57,520 matches
-
pentru că ea face parte din cultura universală ca și tot ce a creat frumos și rațional omul pe acest pământ prea des semănat cu ură și nedreptate. Despre Sebastian s-a scris și se va mai scrie, el este o figură emblematică.
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
o duc la ,Flamura Prahovei", o încîlceală de ziar și cenaclu. Episodul îi prilejuiește Aurorei Cornu pagini de descrieri care se rețin, un insectar cu chipuri de tîrgoveți, cuprinși de febrele literare ale vîrstei de mijloc. Printre ei, Ștefania face figură de poetă. Poate că asta și era, însă vremurile îi rezervă un loc de redactor sîrguincios care, atît cît îi stă în puteri, înfăptuiește neabătut. De aici, încep arcanele vieții scriitoricești, și povestea curge altfel. Se mută la ,Viața Românească
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
Război Mondial. Dar să nu uit să rezum filmul: judecătorul Haywood (Spencer Tracy) vine la Nürnberg pentru a judeca judecătorii și demnitarii naziști în ale justiției, dintre care proeminent e Ernst Janning (Burt Lancaster), un "geniu" în domeniu și o figură populară printre germani, motiv pentru care pare să merite un tratament preferențial. Marlene Dietrich joacă rolul văduvei unui general nazist executat, doamna Bertholt, iar Montgomery Clift și Judy Garland joacă rolul unor martori la proces. Marea majoritate a acțiunii are
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
două complete de judecată. Nu sunt ignorate nici presiunile politice care erau exercitate asupra judecătorilor americani. Un război se terminase, cel rece abia începuse, prioritară era acum salvarea Europei de comunism, iar dacă asta implica absolvirea de blam a unor figuri importante pentru germani (ca Janning), americanii erau hotărâți să o facă, iar naziștii găsiți vinovați și condamnați la închisoare pe viață au ieșit cu mult mai repede din închisori, ceea ce filmul nu omite să spună, chit că o face printr-
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
care are propria legendă. Este mai puțin populat chiar decît unii miniștri care îl contestă (Muscă. Flutur). A acționat ofensiv convocîndu-i la București pe liderii locali. Poate că i-a liniștit pentru moment, dar timpul curge în defavoarea lui. Împreună, două figuri ca Băsescu și Stolojan, care au adus victoria Alianței, nu pot fi ținute în loc de o imagine încă în formare cum este cea a lui Tăriceanu."
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
un fitil spre dinamita/ De sub această lume mult îngăduită:/ Pe vărsătura de oțet și fiere/ }âșnită de sub coasta ruptă de lance/ Se-arată îngrășarea semințiilor/ În viermuială." (Mereu și mereu așteptat). Dacă seria tematică și imagistică pozitivă se organizează în jurul figurii de Crist contemporan a țăranului, seria negativă reunește, pentru le expune oprobriului, elementul politic și pe cel tehnologic. În prima linie intră profitorii, diplomații și politicienii din cancelarii, preaputernicii în cuvinte, predicatorii mincinoși și scribii aidoma, mâncătorii de miere verbală
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
atât! Să mai spună cineva că nu avem luptători!... -Hai, mă bade, îmi zice prietenul privind-o cu simpatie pe prezentatoare, că nu e vorba de Brânzanu care a inițiat legea contra violenței în familie... Tu îi mai ții minte figura de pe la televizor ? Uf, ce căldură! Ne simțim fripți ca de zemurile politicianiste deversate prin intermediul micului ecran la ore de vârf. Acum, când a dat peste noi fierbințeala atmosferică și înfierbântarea demisiilor televizate, irevocabile sau nu, până și gâzele, molipsite, și-
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
Dracula lui Bram Stoker. Sub narațiunea confesivă, spartă în fragmente dar aspirând, în ritmul ei sincopat, la o viziune a întregului, ghicim prin urmare dubla intenție a romancierului. El polemizează, pe de o parte, cu contrafacerile de aspect comercial ale figurii și mitologiei lui Vlad }epeș, înscriindu-l pe domnitorul valah întemnițat de Matei Corvin în fila lui de istorie. Papa Pius al II-lea, cu ale sale Commentarii, crudul Mahomed al II-lea, de a cărui figură se leagă căderea
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
aspect comercial ale figurii și mitologiei lui Vlad }epeș, înscriindu-l pe domnitorul valah întemnițat de Matei Corvin în fila lui de istorie. Papa Pius al II-lea, cu ale sale Commentarii, crudul Mahomed al II-lea, de a cărui figură se leagă căderea Constantinopolelui și alte cumplite clătinări ale Crucii, vărul Ștefan (cel Mare), apărând ca un grobian plin de succese, ori intrigantul Matei care, gelos pe victoriile lui Vlad, a manevrat astfel încât să-l facă prizonierul său: toate aceste
