2,822 matches
-
răspândite în special în țesuturile animale (ficat, rinichi, inimă, suprarenale)în lapte și ouă, în microorganisme, (drojdie) și în cantități neînsemnate în plantele superioare. Microorganismele din tractul gastrointestinal al animalelor ierbivore asigură acestora cantitățile necesare de vitamina B12. Apele de fermentare de la fabricarea industrială a antibioticelor reprezintă o sursă bogată de vitamina B12, iar prin evaporarea acestora se obține un concentrat utilizat în hrana animalelor. Vitaminele B12 se mai numesc corinoide sau cobalamine întru-cât structura chimică, înrudită cu cea a hemului
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
răspândite în special în țesuturile animale (ficat, rinichi, inimă, suprarenale)în lapte și ouă, în microorganisme, (drojdie) și în cantități neînsemnate în plantele superioare. Microorganismele din tractul gastrointestinal al animalelor ierbivore asigură acestora cantitățile necesare de vitamina B12. Apele de fermentare de la fabricarea industrială a antibioticelor reprezintă o sursă bogată de vitamina B12, iar prin evaporarea acestora se obține un concentrat utilizat în hrana animalelor. Vitaminele B12 se mai numesc corinoide sau cobalamine întru-cât structura chimică, înrudită cu cea a hemului
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
și liter ați, așa cum vom demonstra în capitolul următor. Tehnologie pe măsura faimei de care se bucură vinuril e cotnărene. Grupurile de turiști care vor să viziteze Cotnariul, pot face un tur complet al combinatului (traseul strugurilor, depozitarea mustului și fermentare, hrube, st ație de îmbuteliere și vinoteca). Vinoteca Coborârea în hrube - sub pământ la 8 metri, unde temperatura este constantă natural tot timpul anului, înseamnă începutul unei aventuri în lumea vinului. Hrubele - 15 la număr - fiecare cu o capacita te
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
la rețelele telefonice; • starea drumurilor comunale este proastă, 56 % dintre drumuri sunt de pământ, 25 % pietruite și 21 % asfaltate; • în majoritatea satelor, a comunelor nu există platforme ecologice de colectare a gunoaielor menajere, de depunere a gunoiului de grajd pentru fermentare și utilizare ca îngrășământ agricol. Referitor la prioritățile satelor, 66 % dintre localnici consideră că modernizarea drumurilor este deosebit de importantă, 62 % alimentarea cu apă, 37 % alimentarea cu gaze, 13 % canalizarea, 14 % alte componente ale infrastructurii (telecomunicații, învățământ, sănătate); (sondaj Eurobarometru Rural
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
fără deosebire: este vorba de termenul "ferment". Ce înseamnă, însă, acest "ferment" în sânul domeniului Științelor comunicării, despre care Griffin apreciază că, încă, descrie dinamicile sale inerente la momentul redactării acestui capitol de carte? Pe de o parte, procesul de "fermentare", identificat de diagnosticienii din 1983 ai domeniului Științelor comunicării, se reflectă în creșterea fără precedent a numărului departamentelor de comunicare în universitățile americane: la data la care scria Em Griffin, era vorba de două mii de astfel de departamente. Numărul de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sfârșitul secolului XX. Însă acest lucru nu face decât să sporească tensiunea dintre cele două tipuri de abordări, radical diferite, iar intrarea în noul mileniu, preconizează Griffin, are loc sub semnul acestei dinamici tensionate, care constituie "cauza principală atât a fermentării, cât și a fragmentării"48 domeniului Științelor comunicării, în spațiul cultural american. Em Griffin își încheie periplul istoric aici, în pragul mileniului al treilea, îngândurat de întrebări precum: dacă granițele care mărginesc teritoriul discursiv al Științelor comunicării sunt atât de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sacră (cap. III), cu mod de întrebuințare "festiv" (cap. IV) și de consum național (cap. V), vinul este evident o băutură civilizatoare. Spre deosebire de ceea ce susțin oenologii birocrați de la Bruxelles (cap. VI), vinul nu este numai "un produs obținut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parțială, a strugurilor proaspăt culeși, zdrobiți sau nu, sau a mustului, destinat consumului alimentar direct", sau pur și simplu compus din 90% apă vegetală, 10% alcool și din câteva sute de compuși naturali ci, vinul e mai
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în secolul al XVII-lea, de procedeul de sterilizare a butoaielor și impregnarea cu sulf a acestora (așa zisul sistem al "chibriturilor olandeze" a dutch match), altfel spus, utilizarea gazului sulfuros, aseptizant, distrugător al bacteriilor, pentru a opri procesul de fermentare din timpul transportului, dar și de procedeul colajului sau "amestecului" vinurilor cu albușuri de ou bătute spumă, ceea ce permitea limpezirea și un mai bun transport al acestora. În așteptarea dezvoltării unei rețele naționale de căi ferate, odată cu semnarea Cartei Feroviare
