669 matches
-
tu idee ce-nvârte taică-său? E unul dintre directorii de la Hati Mas, compania de comerț internațional. Pot să jur că nici măcar n-ai auzit de așa ceva. Of, biet țărănuș naiv! E compania care furnizează șuruburi și alte articole de fierărie necesare la realizarea unor mari obiective guvernamentale, cum ar fi stadionul Senayan ori Monumentul Național. Asigură și așa-zise legături profesionale Între Indonezia și japonezi, francezi sau oricare altul dintre neo-imperialiștii care fac pentru noi poduri și spitale. și ce
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ar avea pentru un german pentru el, ca elvețian, nu avea nici un fel de semnificație politică, iar pe deasupra, după cum auzise el de la fiică, eu supraviețuisem zilei de 20 aprilie 1945 -, ușor rănit, ce-i drept, dar cu noroc. Negustorul de fierărie cu principii adânc înrădăcinate, ofițer în rezervă al armatei elvețiene oricând pregătite, ascundea o fire moale. Suferea vizibil din cauză că trebuia să impună ceva. Dar de îndată ce eu, ca să mai confirm o dată încuviințareal rostită cu toată seninătatea, mă văd în fața lui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
regret nimic. Mașina mi-a refuzat accesul la un post superior, iar eu am refuzat să accept vreo limitare de acest gen. ― De, ce te-a refuzat Mașina? ― Pentru că vedea în mine un potențial dictator, așa s-a exprimat ea; Fierăria asta blestemată a fost făcută ca să fie evitați cei ca mine, în vremurile când o asemenea eventualitate era pe drept cuvânt de temut. ― Tar tu, până la urmă, ai fost întrutotul de părerea ei. ― Dacă s-a ivit ocazia, am profitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
cuvintele tot le auzi, ele ți se strecoară nestingherite prin măduvă, așa că mi-am văzut de treburile mele. 8. O dată, mai demult, eram într-un lan de porumb, spre toamnă, porumbul se uscase; acolo, în mijlocul lanului, se aflau șopronul unei fierării și, la vreo douăzeci de pași, o căsuță, un fel de colibă acoperită de stuf, stăteam lângă fierar, el meșterea o potcoavă încinsă la roșu, între bătăile ciocanului auzeam porumbul foșnind. Apoi, din casă a început să cânte Bach, în
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
să înțeleg de ce ei au progresat fără să imite pe nimeni, și noi nici imitând nu am dus-o prea breaz. Primul lucru care m-a frapat la muzeu este că el nu e de lucruri moarte și încremenite. La fierărie era un fierar care făcea unelte, folosind foalele. Puteai să și cumperi obiecte făcute de el. La moară era un morar care în fața ta făcea toate operațiile și la capăt rezulta o pungă cu mălai produsă pe loc. 1 dolar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Ungureni, Ștefan puse pe Ilona, soția lui, să împărtă colaci și mere colindătorilor, după care îi așteptă, pe gospodarii din Ruși, așa cum promiseseră decuseară. Văzând că nu se mai abat pe la casele lui, omul închise porțile cele mari, trase obloanele fierăriei, pierzându-se, apoi, în mrejele somnului. Pe la ceasurile șase ale dimineții, o sanie trasă de doi cai se unduia vioaie spre Dealul Sângeapului. Nu se auzea decât mormăitul lui Fetea, care îndemna ciudos caii, azvârlindu-le, îngăduitor, biciul pe spate
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
epocă, unul pentru Gara de Nord, altul pentru Obor, tramvaie roșii, cu caii nervoși înhămați, tropotind steril în macadamul stricat, fiindcă n-or să plece niciodată. Sunt aici pentru bucuria copiilor. În balconul pe jumătate surpat al casei de vis-à-vis, cea cu Fierărie la parter și barul Côte d’Azur la subsol, un tip cu camera video, cu un aer inconștient de turist occidental, stă cu trupul slăbănog înclinat primejdios spre stradă, pe unde totuși există și tramvaie în circulație. În tramvaiul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ea se învârte pe vârfurile degetelor în șosete, fără să mai simtă răceala cimentului, îi înfige bărbatului capul cu păr aspru în coșul pieptului. În drum s-a adunat toată mahalaua, bătrâna care servește în crâșmă, patronul cu băieții de la fierărie și geamgerie, copiii de pe stradă, bărboșii de la sinagogă, toată lumea ca la nuntă. Când meterhaneaua s-a oprit după o melodie, la fel de brusc cum începuse, dansatoarea se uită în jur parc-ar fi căzut din altă lume, pe urmă se lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Micuțul era convins că se apropia o primejdie, ca atunci când cheruscii se târau pe brânci și omorau santinelele pe întuneric. Se îndreptă spre colțul sudic al castrului, de