606 matches
-
șef sau o nouă șefă, unul dintre cetățeni se sacrifica voluntar aruncându-se într-o prăpastie sacră, sinuciderea fiind considerată o mare onoare. Guanșii se hrăneau mai ales cu "gofiu", un fel de cașă de orz, grâu și rizomi de ferigi la care adăugau lapte de capră, fructe, muguri, rareori pește sau carne (tot de capră). Se îmbrăcau în țesături rudimentare sau în piei de capre, cu care erau și inhumați sau depuși în peșterile mortuare unde s-au mumificat. Din
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
lutreola"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), vidră ("Lutra lutra") sau enot ("Nyctereutes procyonoides"). Flora este constituită din specii arboricole (salcie, răchită, plop tremurător) și elemente (stuf, papură) ierboase specifice zonelor umede: nufăr galben ("Nuphar lutea"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), obligeană ("Acorus calamus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris") sau piciorul cocoșului ("Ranunculus repens").
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
nigra"), scumpie ("Cotinus coggygria"), alun ("Corylus colurna") sau smochin ("Ficus carica"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice rare (unele endemice), astfel: unghia ciutei ("Ceterach officinarum"), mărarul Porților de Fier ("Cachrys ferulacea"), garofițe din speciile "Dianthus banaticus" și "Dianthus variciorovensis", feriga cazanelor ("Cheilanthes marantae"), cămașa romanilor ("Petrorhagia saxifraga", sinonim - "Tunica saxifraga"), o subspecie de lumânărică ("Verbascum vârciorovae"), sipică ("Cephalaria uralensis var. multifida") sau mierluță ("Minuartia capillacea")
Gura Văii - Vârciorova () [Corola-website/Science/328969_a_330298]
-
speciile floristice semnalate în arealul rezervației naturale se află: ruginare ("Andromeda polifolia"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), o specie rară de viorea ("Viola epipsila"), bozățel ("Veratrum album"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), trifoi-de-baltă ("Menyanthes trifoliata"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), cununiță ("Spiraea ulmifolia")sau rogoz ("Carex acutiformis"); elemente vegetale protejate prin aceeași "Directivă CE 92/43/CE" din 21 mai 1992.
Mlaștina După Luncă () [Corola-website/Science/325415_a_326744]
-
serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului ("Ranunculus repens L."), feriga de piatră ("Cysptopteris alpina"), micsandra de munte ("Erysimum officinalis"). În vecinătatea rezervației naturale se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: "Lăcașuri de cult "Castele Muzee Arii protejate
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 219,40 hectare. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară - - Pădurea Craiului. Defileul Crișului Repede reprezintă o arie naturală de importanță floristică (plante vasculare prezente cu specii de cormofite: feriga, specii de equisetatae: coada calului), faunistică (prin prezența speciilor de mamifere: lup, căprioară, mistreț, vulpe, iepure; păsări, reptile și pești); și geologică datorită calcarelor din defileu și a peșterilor incluse în rezervație. Reportaj
Defileul Crișului Repede () [Corola-website/Science/324954_a_326283]
-
susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia"), "Lathyrus palustris" o specie rară din familia Fabaceae, orhidee ("Hammarbya paludosa"), șopârliță albă ("Parnassia palustris"), broscăriță ("Triglochin palustre"), frigări ("Geranium palustre"), bolonică ("Sium latifolium"), gălbinea ("Rorippa amphibia"), mărăraș ("Oenante aquatica"), ferigă ("Dryopteris thelypteris") sau rogojel ("Carex paniculata"). Fauna este reprezentată de peste 180 specii de păsări migratoare, care cuibăresc sau tranzitează zona. În arealul rezervației este semnalată prezența broaștei-de-mlaștină ("Rana arvalis"), un amfibian protejat, aflat pe lista roșie a IUCN. În vecinătatea
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
flori) și faunei sălbatice. Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofite; dintre care unele protejate la nivel europeanastfel: ferigă de apă ("Nephrodiun thelypestris"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), buzdugan de apă ("Sparganium simplex"), mirgău ("Scutellaria galericulata"), boglari ("Ranunculus sceleratus"), sânzâiene (din specia "Galium uliginosum"), mană de apă ("Glyceria maxima"), otrățel ("Utricularia vulgaris"), trestie ("Phragmites australis"), papură ("Typha") sau mușchi natant
