiune, schițează „o încercare de fenomenologie” a torturii (reeducarea de la Pitești, descrisă în mecanismele cele mai obscure, cu finețe extremă) și revelează componentele comportamentale și de mentalitate ale rezistenței înăuntrul și în afara Gulagului. Rezultatul este, până la urmă, o sinteză a eticii detenției, chiar dacă esteticul nu este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
încă ne marchează și aici, dar și în Occident. Ceea ce numim acum "identitate europeană" se definește cu toate aceste tradiții la un loc. Este prin urmare absurd să ne imaginăm că am putea face istoria acelui secol punînd între paranteze fenomenologia comunismului. Or, oricît ar părea de neverosimil, cartea istoricilor și politologilor belgieni reprezintă prima istorie completă a comunismului în varianta sa ideologică și instituțională din lumea occidentală. Bineînțeles că spațiul tratării diferă de la "partidele mari", precum cel francez, italian ori
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
moralei. Existența condițiilor a priori pentru derularea unei experiențe și imposibilitatea de a cunoaște lucrurile în sine, ele fiind noumenale, este cea mai corectă formă de gândire și exprimă non-empirismul lui Kant. Din această formă de gândire s-a născut Fenomenologia lui Edmund Husserl. Kant afirmă că principiile rațiunii impun obligații morale, numite " Imperativul categoric" sau legea morală, prin care obținem fericirea. Imperativul categoric este o obligație necondiționată, deasupra voinței și dorințelor noastre, care sunt imperative ipotetice. 3 Jacques Nicolas Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
iadul mândriei... / 70 1.5. ... iadul smereniei ... / 76 1.6. ... și iadul deznădejdii / 82 1.7. Ghiță! Ghiță! de ce nu mi-ai spus-o tu mie asta la vreme!? / 89 1.8. Gherondissa / 95 Capitolul 2. Pădureanca: Un exercițiu de fenomenologia bolii / 101 2.1. Popa Furtună "Păpușarul"/ 101 2.2. Tată și fiu / 106 2.3. Iorgovan cel depresiv / 112 2.4. O lume bolnavă / 117 2.5. O lume sănătoasă / 121 2.6. Slavici și literatura realist-naturalistă / 127 Capitolul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sub forma de cazuri ilustrative. Și probabil că așa și este, într-o anumită măsură cel puțin, căci intriga și drama din nuvela Pădureanca sunt puse sub semnul unor dominante maladive (subcapitolul respectiv se și intitulează Pădureanca: Un exercițiu de fenomenologie a bolii), Iorgovan fiind un văzut ca un depresiv și un iresponsabil, Busuioc prezintă un fond impur de refulări sexuale, fratele acestuia e handicapat, popa Furtună este un manipulator ("păpușar") și în general "lumea din Pădureanca este populată de indivizi
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu căldură celuilalt. Bătrâna închide și deschide partea I; ridică și coboară cortina întregii nuvele. Nu e întâmplător. Conștient sau nu, Slavici a ales-o să fie Alpha și Omega primei sale capodopere certe. Capitolul 2 Pădureanca un exercițiu de fenomenologia bolii Motto: ,,Cititorii mei să știe că nu le vorbesc nici din cărți, nici din auzite, ci le spun ce am văzut cu ochii mei". Ioan Slavici 2.1. Popa Furtună "Păpușarul" Moara cu noroc a fost scrisă concomitent cu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
1983. Jankélévitch Vladimir, Paradoxul moralei, traducere de Janina Ianoși, postfață de Ion Ianoși, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997. Johnston William M., Spiritul Vienei. O istorie intelectuală și socială 1848 1938, traducere de Magda Teodorescu, Editura Polirom, 2000. Liiceanu Gabriel, Tragicul: O fenomenologie a limitei și depășirii, Editura Humanitas, București, 2005. Mann J.J., Stanley M., Psychopathology of Suicidal Behavior, Analele Academiei de Științe, vol. 487, New York, 1986. Marian S. Fl., Înmormântarea la români. Studiu etnologic, Editura Saeculum I.O., București, 2000. Mălăncioiu Ileana
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de literatură, Editura Paralela 45, 2008, p. 441. 60 Radicalitatea afirmației nu se justifică. În 2007, Daniel Vighi, profesor, prozator și eseist banățean propune și dezvoltă într-un interesant eseu monografic intitulat Onoarea și onorariul tocmai această abordare din perspectiva fenomenologiei multiculturalității pe care Nicolae Manolescu o consideră absentă din critica slaviciană. 61 Nicolae Manolescu, op. cit., p. 451. 62 Idem., p. 452. 63 Ioan Manliu, Crestomația română. Modele din autorii secolului al XIX-lea; cu notițe biografice și aprecieri literare. A
