2,854 matches
-
emisiilor de compuși azotați în aer, și anume, amoniac, oxid de azot și protoxid de azot, acesta din urmă fiind un gaz cu efect de seră. În general, emisiile acestor gaze sunt direct proporționale cu cantitatea de azot folosită pentru fertilizare. În sol, protoxidul de azot este produs prin procese microbiene, nitrificare și denitrificare. De asemenea, utilizarea ureei sau a calcarului ca îngrășământ generează emisii de dioxid de carbon. La scară europeană, emisiile de protoxid de azot generate prin utilizarea îngrășămintelor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
a folosi îngrășăminte naturale (dejecții animaliere). Pe de altă parte, reciclarea dejecțiilor animaliere în agricultură conduce la reducerea semnificativă a costurilor în cadrul acestui sector de activitate. Aspectele legate de utilizarea dejecțiilor animaliere în balanță cu utilizarea de îngrășăminte chimice pentru fertilizarea terenurilor sunt luate mai mult în considerare de țările din Europa în elaborarea atât a strategiilor privind dezvol tarea durabilă, cât și a celor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. 1.2.1.1.6. Măsuri de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
se realizează în principal prin reducerea sau eliminarea muncii manuale care costă. Deasemenea se apelează la importuri ieftine, acolo unde este cazul. Sectorul înregistrează o productivitate foarte ridicată prin cultivarea de soiuri și hibrizi specifici și adoptarea unor tehnologii intensive (fertilizare rațională, protecție durabilă, valorificare performantă (transport depozitare) se beneficiază de indrumare și ajutor din partea statului. Fermele primesc subvenții, procesatorii încheie contracte care obligă livrarea la o calitate obligatorie, eșalonarea livrărilor, dar și implicarea beneficiarilor în monitorizarea producțiilor (intemperii, transport etc
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
interminabile). Deși au fost intitulate loturi de subzistentă, datorita suprafețelor mici, ele erau de fapt „loturi de supraviețuire” ale unor oameni bătrâni, care nu aveau alte mijloace de trai. Pe aceste loturi fărămițate se aplicau mijloace primitive de întreținere, iar fertilizarea și protecția fitosanitară era neglijată. Considerăm o dovadă de inconștiență și cinism afirmația că aceste loturi sunt ecologice, pe când de fapt sunt un focar de boli și dăunători, iar producțiile obținute sunt oscilante neplanificate, arbitrare și în final foarte mici
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
producția s-a stabilizat) fenomenul se explică prin supraviețuirea unor întreprinderi românești retehnologizate (după 2007) prin proiecte europene și prin apariția de firme mixte cu participare străină. Prin comasarea și arendarea unor terenuri, prin utilizarea unor tehnologii mai corespunzătoare (irigare, fertilizare, protecția plantelor) prin situarea în zone mai bune de favorabilitate geografică și prin contracte avantajoase, se afirma tot mai mult o categorie de arendași de succes. Aceștia folosesc munca salariată și plătesc o cota parte din produse proprietarilor de terenuri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
evoluția sectorului de prelucrare. Am arătat că prețul de cost depinde atât de producători cât și de sectorul de prelucrare. Producătorii pot diminua prețul de producție prin cantități totale mai mari obținute la unitatea de suprafață (soiuri performante, mecanizare totală, fertilizare, irigare, protecția plantelor, tehnologii de valorificare corespunzătoare etc.). Beneficiarii (procesatorii) pot sprijini această tendință prin încheierea de contracte care să furnizeze producțiile preliminate, cu condiția respectării sortimentului și graficului de livrare. Pentru a detalia această evoluție, se pot da exemple
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
elemente minerale a produselor horticole asupra proceselor tehnologice de valorificare Legătura strânsă între locul sau modul de producție al legumelor sau fructelor și valorificarea lor ulterioară este în prezent tot mai bine cunoscută. Solurile, sau expoziția terenului, regimul de precipitații, fertilizarea sau irigațiile, influențează compoziția chimică a produselor horticole, având efect asupra capacității lor de păstrare. În 1967, Perring a descoperit corelația între capacitatea de păstrare bună a merelor și conținutul lor mai redus în azot, dar mai ridicat în calciu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
realizat între numeroșii factori de influență. Compoziția chimică a fructelor care se păstrează cel mai bine diferă destul de mult de la o țară la alta, de la soi la soi, precum și în funcție de bazinul pomicol. La culturile de ceapă, există un prag al fertilizării N:P:K 80:40:40 care odată depășit, influențează negativ capacitatea de păstrare în depozite. Doza optimă de fertilizare este de 60:30:30, iar culturile nefertilizate produc bulbi care se păstrează mai bine decât cei care provin din
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
o țară la alta, de la soi la soi, precum și în funcție de bazinul pomicol. La culturile de ceapă, există un prag al fertilizării N:P:K 80:40:40 care odată depășit, influențează negativ capacitatea de păstrare în depozite. Doza optimă de fertilizare este de 60:30:30, iar culturile nefertilizate produc bulbi care se păstrează mai bine decât cei care provin din culturi cu exces de fertilizare. Bolile de depozit ale cepei uscate sunt favorizate în mod semnificativ de excesul de îngrășăminte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
40:40 care odată depășit, influențează negativ capacitatea de păstrare în depozite. Doza optimă de fertilizare este de 60:30:30, iar culturile nefertilizate produc bulbi care se păstrează mai bine decât cei care provin din culturi cu exces de fertilizare. Bolile de depozit ale cepei uscate sunt favorizate în mod semnificativ de excesul de îngrășăminte cu azot în forma amoniacală și cu fosfor. S-a mai constat că solurile sodice saline produc bulbi care se păstrează mai bine (Rostter, N.