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
timpul Rezistenței Franceze, în Lyon. Acestea sunt pasaje înguste, de obicei, acoperite, care fac legătura dintre două străzi, între două case. 50 Restaurante lioneze frecventate de oameni simpli. 51 Cidru de mere foarte dulce, bogat în arome, produs în urma unei fermentări ușoare, comercializat între 29 octombrie și 1 martie. 52 Bere comercializată în Franța între 1 și 31 martie. 53 Traducere din franceză nepublicată: Fallet René, Le beaujolais nouveau est arrivé, " Folio", nș 1092, 1984, p. 131. Text original: "Le Beaujolais
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
75 cl; demi-Anjou: 37,5 cl; fillete d'Anjou sau de Touraine: 35 cl; vin de Rin: 72 cl. 62 Hotărârea Curții de Casație de la 13 iunie 1870. 63 Băutură ce nu poate fi păstrată pe termen lung obținută "prin fermentarea tescovinei cu apă și cu zahăr." (articolul 126 din Codul vinului). Termenului francez "piquette" (vin de tescovină) i s-a atribuit sensul de vin de proastă calitate. 64 Termenul de alchimie își are rădăcinile în cuvântul de origine arabă al
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
asigura liantul între societatea românească și structurile decizionale atât sub aspect religios, cât și sub cel laic -, era împlinită cu maximă competență. În dezorientarea teologică interbelică, rolul lui Nae Ionescu era asemenea cristalului care limpezește apele tulburi, determinând o nouă fermentare a ideilor. Supusă presiunii din partea autorității laice și redevabilă modei curentelor "științifice", Biserica pierduse conștiința că este singura deținătoare a Adevărului revelat și încrederea în puterea revigorantă a Predaniei. Nae Ionescu a fost primul care, prin întreaga sa activitate publicistică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Vinul s-a transformat dintr-un acid slab într-un acid mai tare. Oxigenul și bacteriile din aer au transformat alcoolul în acid. 11 Transformare chimică și explică faptul că noi substanțe se formează (având loc reacții chimice) SAU menționează fermentarea. Exemple: Vinul a început să fermenteze, ceea ce reprezintă o transformare chimică. Vinul s-a acrit și nu poate fi băut. A avut loc o transformare chimică deoarece s-a format o nouă substanță. 12 Transformare chimică și explică faptul că
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
fără deosebire: este vorba de termenul "ferment". Ce înseamnă, însă, acest "ferment" în sânul domeniului Științelor comunicării, despre care Griffin apreciază că, încă, descrie dinamicile sale inerente la momentul redactării acestui capitol de carte? Pe de o parte, procesul de "fermentare", identificat de diagnosticienii din 1983 ai domeniului Științelor comunicării, se reflectă în creșterea fără precedent a numărului departamentelor de comunicare în universitățile americane: la data la care scria Em Griffin, era vorba de două mii de astfel de departamente. Numărul de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sfârșitul secolului XX. Însă acest lucru nu face decât să sporească tensiunea dintre cele două tipuri de abordări, radical diferite, iar intrarea în noul mileniu, preconizează Griffin, are loc sub semnul acestei dinamici tensionate, care constituie "cauza principală atât a fermentării, cât și a fragmentării"48 domeniului Științelor comunicării, în spațiul cultural american. Em Griffin își încheie periplul istoric aici, în pragul mileniului al treilea, îngândurat de întrebări precum: dacă granițele care mărginesc teritoriul discursiv al Științelor comunicării sunt atât de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
persoane, investite cu cele mai mari sau mai mici puteri decisive, când își vor conștientiza atribuțiile de responsabilitate, printr-un efort de sfințire personal-religioasă? Nu ar fi acesta pumnul de drojdie care ar trebui să ducă sufletele dezorientate spre o fermentare creștină? 115. Să ne pregătim pentru dispute Pentru asta trebuie să ne antrenăm în studiul dezbaterilor, ca să fim capabili să mânuim armele gândirii și ale cuvântului, într-o lume în care toți au pretenția să rostească sentințe în numele Bisericii. Sfântul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fi, își are misterul său. O călătorie în Japonia este o experiență cu totul deosebită, ceea ce ți se înfățișează privirii te lasă mut de admirație. Deși granițele acestei minunate țări au fost închise pentru mult timp, perioada modernă constituie epoca fermentării, în creuzetul nipon, în care se topesc și se combină influențele de cultură și civilizație, curentele venite de peste mări și țări, creându-se un anumit fel de a fi, felul de „a fi japonez”. De la festivalurile numeroase manifestări spirituale exprimând
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