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
crescut, "Allosaurus". Pădurile de conifere reprezentau cea mai mare parte a pădurilor. În oceane, pleziozaurii erau destul de frecvenți iar ichthiozaurii au prosperat. În această epocă are loc dezvoltarea maximă a dinozaurilor. Se dezvoltă crocodili giganți, rechini și calcani. Se dezvoltă ferigile, coniferele sequoia și chiparoșii. Jurasicul târziu a durat 18 milioane de ani (între acum 163 de milioane de ani până acum 145 milioane de ani). S-a caracterizat prin extincția masivă a sauropozilor și ichthiozaurilor din cauza separării supercontinentului Pangeea în
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
ani până acum 145 milioane de ani). S-a caracterizat prin extincția masivă a sauropozilor și ichthiozaurilor din cauza separării supercontinentului Pangeea în continentele Laurasia și Gondwana, extincție cunoscută sub numele de extincția Jurasic-Cretacic. Nivelului mării a crescut distrugând preeriile de ferigi și a creat adâncituri în urma sa. Ichthiozaurii au disparut în timp ce sauropozii nu au dispărut în întregime în Jurasic; de fapt, unele specii, cum ar fi "Titanosaurus", au trăit până la extincția K-T. Creșterea nivelului mării a deschis marea Atlantic, care
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
și reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofice cu o bogată floră și faună specifică turbăriilor. Flora este constituită din arbori, arbusti și ierburi cu specii de: molid ("Picea abies"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), mesteacăn ("Betula nana") brădișor ("Lycopodium selego"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), roua cerului ("Drosera rotundiflora" - specie insectofagă), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), brădișor ("Lycopodium selago") sau trifoiște ("Menyanthes trifoliata"). Fauna este reprezentată de specii de reptile (viperă - "Vipera berus"), amfibieni (salamandră carpatică - "Triturus montondoni
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
o arie protejată, situată la sud de satul omonim din raionul Strășeni, Republica Moldova. Rezervatia include un hârtop străvechi cu versanții împăduriți cu stejar-carpen, în amestec cu tei, arțar, frasin, unitar se întîlnește fagul și sorbul. Plante ierboase rare: dedițel mare, feriga, curpăn și altele. Aria naturală protejată de Stat "Dolna", a fost încadrată în etajul deluros de cvercete cu gorun și șleauri de deal și al făgetelor de limita inferioară cu două tipuri de stațiune: Au fost identificate două tipuri de
Rezervația peisagistică Dolna () [Corola-website/Science/329656_a_330985]
-
situată între satele Temeleuți și Vălcineț din raionul Călărași, Republica Moldova. Aria include păduri de carpen cu amestec de tei și alte specii cu vîrsta de 30-50 ani, care acoperă stîncile unui hîrtop străvechi. Se întîlnesc specii rare de plante: slăbănog, feriga, feriga femenină, cucuta și altele. Pe versanți sunt multe izvoare - unul din care este începutul rîului Bîc. În aria naturală protejată de Stat "Temeleuți", au fost încadrate în etajul deluros de cvercete și șleauri de deal, cu patru tipuri de
Rezervația peisagistică Temeleuți () [Corola-website/Science/329709_a_331038]
-
între satele Temeleuți și Vălcineț din raionul Călărași, Republica Moldova. Aria include păduri de carpen cu amestec de tei și alte specii cu vîrsta de 30-50 ani, care acoperă stîncile unui hîrtop străvechi. Se întîlnesc specii rare de plante: slăbănog, feriga, feriga femenină, cucuta și altele. Pe versanți sunt multe izvoare - unul din care este începutul rîului Bîc. În aria naturală protejată de Stat "Temeleuți", au fost încadrate în etajul deluros de cvercete și șleauri de deal, cu patru tipuri de stațiune
Rezervația peisagistică Temeleuți () [Corola-website/Science/329709_a_331038]
-
Rezervația naturală aflată pe malul stâng al Oltului reprezintă o zonă umedă cu mlaștini (alimentate de izvoare de ape minerale) și fânețe, ce adăpostește o gamă floristică (relicte glaciare) variată, cu specii de ierburi rare, printre care ochii-broaștei ("Primula farinosa"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"); precum și specii de păsări, reptile și batracieni.