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
doze de N 50: P 120: K 120 kg s.a./ha. (cel mult N 100: P 150: K 160 kg s.a./ha). Dozele de 150 kg s.a. N au determinat o creștere de 8% a pierderilor din depozite. La cartofi fertilizarea trebuie aplicată fazial, în reprize egale și diferențiat în funcție de tipul culturii (irigat/neirigat). Cele mai mici pierderi în depozite le-a avut soiul Desirée, provenind dintr-o cultură neirigată, fertilizat cu N220:P130:K120 (Frâncu, și colab., 1983). Dozele unilaterale
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu N220:P130:K120 (Frâncu, și colab., 1983). Dozele unilaterale de azot sau dozele exagerate în îngrășăminte reduc capacitatea de păstrare. Varza albă de căpățână pentru păstrare (conform STAS R 9127/8-74) se recomandă să provină din culturi în care fertilizarea cu azot nu a depășit 200 kg s.a./ha. Influența azotului. Se cunoaște rolul complex al azotului în metabolismul vegetal. Sporirea conținutului în azot prin fertilizare, determină creșterea în dimensiuni a celulelor, intensificarea respirației și mărirea sensibilității legumelor sau fructelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
păstrare (conform STAS R 9127/8-74) se recomandă să provină din culturi în care fertilizarea cu azot nu a depășit 200 kg s.a./ha. Influența azotului. Se cunoaște rolul complex al azotului în metabolismul vegetal. Sporirea conținutului în azot prin fertilizare, determină creșterea în dimensiuni a celulelor, intensificarea respirației și mărirea sensibilității legumelor sau fructelor la bolile de depozitare. Fermitatea structotexturală a produselor îngrășate cu doze mari de azot este mai redusă, conținutul în glucide și vitamine mai mic, iar aciditatea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
există restricții la importul de produse, limitând în caietele de sarcini cantitățile maxime de azotați și azotiți de la specie la specie Legumicultorii profilați pe anumite culturi, cum ar fi salata, varza etc, au limitat drastic dozele de îngrășăminte cu azot, fertilizările se fac în mai multe etape, se folosesc inhibitori de nitrificare și se calculează cu grijă un bilanț riguros. Influența fosforului. Fertilizarea cu fosfor favorizează fructificarea și accelerează procesul de maturare al produselor horticole. Sporirea conținutului în fosfor din mere
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
profilați pe anumite culturi, cum ar fi salata, varza etc, au limitat drastic dozele de îngrășăminte cu azot, fertilizările se fac în mai multe etape, se folosesc inhibitori de nitrificare și se calculează cu grijă un bilanț riguros. Influența fosforului. Fertilizarea cu fosfor favorizează fructificarea și accelerează procesul de maturare al produselor horticole. Sporirea conținutului în fosfor din mere a determinat reducerea manifestării dereglării fiziologice denumită descompunerea internă. Influența potasiului. Potasiul are și el o influență favorabilă, determinând creșterea fermității structo-texturale
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este numită și arsura uscată marginală în care marginea limbului se îngălbenește, se brunifică și se necrozează. La cartofi, carența de potasiu favorizează o formă de înnegrire fiziologică (brunificare internă) a tuberculilor (Tașcă, Gh., 1979), care dispare în 43 momentul fertilizării diferențiate cu acest element, iar gradul de rezistență la fiziopatii și boli parazitare sporește. La strugurii de masă, deficitul de potasiu contribuie la micșorarea conținutului acestora în glucide, precum și la o colorare mai puțin intensă a boabelor, în timp ce excesul la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rezistență la fiziopatii și boli parazitare sporește. La strugurii de masă, deficitul de potasiu contribuie la micșorarea conținutului acestora în glucide, precum și la o colorare mai puțin intensă a boabelor, în timp ce excesul la care se poate ajunge printr-o eventuală fertilizare nerațională, poate reduce absorbția magneziului, provocând predispoziția la uscare a rahisului (Vidaud, J. și colab., 1993). Influența calciului. Calciul este încă studiat pentru rolul său complex în menținerea echilibrului biologic al celulelor, cu implicații în valorificarea produselor horticole. Rolul favorabil
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
