594 matches
-
a deschis o lungă listă a atrocităților care aveau să continue de-a lungul întregului conflict greco-turc. Von Mikusch a notat: „Mulțimea de creștini se dezlănțuie și strigă... Mulți cad sub loviturile de baionetă. Bărbații sunt forțați să își rupă fesurile de pe cap și să le calce în picioare - cel mai grav ultraj pentru un musulman - toți cei care refuză sunt tăiați cu săbiile. Vălurile sunt smulse de pe chipurile femeilor. Gloata începe să jefuiască casele musulmanilor”. Au existat mai mulți martori
Ocuparea Smirnei () [Corola-website/Science/327070_a_328399]
-
inscripționate pe pereții din Alhambra, a fost de asemenea elev al lui Ibn al-Khatib. A fost exilat de două ori, si a trait un timp în Madrid, în Maroc, între anii 1360 și 1362, iar apoi în Ceuta, Tlemcen și Fes, între anii 1372 și 1374. În 1374 a fost încarcerat și acuzat de erezie și ateism, fapte pentru care a fost condamnat la moarte prin sufocare. Unii istorici moderni consideră că a fost executat datorită unor dispute politice din Granada
Ibn al-Khatib () [Corola-website/Science/330925_a_332254]
-
acuzat de erezie și ateism, fapte pentru care a fost condamnat la moarte prin sufocare. Unii istorici moderni consideră că a fost executat datorită unor dispute politice din Granada. Trupul său a fost ars, apoi îngropat la Bab Mahruq, în Fes. Motivul acestui tratament a fost divergențele pe care le-a avut cu regii din Granada. Operele lingvistice sofisticate ale lui Ibn al-Khatib sunt numeroase. Este amintit în primul rând ca istoric, scriind amănunțit despre istoria și geografia Granadei. El a
Ibn al-Khatib () [Corola-website/Science/330925_a_332254]
-
în privința codului vestimentar începe în 1923 cu un decret legat de vestimentație și semnat de părintele Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Acesta va înlocui vechiul cod vestimentar emis de Mahmud al II-lea în timpul Imperiului Otoman. În 1925 apare Legea Fesului care introduce portul pălăriei vestice în locul fesului. În perioada noului conducător, apar în 1921 o serie de articole care descriu viziunea pe care Atatürk o avea asupra viitorului. Aceste articole, reunite sub titlul de „"Pek Uyanık bir Uyku"” (Un somn
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
un decret legat de vestimentație și semnat de părintele Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk. Acesta va înlocui vechiul cod vestimentar emis de Mahmud al II-lea în timpul Imperiului Otoman. În 1925 apare Legea Fesului care introduce portul pălăriei vestice în locul fesului. În perioada noului conducător, apar în 1921 o serie de articole care descriu viziunea pe care Atatürk o avea asupra viitorului. Aceste articole, reunite sub titlul de „"Pek Uyanık bir Uyku"” (Un somn iepuresc) , conțin multe noutăți pentru lumea islamică
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
descriu viziunea pe care Atatürk o avea asupra viitorului. Aceste articole, reunite sub titlul de „"Pek Uyanık bir Uyku"” (Un somn iepuresc) , conțin multe noutăți pentru lumea islamică turcă din acea perioadă, dintre care și mențiuni asupra noului cod vestimentar: „Fesul va fi abolit și o alta broboada va fi adoptată; fabricile de pânză vor fi extinse și altele noi deschise și Sultanul, prinții, senatorii, deputații, ofițerii, persoanele oficiale și soldații vor fi făcuți să le poarte produsele, femeile se vor
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
de legi și a călătorit el însuși în Anatolia pentru a convinge populația să adopte noul Cod Civil. Iată cum înțelegea el acest nou stil vestimentar, în termenii unei revoluții pe plan social :„Văd pe cineva în spate purtând un fes care este total opusul unui aspect modern. Lumea civilizată va râde de noi, dacă vom continua să purtăm aceste haine necivilizate”. Legea privind Hainele Interzise apare în 1934 și introduce portul hainelor moderne, a costumelor modei din vest, în locul anticelor
Codul vestimentar în reformele lui Mustafa Kemal Atatürk () [Corola-website/Science/331943_a_333272]
-
expresia „la retezul părului”, aceasta amintind de moda turcească de a înlocui pletele lungi, pe care le purtau boierii români, prin raderea capului și lăsarea doar a unui moț în frunte. Tot în această doină găsim și expresia „la marginea fesului”, care amintește tot de timpul modei turcești. În "De când maica m-a făcut" se vorbește de „mari divănari”, adică a boierilor care alcătuiau divanul domnesc, specific secolului al XVIII-lea. Vechimea doinelor haiducești este, bineînțeles, una aproximativă, dar verosimilă. În
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
acum, scorul fiind egal, 1-1. SIMONA HALEP - KIKI BERTENS LIVE SCORE la Wimbledon. Simona Halep s-a impus în 2010, în sferturile turneului ITF de la Torhout (Belgia), cu 7-6 (2), 6-2. Kiki Bertens a învins în 2012, în semifinale la Fes (Maroc, WTA), cu 6-3, 6-4. SIMONA HALEP - KIKI BERTENS LIVE SCORE la Wimbledon. Joi, Simona Halep s-a calificat fără probleme în runda a treia a turneului pe iarbă de la Wimbledon, al treilea de Mare Șlem al anului, după ce a
SIMONA HALEP - KIKI BERTENS LIVE SCORE la Wimbledon () [Corola-website/Journalistic/105290_a_106582]
-