Mlaștina Csemő - Vrabia () [Corola-website/Science/329948_a_331277]
-
Abies alba"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Picea abies"), zadă ("Larix"), tei ("Tilia"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin ("Acer pseudoplatanus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante vasculare (ferigă, gențiană, iris), licheni și mușchi. Fauna este reprezentată de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște.
Parcul Național Świętokrzyski () [Corola-website/Science/328027_a_329356]
-
poroinic ("Dactylorhiza maculata"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), orhidee ("Dactylorhiza majalis, Gymnadenia conopsea"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhai ("Listera ovata"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), limba cucului ("Botrychium multifidum"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), trestioară ("Calamagrostis neglecta"), ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), coada-calului ("Equisetum sylvaticum"), rogozuri ("Carex curta, Carex rostrata"); precum și câteva specii de mușchi de turbă ("Sphagnum wulfianum", "Dicranum viride", "Campylopus pyriformis", "Sphagnum capillifolium" și "Drepanocladus vernicosus"). Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
în special copaci precum tei, stejari și carpeni. Rezervația Długosz Królewski, care este puțin mai mică, cu o suprafață de 24,14 ha (nu departe de satul Stanisławice), a fost creată cu scopul de a proteja o floare rară de ferigă, denumită "Osmunda regalis" (). Rezervația Dębina (12,66 ha) a fost creată pentru conservarea arborilor vechi de stejar. Rezervația Koło, cu o suprafață mai mică, de 3,49 ha, este formată din tei vechi și carpeni. Rezervația Wiślisko Kobyle (6,67
Pădurea Niepołomice () [Corola-website/Science/329397_a_330726]
-
43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera angelica"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută sub denumirea populară de "barba ungurului", ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
floristice; printre care: roua cerului ("Drosera angelica"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), o garofiță (din specia "Dianthus superbus") cunoscută sub denumirea populară de "barba ungurului", ferigă de mlaștină ("Dryopteris cristata"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), cununiță ("Spiraea ulmifolia") sau trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), măcriș de munte ("Rumex scutatus"), sipică ("Scabiosa lucida ssp. lucida"), punguliță ("Thlaspi dacicum ssp. dacicum"), trei-frați-pătați ("Viola tricolor"), unghia-păsării ("Viola dacica"), trânji ("Neottia nidus-avis"), coada-vulpii ("Alopecurus pratensis"), viutoare ("Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum"), buruiană-de-junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), feriga mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), cornișor ("Lycopodium annotinum"), limba-șarpelui ("Ophioglossum vulgatum"), verdeața-iernii ("Chimaphila umbellata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), iarba-câmpului ("Agrostis alba"), păiuș ("Festuca versicolor, Festuca carpatica") sau frunza stâncilor (un mușchi din specia "Mannia triandra"). Specii de ciuperci comestibile care vegetează (începând cu
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
în "Revista elevilor". A publicat versuri începând din 1957 în "Gazeta literară", debutând editorial în 1965 cu volumul de poeme "Spirale". A continuat să scrie poezii, publicând periodic și alte plachete: "Ochiul adâncului" (1968), "Identitate" (1970), "Suflet în spațiu" (1973), "Ferigă sub stâncă" (1975), "Uimitorul răstimp" (1977), "Rug de septembrie" (1979), "Sărbătoarea nimănui" (1980), "Flacăra zăpezii" (1981), "Noaptea cailor" (1984) și "Umbra focului" (1986). Volumul "Sărbătoarea nimănui" a fost distins cu Premiul pentru poezie „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1980). Liviu Călin
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
sibirica") (protejată prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata", "Carex appropinquata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii naturale protejate): Reportaje
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
2013. Cu design neobișnuit, principala caracteristică o reprezintă combinația dintre ecologic și tehnologic. Clădirea este ceas solar, folosește curent din panouri fotovoltaice montate în imediata apropiere, refolosește apele meteorice, are terasa acoperită cu iarbă iar unul dintre pereții interiori cu ferigi. În interior se regăsesc ecrane tactile de 45 de inch, proiectoare și televizoare 3D, un cuptor tradițional de „Pită de Pecica” complet funcțional construit din cărămidă arsă după un model de acum 250 de ani, o bicicletă interactivă care, prin
Muzeul Digital din Pecica () [Corola-website/Science/331219_a_332548]