unde se auzeau bătăile ritmice ale făurarilor pe lamele înroșite. Se strecură în fierăria încălzită de foc, trăgând cu urechea la discuțiile oamenilor; astfel putu să audă - și viața lui fu scuturată de un cutremur - că acea Julia care murise „ca o cerșetoare“ în îndepărtatul Rhegium și din cauza căreia mama lui fusese atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Cum adică, avea? Maestrul de arme, care până atunci tăcuse, în vreme ce arma se încălzea în foc, interveni: — Cei trei frați ai mamei tale erau singurii moștenitori ai lui Augustus, speranța imperiului. Ei, nu Tiberius. Făurarii și ceilalți meșteri aflați în fundul fierăriei auziră vorbele acelea și se opriră să-i privească. Micuțul suspină: — Nu vă bateți joc de mine... Se simțea amenințat; era prea mic ca să i se spună o asemenea poveste, și încă într-un mod atât de brutal. Pe bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de mine... Se simțea amenințat; era prea mic ca să i se spună o asemenea poveste, și încă într-un mod atât de brutal. Pe bună dreptate tatăl lui le ceruse tuturor să-și țină gura. Alarmat, Silius îl duse în fierărie și, ca să-l amuze, îi arătă un pumnal elegant, acea sica scurtă folosită în cursele întinse dușmanului. Uite, trebuie să-l ții așa... Îi întinse pumnalul; copilul apucă arma energic, cuprins brusc de o senzație de siguranță. Tribunul îi luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
un serviciu militar dur; după un timp, li se încredința comanda trupelor aflate de-a lungul nesfârșitelor granițe sau - cel mai puternic motiv de mândrie - comanda unei legiuni în vreme de război. Acum însă scopul antrenamentului era altul. În apropierea fierăriei se aflau grajdurile. Băiețelul se ascundea printre cai, unde era greu de prins. În ziua aceea l-au găsit însă repede. Ofițerul aflat la comanda cavaleriei ușoare, îndoindu-și brațul drept și făcând astfel o scară pentru ca el să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
din globul de pe cap mațul de cauciuc și la urmă își deșurubă și globul, așezându-l la picioare lângă tub. — Să mă omori - zise omul ștergându-se de sudoare -, da’ nici până astăzi nu m-am putut obișnui cu toată fierăria asta. Da’ dacă astea sunt condițiili... Păi cine te pune să umbli așa în spațiu? zise Dromiket 4. — Nevoia, dom’șef, răspunse omul. Când acasă plâng copilașii, ce să faci? Îți iei sarsanaua și te duci oriunde să aduci, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mult decât un colț al unui salonaș intim, cu pereții tapetați. Coroana unui dud mare, vizibilă pe deasupra zidului care despărțea chioșcul de casa mare, lăsa să se Întrevadă, ispititor, existența unei grădini spațioase. Întrebă la atelierul cel mai apropiat, o fierărie, dacă era posibil ca Lamb House să fie de Închiriat și primi un răspuns decurajant. Casa Îi aparținea domnului Francis Bellingham, fost bancher și primar al orașului Rye, care o ocupa Împreună cu soția și fiul lui, și se presupunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
brumării și negre; ceasornicării, hăinării din pragul cărora te trăgeau de mânecă vânzătorii, strigând și lăudîndu-și marfa; pielării având de vânzare bocanci cu tălpile numai ținte și potcoave; cofetării cu geamurile pline de acadele și prăjituri cu fistic verde; tutungerii, fierării și manufacturi. Pe uși intrau și ieșeau țăranii veniți după târguială și lucrătorii plini de unsoare, cu lămpi de carbid în mână, sosiți de la muncă, gata să cumpere ce le vedeau ochii. Negustorii strigau la trecători și-i ademeneau în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
noi de cărămidă. Acestea luaseră locul vechilor maghernițe, căzute sub târnăcop. Se schimbaseră firmele, pe ziduri se ridicau litere și nume noi. Forfota crescuse. Aici se înțeleniseră câțiva comercianți puternici, care învîfteau banii pe degete: unul Nicolaie Curcuman, de avea fierărie într-o hală rece și înaltă, unde ținea țiglă, tablă de acoperit casele, în foi împachetate, tuburi de fontă, cuie, chingi, dreve, șine pentru betonul armat, clanțe, broaște, tot ce voiai; unul Manole Dulămiță, cu magazin de încălțăminte, de la care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de la Bibliotecă - să trec prin șantier. Era o potecă printre bălării și tufe de nu știu ce fel de vițe, scaieți, flori sălbatice și câțiva prunișori. Îmi plăcea să mă strecor printre schele, mormane de moloz, de pietriș, stive de scânduri, de fierărie, sârmăraie, lăzi și cutii cu felurite piese, o mașinărie și câteva bancuri la care se tăia fier-beton și multe altele. Treceam și pe lângă o cabină metalică, un W.C. de șantier. Mirosea teribil căci, nu știu din ce motive, șantieriștii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
