627 matches
-
cacao. Un serviciu vechi, uzat, cu păuni. Cozile minunate își păstraseră culorile. Pe fiecare farfurioară așezase câte două feliuțe transparente de pâine prăjită unse cu unt. Bătrâna îi urmărea radioasă, făcea impresia că socotește micul dejun oferit drept un adevărat festin. Sculptorul sorbi lacom apoi puse decepționat ceașca pe masă. Lichidul cafeniu era aproape rece, prea diluat, fără suficient zahăr. "Hm! Femeia asta n-o să moară în sărăcie." ― Nu vă e foame, domnule Matei? întrebă cu zâmbet tremurat Melania Lupu. ― Nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Tom. Conform promisiunii lui Stanley, ne gătește o cină excelentă. Supă de salată verde, friptură de porc, fasole verde cu migdale, cremă de zahăr ars la desert și cantități generoase de vin. Simt un junghi de compasiune pentru Pamela și festinul ratat pe care ni l-a pregătit, dar mă îndoiesc că ospățul din Burlington poate întrece ceea ce împodobește masa de la Chowder Inn. Victorioasa Lucy, eliberată din iminenta sclavie, apare la cină îmbrăcată în rochița în carouri roșu cu alb, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
toată lumea, a zis Honey, făcându-ne semn cu mâna în timp ce ieșea. Ne vedem mâine. Își face apariția a doua zi, încărcată cu cinci homari, trei sticle de șampanie și două feluri de desert. Dotatul nostru bucătar ne pregătește un nou festin și, acum că Lucy se arată dispusă să participe la conversație, învățătoarea și eleva de clasa a patra vorbesc de-ale lor cea mai mare parte a mesei de seară, azvârlindu-și una alteia titlurile cărților preferate. Al junior și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sărbătoare. Adică tot un fel de piua, căci spațiul sărbătorescului este, prin definiție, în afara cotidianului și ferit de acesta. Cu un gest aproape fanatic oficiez astfel adăpostirea întru sărbătoare, căutînd febril un mizilic, ceva, acolo, care să transfigureze mîncatul în festin. Ce bag apoi în gură aproape că nu mai contează : mă simt din nou în spațiul protejat al ospitalității, pe care o oficiez eu de data aceasta. Cam acesta era și rostul înțelept al sărbătorilor sătești. Cine se uită în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
rece. Fructe. Două sticle de sherry. Cârnați. Biscuiți șprițați. Salată. Măsline. — Ehei, făcu prietenul lui Ninici, așa-i că-i un prânz pe cinste? Ninici rămase nemișcat și privi un moment În tăcere. Apoi spuse cu voce scăzută: — E un festin. Cărase deja În camera maiorului sticlele de sherry, cele de șampanie și rața când o văzu pe soția lui venind pe drum și aducându-i propriul prânz, Înfășurat Într-o pânză albă. Era mică și brunetă, cu șalul Înfășurat strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
înfipt în pământ, privind cu ochii măriți grămada de trupuri sfârtecate, vreo sută de bărbați, femei și copii înecați în sânge și sfâșiați de mitraliere. Un nor de muște bâzâia cu furie; o duzină de păsări de pradă își începea festinul. — Doamne sfinte! Cine a putut face așa ceva? Sunt civili. Oameni lipsiți de apărare! Copii și bătrâni... — Dumnezeule, Dumnezeule! repeta soldatul. Blestemații...Porci de asasini...! — Vor plăti pentru asta! exclamă el. Îi voi urmări până în fundul iadului... Sergent! Strânge oamenii. Mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se întindea cu repeziciune prin selvă, se strecura printre frunze, impregna copacii, urca până la cele mai înalte coroane și ajungea până la cele mai adânci rădăcini. Și în drumul lui, chema fiarele și insectele, ocelotul, jaguarul, furnica și tăunul, invitând la festinul care îi aștepta, la trupul tânăr de femeie-copilă care zăcea înăuntrul caiacului, pe malul râului, lângă foc. Stătu de veche toată noaptea, trecând în revistă drumurile care îl aduseseră până la malul unui trist afluent al râului San Pedro, la rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
niște cruci țintind infinitul În toate cele patru direcții cardinale, nu se Întîlnesc decît o singură dată În punctul de conjuncție... Știi, Marceline, acesta este evenimentul! — Da, știu, petrecerea adevărată. — „Jadis, si je me souviens bien, ma vie était un festin où s’ouvraient tous les coeurs où tous les vins coulaient. Un soir, j’ai assis la Beauté sur mes genoux. - Et je l’ai trouvée amère. - Et je l’ai injuriée. Je me suis armé contre la Justice. Je