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
facă prizonierul său: toate aceste personaje, rotite în jurul celui principal, au menirea de a fixa o pânză istorică tare. Nu altfel procedează Marin Sorescu în Răceala și A treia țeapă, piese în care, cu tot alegorismul lor, identificarea momentelor și figurilor istorice se poate face fără dificultate. Câteva dintre cele mai bune scene ale romanului sunt acelea în care episoade din viața lui Vlad sunt parcurse prin rememorare. Amintirea nu topește și nu îndulcește grozăviile trăite, ci le proiectează ca atare
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
gratuit, de complezență. Nici diletantism, fie el chiar tratat cu seriozitate (așa cum, din păcate, se mai practică prin ogrăzile criticii noastre muzicale) ori știință exersată mecanic (apanaj al unor condeieri cu experiență, dar vădit plictisiți, vlăguiți). Nici prețiozitate umflată de figuri retorice în stare să sfîrșească prin a se comporta ca harfiile din poveste: strică tot ce ating. În schimb, descopeream un stil spumos, pe alocuri frapant, care face capital din ideile intermediare și care nu poate, în nici un caz, ascunde
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
murdare și-a corupției generalizate? La începutul anilor '90, când neocomuniștii se temeau de succesul unui astfel de partid, formațiunile cu platformă ecologică au fost puternic infiltrate cu oameni de încredere ai feseniștilor. Nici nu era nevoie de mai mult: figuri patibulare, arătări ce trăzneau de la distanță a securism, demagogi slugarnici, escroci patentați au făcut tot ce era necesar pentru a compromite ideea. Mai trist e că generația tânăra nu se arată nici ea capabilă să revitalizeze o astfel de direcție
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
amărăciunea mocnește în scrumul ironiei, erudiția spală de păcate inavuabilul, iar jurnalul devine cea mai sigură armătură pentru fabulosul plastic, mereu sub veghe estetică. Delicat și jovial în marginile unei bune-cuviințe de fond, Costache Olăreanu înțelege perfect filosofia Cavalerului Tristei Figuri: sufletele noastre tulburate au nevoie, măcar din cînd în cînd, de ,zăbava unui vis".
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
tinere de azi, o linie de clară demarcație între două vârste și două experiențe diferite. Prima este cea a copiilor Epocii de Aur, care știu ce înseamnă alimentație ,științifică" și cozi nesfârșite, două ore de unic program TV îmbibat de figura Tătucului, șantierul adus până în buza casei părintești, cravata roșie de pionier, imnurile înflăcărate, frigul din case și din oase. Cealaltă vârstă, cu experiența formativă a postcomunismului, îi leagă pe copiii Tranziției mai mult decât ar recunoaște-o ei înșiși. Nemaiexistând
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
desprindere". Cum tot așa, succesorul lui Luchian, un mult mai tîrziu Tonitza, îl "anulează" pe primul prin radicalizarea/detașarea imaginii compuse. Dacă așa par a sta lucrurile într-o devenire organică, nu mai sînt defel asemenea în cazul altor două figuri proeminente, de data asta ale sculpturii: Paciurea și Brâncuși. Binom paradigmatic în ocolirea "anulărilor". Dacă lumea ar fi evoluat în gustul lui Paciurea, probabil că Brâncuși n-ar mai fi fost ce este azi pe plan mondial. Ar fi rămas
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
în această toamnă în Cișmigiu, la o plimbare... Unde, ca de obicei, mai facem ceva politică... în toiul unei dispute, în care era vorba de dl N. Văcăroiu, marele nostru economist, un Hagi al finanțelor cu șosete scurte, a cărui figură dl Sache nu paote s-o sufere, zicându-i mârlanul cu aspect asiatic, m-a întrebat din senin dacă mă strânge... Ce să mă strângă, bre? nu înțelegeam. - Ei, te faci că nu știi... - Să mor, na, mă juram țigănește
Rondul scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11519_a_12844]
-
un genitiv printr-o poziție adjectivală: ,toată suflarea mass-media a dezlănțuit o furibundă campanie în domeniu" (LAI 24, 2002); ,toate instituțiile mass-media din lume" (Dilema, 410, 2000). Acordul adjectivelor arată totuși că substantivul era simțit ca un feminin singular: ,altă figură proeminentă a mass-media hunedoreană" (Evenimentul zilei = EZ, 2313, 2000). Au apărut - din grija de a nu încălca o normă care aduce stigmatul lipsei de cultură - destule construcții nefirești, hibride: , românești, vulnerabile în fața politicului" (EZ 3568, 2003, 15). O căutare pe