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
București, 1995, p. 57. 204 Idem., p. 89. 205 Idem., p. 48. 206 Ion Breazu, "Prefață" la Ioan Slavici Nuvele, Editura de stat pentru luteratură și artă, București, 1958, p. 31. 207 Idem., p. 35. 208 Gabriel Liiceanu, Tragicul: O fenomenologie a limitei și depășirii, Editura Humanitas, București, 2005, p. 56. 209 George Munteanu, op. cit., p. 351. 210 Am arătat în subcapitolul dedicat romanului Mara că Persida se confrundă, de fapt, doar cu interdincția de natură psihologică, cea mai puternică dintre
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
societățile mai complexe. Accentul este pus aici pe aspectele de psihologie socială, pe reconstrucția metodelor prin care omul se orientează în activitatea zilnică, descrie, explică și interpretează propria lume, subliniindu-se caracterul dinamic al acestor construcții. Etnometodologia, fiind fundată pe fenomenologie (în special A. Schutz) este mult mai profund interesată în dezvăluirea sensurilor, semnificațiilor de bază pe care le proferează actorul în viața cotidiană. Urmărind asemenea scopuri, conceptele utilizate și datele obținute sunt mai riguroase, dar și mai puțin controlabile". În
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și înapoiere, ba chiar să ignore realitatea" (pp. 81-82). Fragmentul citat cuprinde două înțelesuri, în linia celor deja afirmate: pe de o parte, există un comunism în care esențial este motivul adoptării unor acțiuni revoluționare sau mai putin revoluționare (bunăoară, fenomenologia râului: suferință spirituală, durere fizică), iar pe de altă parte idealismul nu exclude pragmatismul, mai ales in expresia să birocratica. Din acest punct de vedere, Djilas, comunistul idealist (în calitatea sa personală și nu de oficial), s-a situat exact
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
165, 286, 296 eterogenitate, 235, 286, 287 eterogenitate etatică, 276, 287 F failibilitate, 195, 224 fals, 28, 30, 31, 37, 51, 54, 64, 65, 74, 149, 184 falsă conștiință, 180, 181, 311 falsificabil, 61, 86, 88, 148, 195 feminism, 37 fenomenologie, 24 filosofie politică, 188, 192, 216 fragmentare, 212, 272, 274, 277, 283, 286, 294, 295, 313 funcțiile ideologiei, 45, 185 fundament, 12, 19, 20, 35, 94, 142, 169, 234, 277, 297 G global, 160, 245, 257, 265, 271, 278, 279
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de analiză a evoluției raporturilor de clasă în societatea franceză transpare nevoia de a lua în considerare în mod simultan cele două dimensiuni aparent opuse ale gândirii sociologice pe marginea claselor sociale, anume abordarea obiectivistă și abordarea subiectivistă, fizica și fenomenologia sociale. Burghezia ca realitate și ca reprezentare: cele două dimensiuni ale sociologiei claselor sociale Burghezia este într-un proces de construcție permanent. Înseamnă aceasta oare că existența sa nu ține decât de reprezentări, de modul în care agenții își reprezintă
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
terminând cu o analiză de mare sagacitate a operei teologice a părintelui Stăniloae, nu fără a trece prin problematica extrem de incitantă a unui teolog britanic, Andrew Louth, necunoscut cititorului român (fie el chiar interesat de „zonă”), a cărui tematică acoperă fenomenologia și hermeneutica întregului secol XX, beneficiind concomitent și de achizițiile microfizicii și disciplinelor matematice ale aceleiași perioade. La fel de importantă - și, în același timp, deschizătoare de orizonturi nebănuite - mi se pare a fi ampla analiză a operei teologice a altui britanic
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în problematica filozofică a contemporaneității. Cartea include un studiu dedicat operei, impresionantă ca întindere și cuprindere, dar mai ales ca densitate, a filozofului francez Michel Henry, care, alături de Levinas, Ricœur și Marion, reprezintă ceea ce s-a numit „turnura teologică a fenomenologiei franceze”. Capitolul în cauză - el însuși de o extremă densitate, tasând, ca să spunem așa, sutele de pagini de-a lungul cărora s-a putut desfășura în toată complexitatea ei gândirea lui Henry - nu mai poate fi la rându-i rezumat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]