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu fețe de masă, platouri cu friptane, ciozvârte, fleici, antricoate, cașcavale, înghețate și torturi cremoase cu glazuri din cele mai îmbietoare. În centrul potcoavei adăstau lăzi de sucuri, vinuri, șampanie. La asemenea agape luau parte cel puțin treizeci de educatori. Festinul se prelungea până seara, după care cei mai bazați chemau un taxi și se prăbușeau în el. Cioflingarii, majoritar tineri, care mâncaseră cel mai cu spor - să bifeze problema asta pentru o săptămână -, nu aveau altceva de făcut decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mâncaseră cel mai cu spor - să bifeze problema asta pentru o săptămână -, nu aveau altceva de făcut decât să-și târâie burțile diforme peste pășunea din fața școlii, până la stația lui 102. În acele clipe toată lumea era mulțumită, chiar și organizatorul festinului, care trebuise să se împrumute de la bancă pentru a face față apetitului intelectual al colegilor săi. Ce importanță mai avea chestia asta însă? Își luase omul gradul sau nu? Păi atunci? Lasă, pârleala era scoasă cu ocazia zilei de naștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
rece de fasole cu ceapă străjuiau fiecare capăt al mesei. Lumea se cam afumase și nu mai știa bine de ce venise. Nu erau de condamnat, totuși. Probabil că și Bunicul, dacă s-ar fi înființat la ospăț, precum Banquo la festinul terifiatului Macbeth, ar fi poruncit: toarnă, băi Ghiță, niște jin d’ăl roșu, da’ repede, că vine postu’! De o bucată de vreme telefonul se dădea de ceasul morții. M-am hotărât să răspund. Era Cristina care, surescitată și plictisită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
racile. 2. Orice angajare la revistă să fie aprobată de Un. Scri. de la București. 3. Pe mine tov. Papămere, adm. sfat. Pop. Reg. m-a omis de pe listă, în cîrdășie cu șeful F. Unscri. Iași. Tov Carp a fost la festin, împreună cu o tovarășă fără preocupări literare, Ermanda Makarenko, asistentă la secția de l-bă germană de la Univ." Un "organ de drept" a pus punct șirului de jalbe. Poate și pentru că Scarlat Carp se avea bine cu Leonte Răutu. Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la chipul ei. E numai piele și os. — Tatăl tău obișnuia să spună: „Un tigru bolnav care se rătăcește pe câmpie e mai lipsit de apărare decât un miel. Nu poate să se lupte cu câinii sălbatici care vin la festin“. Din nefericire, aceasta este soarta noastră, Orhideea. Într-o dimineață, în timp ce îmi periam părul, aud cântând pe stradă un cerșetor: Să renunți înseamnă să îți accepți soarta. Să renunți înseamnă să creezi pacea. Să renunți înseamnă să câștigi, Să renunți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe care o îndură Majestatea Sa. E aceeași rușine care mi-a omorât tatăl. Mă uit la Hsien Feng și mă gândesc că e un stegar adevărat. Ar putea să stea liniștit și să se bucure de grădină și de festinul oferit de concubine, dar el alege să se îngrijoreze până la impotență. O dorință imperioasă de a-l alina îmi învinge teama. Mă așez în genunchi. Îmi desfac brațele și îl trag la pieptul meu, așa cum ar face o mamă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ca destin. Daniel Cristea-Enache în dialog cu Dan C. Mihăilescu*, apărut la Humanitas, în seria "Portrete în dialog". Debutând sub semnul multor incertitudini, acest dialog le va infirma, rând pe rând, transformându-se, cu fiecare schimb de replici, într-un festin al armonizării contrariilor. De fapt, e ușor de bănuit că genul acesta de inițiativă dă cele mai spectaculoase rezultate. Nu acordurile prestabilite, susținerile tacite și consonanțele, ci contestările binevoitor-argumentate, abilitatea de a recunoaște golurile și limitele propriilor încredințări, convingerea că
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ocupă tot locul vacant. Istoria ciumei în Evul Mediu este exemplară. Dorința de a trăi se exacerbează la cei care fug de grămezile de hoituri, de locurile contaminate. Pofta de a se bucura de viață încearcă să se satisfacă în festinuri, în dansuri, în împreunări maestrul de ceremonii fiind adesea moartea. Alții nu se pot smulge din tristețea caselor pustiite, din fascinația rugurilor și a gropilor comune. Decameronul, această capodoperă erotică, este povestit de persoane care credeau că vor putea înșela
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