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
Tudorel Urian Textele literare ale lui Ioan T. Morar sînt imposibil de asociat cu figura voluntară, veselă, mereu în centrul atenției la evenimentele mondene cu ștaif, a ziaristului de la ,Academia Cațavencu". Prin glumele pe care le face în calitate de prezentator al unor gale și baluri mondene, prin prestațiile sale din vremea cînd era unul dintre componenții
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
în al doilea rînd o problemă de spațiu, pentru că mai întîi este o provocare de ordin moral și o interogație de natură simbolică. Altarele se metamorfozează din punct de vedere formal, își părăsesc rigorile geometrice abstracte și devin siluete umane, figuri hieratice, personaje împietrite într-o frontalitate ce amintește de reprezentările egiptene. Dar poate că această antropomorfizare în spațiu nu este atît o modificare a unor forme tridimensionale deja preexistente , cît o materializare a iluziei bidimensionale, o întrupare a semnului care
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
între peren și efemer. În luna octombrie a anului 1914, un artefact pe care mulți îl luară drept un cavou ambulant se opri, într-o după- amiază, în dreptul magazinului de pălării Fortuny, în Ronda de San Antonio. Din el ieși figura semeață, maiestuoasă și arogantă a lui don Ricardo Aldaya, încă de pe atunci unul dintre bărbații cei mai bogați nu numai din Barcelona, ci din toată Spania, al cărui imperiu de industrie textilă se întindea, în citadele și cartiere, de-a
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
cartea. Tinerii prozatori și poeții fracturiști, la care s-a repezit multă lume acuzîndu-i de-a dreptul de pornografie - un pretext convenabil pentru a înfiera și respinge la grămadă întreaga generație de tineri scriitori -, fac acum, pe lîngă aceste sonete, figură de naivi puberi. Doar diferența de ton - grav la cei tineri, jocular la Emil Brumaru - le mai salvează impresia de impotență fantezistă și stilistică pe care o resimți prin comparația fragmentelor unde junii se ,rup" în frustețe și perversiuni. Lucrurile
Preludiu pentru iubita ideală by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11534_a_12859]
-
copilăriei ,lecturii" critice, introdusă de scriitor în chiar ficțiunea operei. Ficțiunea criticii e capcana din care trebuie să iasă, totuși, neatinsă, opera. Ea îi provoacă pe cei ce o comentează, se lasă explicată în componentele ei dificile, de vocabular și figuri retorice, dar rămâne impasibilă la reproșurile câtorva dogmatici. Multiperspectivismul criticii a fost încercat, după o sută de ani, cu sporită siguranță, șarjant la culme, de Eugen Ionescu, în controversatul Nu. Numai că, el făcea exercițiul pe opera altuia și într-
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
de ani, adică astăzi, puțini sunt cei care pătrund și gustă discursul spiritual al }iganiadei fie pentru că au citit-o cu îngăduință, fie pentru că, stăpâniți de prejudecăți n-au citit-o deloc, indispuși de titlul ei. Dacă cei dintâi fac figura lui Cocon Simplițian, cei din a doua categorie îl repetă pe Cocon Idiotiseanul, comentatorul enervat de lungimea poemei, propunând ca ea să fie rezumată în opt versuri, iar versul prim să înceapă, neapărat, cu ,Frunză verde de...". Or, exact asta
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
e provocată și de acest cerc vicios al manualelor proaste și cărților ,ajutătoare" la fel de proaste ca manualele. Dar și de inepția profesorilor de gimnaziu și de liceu care transformă textul literar într-un soi de cadavru din care sînt extirpate figurile de stil și ce a vrut să zică eul liric al autorului. Dacă elevul își amintește, la examen, fraza numărul 2 din cartea ajutătoare numărul 4, are toate șansele să primească nota maximă la acel punct. Dacă nefericitul aproximează fraza
Mafiotismul mediocrităților by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11595_a_12920]
-
cei care au formulat obiecții de acest tip e că cinematografia, ca și literatura, funcționează după alte legi decît cele ale perfectei adecvări la adevărul istoric. O dată prins în rama ficțională - pe orice tip de suport ar fi ea - o figură a istoriei reale devine un personaj și ca atare nu poate fi judecat decît în limitele impuse de acceptarea acestei convenții. ,Metoda" romanului Săgeata timpului e una cinematografică în esența ei: la nivelul limbajului, ca și la cel al construcției
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]