termice. Un conținut mai ridicat în glucide solubile (6-8%) și mai scăzut în amidon (2%) caracterizează boabele mai fine. Boabele de mazăre din soiuri cu bobul neted cu diametru peste 8 mm și amidon peste 3% sunt predispuse la amidonare. Fertilizarea excesivă cu azot favorizează și ea creșterea cantității de amiloză și mărirea raportului amiloză-amilopectină (Bereșiu, Ileana, 1976). Reziduul conservelor amidonate conține numai amiloză, cu macromolecule liniare. Prin opărire, aceste molecule se umflă, iar la răcire se produce plesnirea pieliții bobului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acid glutamic, în timp ce arginina, acidul aminobutiric, alanina, leucina și valina au o evoluție contrară. În boabele de struguri, conținutul în arginină crește de 30 de ori în perioada iunienoiembrie (concomitent, dar mai puțin pronunțat, crește conținutul în alți 6 aminoacizi). Fertilizarea cu azot mărește conținutul în aminoacizi al strugurilor, în timp ce potasiul are un efect contrar. Soiurile din podgoriile renumite sunt mai bogate în aminoacizi, decât în alte zone. Merele păstrate în atmosferă controlată păstrează un conținut mai ridicat în aminoacizi, decât
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
100g, porumbele 1,6-1,7g/100g, cătina 1,8g/100g, iar măceșele 2,43g/100g. Cantitatea cea mai mare de taninuri se găsește în apropierea fasciculelor conducătoare și în pieliță, conținutul fiind mai ridicat în fructele de mărime mai mică. Fertilizările cu P, K sporesc și conținutul în taninuri, în timp ce irigarea sau precipitațiile în cantitate mai mare reduc acest conținut. Nuanța slab acidă-acrișoară a gustului taninos se datorează grupărilor carboxilice libere, în timp ce astringența aparține mai ales compușilor fenolici cu moleculă mai
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
păstrare a fructelor și alte calități ale acestora. Irigarea permite în zonele cu deficit de precipitații, realizarea unor recolte de calitate, cu o capacitate de păstrare mai bună. Irigarea în exces sau în perioada premergătoare recoltării diminuează capacitatea de păstrare. Fertilizarea, corect administrată asigură calitatea și previne deranjamentele fiziologice. Se cunoaște efectul negativ al excesului de azot sau al deficitului de calciu, precum și rolul pozitiv al îngrășămintelor cu potasiu și fosfor. În sistemele protejate de cultură și în culturile pe substrart
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
substanță uscată solubilă%). Pentru păstrarea pe o anumită durată, se identifică și se stabilesc din timp culturile sau plantațiile (mere, pere, struguri, morcovi, ceapă, cartofi, varză, usturoi), urmărindu-se respectarea strictă a tehnologiilor și anumite restricții în structura soiurilor, amplasare, fertilizare, irigare etc. Se indică recoltarea manuală, iar la unele specii legumicole recoltate mecanizat, condiția cea mai importantă este lipsa de leziuni, respectiv integritatea reală a produselor (fasole boabe, rădăcinoase, ceapă, cartofi etc.). Produsele destinate depozitării vor fi recoltate pe vreme
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
după tomate între legumele cumpărate de familiile franceze). Problema reziduurilor de pesticide și de azotați/azotiți (nitrați/nitriți) prezintă o preocupare actuală a cultivatorilor, dar și un obstacol în exportul unor țări care nu aplică în cultură tehnologii raționale de fertilizare și protecție fitosanitară. Epoca de consum este permanentă, cu o scurtă pauză de vară (august); producțiile extra timpurii de câmp în aprilie-mai (cu maximum între 20 ianuarie 15 mai), cele de vară în mai-iulie (cu maximum iunie), cele de toamnă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vitamina A), vitamina E 2 mg %, vitamina PP 0,6 %, complexul B 1 % și vitamina K1 (filochinonă) 0,5 mg %. Partea necomestibilă este de 20 %, iar valoarea energetică 180 Kcal/kg. La fel ca și la alte legume de frunze, fertilizările neraționale cu azot pot ridica la un nivel inacceptabil conținutul în azotați și azotiți din plante, fenomen accentuat la loturile livrate cu întârziere după recoltare. Spanacul este important ca produs legumicol și prin timpurietatea apariției pe piață, lunile mai-iunie, cu
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
câteva dintre ele; cercetările cu privire la aplicarea îngrășămintelor, conduse de dr. Leon Reichbuch, în colaborare cu dr. Ciobanu V., au condus la stabilirea unor sisteme de îngrășare adecvate în cadrul unor tipuri de rotații specifice Podișului Sucevei, precum și la stabilirea sistemului de fertilizare în condițiile atacului de mană la cartof; cercetările în domeniul erbicidelor, conduse de ing. Elena Scurtu, au stabilit tehnologia aplicării erbicidelor la principalele culturi agricole. În domeniul plantelor furajere, cercetările conduse de dr. Popovici D. au vizat un complex de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]