restul țigănimii s-a dat cu majoritarii, trădînd etnia din care făceau parte. De mic, de foarte mic, Norocel era pus la încercare ca să i se descopere talentul cu care era înzestrat. Taică-su a încercat cu spoitul lingurilor, cu fierăria, cu stoleria, cu șmangleala și alte meserii, dar degeaba, Norocel se dovedea tămîie în toate. Chiar și cu șmangleala? pot întreba contrariați unii. Răspunsul era clar, nu mergea nici cu furtul, familia sa muncea cinstit. Spoitul lingurilor și ceaunelor aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
semănat cu Toader. Apoi l-a născut pe Dumitru, care era și este bucățică ruptă din Toader Lupu. Anii se scurgeau ușor, familia a crescut numeric. Lupu era și fierar, așa că se descurcau și ei cu ce câștiga el la fierărie. Lemne aducea el cu spatele, că era pădurea aproape și o iubea mult pe Ioana. Primăvara, când se topeau zăpezile și începeau ploile, drumul se transforma într-un glod, care de multe ori ajungea până la genunchi. Nu întâmplător satul poartă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Întunecată și cenușie, cu cerul acoperit, așa că nu-și scoseseră avioanele. Treaba asta și faptul că pisicile Își pot purta singure de grijă erau ultimul noroc al bătrânului. Acolo, În Michigan Jim Gilmore venise-n Hortons Bay din Canada. Cumpărase fierăria de la bătrânu’ Horton. Jim era mic de statură și negricios, cu mustăți și mâini mari. Era un potcovar bun și nu prea arăta a fierar, nici măcar când Își punea șorțul de piele. Locuia deasupra fierăriei și mânca la D. J.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Hortons Bay din Canada. Cumpărase fierăria de la bătrânu’ Horton. Jim era mic de statură și negricios, cu mustăți și mâini mari. Era un potcovar bun și nu prea arăta a fierar, nici măcar când Își punea șorțul de piele. Locuia deasupra fierăriei și mânca la D. J. Smith. Liz Coates lucra pentru Smith. Doamna Smith, care era o femeie foarte grasă și curată, spunea că nu mai văzuse fată atât de curățică precum Liz Coates. Liz avea picioare frumoase și purta mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și fiica stăteau la geamul de pe coridor din dreptul compartimentului lor; fiica flutura o batistă albastră, la fel ca voalul din jurul gîtului, iar Ana făcea semne de adio mișcîndu-și palma mîinii drepte ca o pasăre obosită, eu răspundeam asemeni În timp ce fierăria trenului se puse În mișcare; a spus ceva, poate a vrut să spună, m-a urmărit din marșul șerpuitor pînă ce fereastra de la care mă privea dispăru În dreptul unui stîlp dintre liniile de triaj. 5. Așa trec anii, viața, poveștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
de tablă ruginită. Își potrivi bascul, trăgîndu-l ușor pe frunte. Apoi căută cu ochii un loc pe unde ar putea traversa strada, printre băltoace și noroiul amestecat cu ulei negru pe care-l lăsaseră camioanele. Ultimul camion, încărcat cu giurgiuvele, fierărie și blocuri de piatră, îl întîmpinase, cu puține minute mai înainte, la colțul străzii. Grăbise atunci pasul, crezând că va ajunge prea târziu. Dar se liniști de departe. Casa părea încă întreagă, deși fără treptele scării de la intrarea principală, fără
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a rămas mut... Fără să vrea, fără să știe ce face, își descleștă încet gura. În acea clipă auzi trosnituri neobișnuit de puternice în urechi, ca și cum în dreapta și în stânga lui s-ar fi prăvălit, peste stânci, nenumărate vagoane încărcate cu fierărie veche. Dar, deși îl asurzea ecoul exploziilor prelungindu-se la nesfârșit, continuă să-și deschidă gura. Și deodată se auzi rostind: Nu! și repetă cuvântul de mai multe ori. Apoi, după o scurtă pauză, adăugă: Nu mut. Știa că voise
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și flori, că poate mângâia arborii. Pe stradă, chiar fără să-și întoarcă privirile în jurul lui, simțea că face parte dintr-o imensă comunitate, că este o parte a lumii. Chiar lucrurile urâte - un loc viran plin cu gunoaie și fierărie veche - erau, într-un fel misterios, parcă iluminate de o iridescență interioară." - Foarte interesant, spuse ajungând la capătul coloanei. Dar trebuie să existe și o urmare. - Desigur că există. E un articol întreg, destul de lung. E intitulat: Tânărul de 70
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]