secolului al XXI-lea? Fără îndoială, numai că el a făcut mai bine cu mai puțin. Ideea futuristă s-a împerecheat, adesea fără voia ei, cu un mit venit din negura vremii: Pământul Făgăduinței, Abraham, Macabeii. Două mii de ani de fermentări subterane. Marxismul era impregnat cu prea puțină nostalgie pentru a rezista pe distanțe lungi. În cel mai bun caz, epopeea lui urca până în secolul al XVIII-lea. Davidul său ar fi putut fi Gracchus Babeuf. Acestui islam fără Dumnezeu, inventat
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
împachetate în lăzi speciale, făcute din frunze de palmier, care le ajută să se mențină proaspete, sunt transportate la un alt sector de procesare, fiind puse în butoaie din lemn de cedru, ce dispun de câteva găuri de aerisire, pentru fermentare. După 60 de zile se scot din butoaie și se usucă, se pun în straturi, se presează și baloții se expediază la fabrici. Aici frunzele se umezesc, apoi se usucă, se sortează, se netezesc, li se extrag nervurile, sunt răsucite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
În hrănire difuzia prin membrana celulară a substanțelor nutritive din mediu. Astfel, a putut apare, nu Încă o biocenoză, dar un lanț trofic. Pe acea vreme, În lipsa oxigenului, nu exista respirație; cu alte cuvinte, organismele Își obțineau energia necesară prin fermentarea hranei, precum și astăzi drojdiile, proces din care rezultă mult bioxid de carbon. Procesele de fermentare nu sunt totale, adică să ardă hidrații de carbon până la bioxid de carbon și apă. Și astăzi, drojdiile produc din glucoză alcool etilic. Ei bine
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu Încă o biocenoză, dar un lanț trofic. Pe acea vreme, În lipsa oxigenului, nu exista respirație; cu alte cuvinte, organismele Își obțineau energia necesară prin fermentarea hranei, precum și astăzi drojdiile, proces din care rezultă mult bioxid de carbon. Procesele de fermentare nu sunt totale, adică să ardă hidrații de carbon până la bioxid de carbon și apă. Și astăzi, drojdiile produc din glucoză alcool etilic. Ei bine, toate aceste substanțe, Împreună cu bioxidul de carbon, constituiau deșeuri ce se acumulau În mediu. Era
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Îngrășământ pe ogor. Aici, plantele cultivate le folosesc ca nutrienți, realizând În același timp un proces specific reductiv, deci depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se Închide. Dejecțiile umane sunt tratate asemănător: În groapa latrinei are loc un proces de fermentare, de asemenea oxidativ, deci mineralizant. Substanța minerală e preluată de rădăcinile plantelor, de regulă pomi, din preajmă. Recolta ogorului și a acestor pomi intră În circuitul descris, de astă dată ca hrană. Cu totul altfel se prezintă funcționarea celulei fundamentale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și mai ales ecologic, adică protectiv pentru mediu; un astfel de proces doresc să-l cópii, aducându-l la o formă conformă civilizației actuale, fără Însă a jena mediul. Deci: În groapa privății are loc un prim proces, anaerob, de fermentare, În care substanțele organice sunt oxidate, adică mineralizate. Se eliberează o anumită cantitate de energie care-i folosită de microorganismele care se ocupă de acest proces; ele aparțin de fapt segmentului heterotrof al unei biocenoze. Dacă procesul s’ar opri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
luat În considerare, spre disperarea celor amintiți la Început. Dar să revenim la cazul Braziliei, portdrapelul problemei. O țară cu mari plantații de trestie de zahăr, din care rezultă cantități mari de melasă și deșeuri lemnoase, ambele poluante ca atare. Fermentarea melasei și distilarea etanolului folosind tocmai tulpinile stoarse drept combustibil elimină ambele surse de poluare. Brazilia a făcut și al doilea pas, adică constituirea de plantații energetice, deci cultivarea trestiei de zahăr anume pentru asta. Și, pentru că orice plantă ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
elimină ambele surse de poluare. Brazilia a făcut și al doilea pas, adică constituirea de plantații energetice, deci cultivarea trestiei de zahăr anume pentru asta. Și, pentru că orice plantă ce acumulează substanță de rezervă, pe care noi o folosim În fermentare, În unele organe: tuberculi, tulpini, rădăcini, fructe, produce inevitabil o mare cantitate - chiar mai mare - de biomasă, să-i spunem inutilă tehnologic, precum frunzele, Brazilia a făcut și al treilea pas, anume integrarea culturii energetice Într’un sistem mai complex
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai mare - de biomasă, să-i spunem inutilă tehnologic, precum frunzele, Brazilia a făcut și al treilea pas, anume integrarea culturii energetice Într’un sistem mai complex care cuprinde o crescătorie de animale, furajate cu părțile din biomasă inapte pentru fermentare, precum și sisteme de obținere a biogazului din dejecțiile acestor animale, și utilizarea lui drept combustibil la distilare. Astfel, Brazilia a ajuns ca În 1986 să obțină 12 milioane tone de etanol. Etanolul prezintă proprietăți deosebit de interesante ca și combustibil: Față de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]