detalii personiste, voluptăți textualiste, încercând să corporalizeze în permanență ideea de complicație interioară. Acesteia i se asociază un simbol poetic dintre cele mai ofertante: oglinda, în care Liviu Apetroaie vede, natural, catalizatorul perfect pentru procesul de autoscopie. În puține cazuri (Festin corbesc, Autoportret, Drum), hemograma poeziei sale nu evidențiază tulburări conceptuale uriașe, ceea ce nu dăunează însă deloc discursului. Dimpotrivă, acesta face un pas înainte, inclusiv în sensul unei purificări formale. Abia atunci "liviu apetroaie mai scrie și azi câte ceva/ deși hârtia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de uvertură al cărții, poeta se arată chiar cu mult mai sigură de rezultatul finit al trudei sale poietice: invocat în maniera specifică izvoadelor și hrisoavelor din zorii literaturii noastre, cititorul este provocat când teatral, când aproape agresiv la un festin ce trebuie consumat pe nemestecate: "ai să-ți vindeci herpesul/ de când ți-a fost sete ultima dată/ cu zeama vocalelor mele/ or să-ți ungă, onctuoase,/ pe bărbie/ să nu te ștergi cu mâneca, frate/ așa parfum/ așa venin// ai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
saintsimonian al lui Ménilmontant, în primul local din strada Monsigny, masa luată în comun era considerată, de discipolii părintelui Bazard și ai părintelui Enfantin, drept expresia semnificativă a solidarității lor mistice. De asemenea, în organizarea falansterului fourierist, număra} mare de festinuri trebuia să ilustreze și, în același timp, să pecetluiască armonioasa coeziune a omunității... Banchetul, o lucrare a lui Michelet 69 publicată postum, dar care a fost redactată în 1850, e consacrată în întregime elogierii acelei "virtuți puternice" care este "miracolul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a continuat să subziste, retrasă în spații modeste, adesea improprii, cu resurse modice, însă urmând legile ei firești, alimentate de irepresibila nevoie de adevăr și frumos a oricărei comunități. Cultura aceasta, servită de oameni fără ambiție de a străluci la festinul insolent al puterii, a continuat să existe și în momente de grea cumpănă, abia tolerată de sistem și mereu expusă la drastice amputări. Căutând forme de supraviețuire și de expresie publică, ea a ajuns uneori la forme de o subtilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
educată, pe tărâmul diplomației, prin puterea cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii ființe, marchiza întruchipează idealul feminin creionat și de Pampinea, care îmbină armonios destoinicia de a guverna un ținut, organizarea unui festin regesc, cu ușurința de a conversa și de a oferi o replică lumii masculine ce era obișnuită să primească doar un acord, mereu o acceptare tacită. Femeia este asaltată de insistențele masculine, dar se poate salva dacă găsește în ea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu drogurile legale. Cel mai la îndemână, răspândit epidemic, de la vlădică la opincă, este dependența de alcool. Nu e vorba aici de faptul că orice om educat își însoțește sărbătorile gastronomice cu alese produse euforizante înainte, în timpul și la finele festinului, respectând combinațiile și rafinamentele induse de acea știință miraculoasă a felului superior de a trăi numită savoir vivre. Civilizația gustului este o formă înaltă a culturii și ea include, de bună seamă, degustarea cu măsură a licorilor de calitate. Boala
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sprijinul constant al Ambasadei Franței la București) în parteneriat cu Catedra de Franceză a Facultății de Litere a Universității "Al .I. Cuza" și cu o serie de mari licee cu specializări bilingv-franceză din Iași și din Regiunea de Nord-Est. Acest festin cultural-educativ este, de mai bine de un deceniu și jumătate, un prilej pentru tinerii elevi și studenți, și, în egală măsură, pentru cercetători, profesori sau admiratori ai culturii franceze, să dialogheze și să afirme iubirea nestinsă pe care românii o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
atmosfera de decădere culturală pe care o trăim cu tristețe, și amintesc de ea doar pentru că îmi servește ca un punct de plecare pentru a iniția o dezbatere pe care o resimt ca urgentă în spațiul nostru. Desigur că acest festin francofon a adus la Iași două consistente delegații diplomatice conduse de Excelențele Lor, ambasadorii Franței și Canadei, care, în mod firesc, au făcut o vizită de curtoazie autorităților locale și, cu acest prilej, directorul CCF a înaintat primarului Gheorghe Nichita o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Și tablourile sunt la fel de fastuoase: o cameră neagră cu un catafalc între făclii, o piață publică în care Abrahamo Balmaseda țipă că și-a omorât fata sedusă de Don Juan, Inchiziția proiectată pe perdele negre, o curte de mânăstire, un festin cu strigoi. V. Eftimiu a mai scris numeroase piese de teatru, interesante fiecare dintr-un punct de vedere, poezii onorabile, nuvele, basme, romane, acestea din urmă în manieră senzațională pentru plăcerea publicului și e de presupus cu intenții curat comerciale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]