statistica.md/ - Academia de Administrare Publică de pe lîngă Președintele RepubliciiMoldova http://aap.gov.md/ - Universitatea de Stat din Moldova http://usm.md/ - Academia de Studii Economice din Moldova http://www.ase.md/ - Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți - Biroul FES în Moldova http://www.fes-moldova.org/ - Centrul Contact http://www.contact.md/ - DVV Internațional Moldova http://dvv-international.md/ - Centrul de informare a muncitorilor migranți http://muncitorimigranti.md/
Institutul Muncii al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova () [Corola-website/Science/334489_a_335818]
-
secolul XIX”, cu scrierile lui Emile Zola și ale fraților Goncourt. Lui Delavrancea nu-i erau străini nici Shakespeare, Edgar Poe, Tolstoi, Dostoievski. El însuși spunea ”voiesc o haină nouă, nu port vechituri romantice, disprețuiesc și șapca lui Shakespeare și fesul lui Gautier și eroii lui Hugo”. De la Paris, Delavrancea trimite ”României Literare” diverse ”corespondențe” în care descrie carnavalul tradițional și pitoresc de la jumătatea postului (Mi-Careme) sau consemnează mâhnit moartea lui Gambetta, pe care-l admira ca orator. Nu uită nici
Barbu Ștefănescu- Delavrancea- ”Cât fac 25 de măgari și cu 15 boi?” ”8000” - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102124_a_103416]
-
că. 100 d.Chr.) și Areteus din Cappadochia (că. 150 d.Chr.). Că metode de tratement se foloseau masajele, ventuzele, luare de sânge, dieta. Primele așezăminte speciale pentru bolnavi psihici au fost construite în Bagdad în 705 AD, , apoi în Fes, pe la începutul secolul al 8-lea, s ini Cairo în anul 800 d. hr. În Orientul Islamic medicii care au scris despre tulburările psihice și tratametul lor îi includ pe Muhammad ibn Zakariya al-Razi (Rhazes), Najab ud-dīn Muhammad, si Abu
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
Al- Qarawiyyin (în arabă: جامعة القرويين) este o universitate situată în orașul Fes, Maroc. Conform UNESCO, este cea mai veche universitate în activitate din lume. Inițial o simplă moschee, aceasta a contribuit, prin aportul științific și patrimoniul intelectual, la formarea identității islamice . Printre altele, prestigiul său se datorează numărului mare de savanți și
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
său se datorează numărului mare de savanți și personalități ale căror nume se leagă de această moschee-universitate. Printre aceștia se numără Ibn Khaldun, Muhammad al-Idrisi, Ibn Rushd (Averroes), Ibn Tufayl, Ibn Arabi etc. În secolul IX a fost construită la Fes moscheea Al- Qarawiyyin, în timpul dinastiei idriside, la cererea regelui Idris II. Conform tradiției, construcția complexului ce va include, pe lângă moscheea deja existentă, o bibliotecă și o universitate începe în anul 859. Fondarea sa îi este atribuită unei tinere pe nume
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
regelui Idris II. Conform tradiției, construcția complexului ce va include, pe lângă moscheea deja existentă, o bibliotecă și o universitate începe în anul 859. Fondarea sa îi este atribuită unei tinere pe nume Fățima al-Fihrī, fiica unui negustor bogat ajuns la Fes în secolul IX, Muḥammad al-Fihrī. Aceasta se folosește de moștenirea lăsată de tatăl său pentru a consolida și lărgi moscheea, căreia i se adaugă o școală (madrasa sau Medresă). Datorită numărului mare de migranți veniți din Tunisia la Fes, populația
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
la Fes în secolul IX, Muḥammad al-Fihrī. Aceasta se folosește de moștenirea lăsată de tatăl său pentru a consolida și lărgi moscheea, căreia i se adaugă o școală (madrasa sau Medresă). Datorită numărului mare de migranți veniți din Tunisia la Fes, populația orașului a crescut semnificativ, motiv pentru care moscheea a fost extinsă și restaurată. Ulterior, între secolele X-XII, devine un real centru de studiu și una din primele universități ale lumii. Deși sursele istorice nu permit datarea precisă a momentului
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
pună la dispoziție catedre specializate pentru diverse domenii ale științei. Activitatea științifică atinge apogeul în timpul conducerii Almoravizilor și mai ales a Merinizilor. În secolul XIV și mai târziu, majoritatea savanților și intelectualilor din Maghreb au intrat în contact cu orașul Fes și Al- Qarawiyyin, fie ca profesori, fie ca elevi, fie ca auditori. Nume precum Ibn Khaldun ( istoric), Ibn TufaylI(filosof), Ibn al-Yasamin ( matematician) s-au făcut remarcate în . Alături de alte mari personalități ale vremii, aceștia au adus un real aport
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
caligrafic cufic pe piele de cămilă. După o perioadă de 4 ani de restaurare condusă de Aziza Chaouni, aceasta s-a redeschis în anul 2016. Restaurarea bibliotecii al-Qarawiyyin face parte dintr-un plan cultural mai amplu de a readuce orașul Fes la statutul său de odinioară, de capitală culturală și spirituală a Marocului.
Universitatea Al-Qarawiyyin () [Corola-website/Science/337400_a_338729]
-
poporului Bundy nu prea auziseră. Alte cîteva secole bunicele poporul Bundy a fost vizitat cu insistență de către cete de turiști cu turban, foarte doritori să îi cunoască plaiurile, punga, femeile și copiii. Uneori turiștii o luau pe cocoașă, își pierdeau fesul ori dinții, dar după aia iar veneau, mai numeroși decît prima dată și capii de atunci ai viitorului popor Bundy (fiindcă el a devenit cu adevărat Bundy mult, mult mai tîrziu), pentru a-și proteja supușii de raiduri, acceptau să
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]