1,218 matches
-
apoi ca novice, în sfârșit cu legământ în atelierul mânăstiresc lăudat de pater Fulgentius... Eu în chip de călugăr. Ce nume de călugăr mi-ar fi fost atribuit? Ce anume, în afară de sfinții doriți, mi s-ar fi oferit pentru sculptură figurativă? Oare, asemenea maestrului de la Naumburg, odinioară, aș fi așezat pe soclu și aș fi împerecheat personaje profane, întemeietori ai economiei și politicii: aici cancelarul Adenauer alături de talentata demoscoapă, doamna Noelle-Neumann, acolo grasul de Ludwig Erhard cuplat cu starul de film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Hofer și care și astăzi încă ar trebui să-i irite pe avangardiștii de odinioară, atât de temeinice au fost disputele referitoare la „modernitate“; în ce mă privește, m-am implicat de pe margine. Mânios, fiindcă fusese rănit, Hofer apăra pictura figurativă, determinată de imaginea omului, împotriva priorității declarate ca absolute a tablourilor fără obiect, a căror manieră era afișată drept „pictură informală“ și ridicată în slăvi prin cataloage drept modernismul cel mai avântat. Adversarul său în această polemică se numea Will
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
G - imagini care aveau la bază poezii -, la Uniunea Artiștilor ca să participe la apropiata expoziție anuală, el a fost nevoit să-mi relateze după câteva săptămâni că juriul apreciase, ce-i drept, calitatea desenelor, totuși le respinsese ca fiind „prea figurative“. De atunci încolo m-am păstrat departe de toate îngustările dogmatice, mi-am bătut joc de toți papii - astfel, mai târziu, și de acela care, înălțat cu cert impact mediatic, voia să măsoare cerul literar numai și numai după măsura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
curiozitate. Această soi-disante aluniță adaugă o nouă și neîndoielnică dimensiune filosofică menționatei plaquette, dovedind Încă o dată că, În pofida mărunțișurilor care obișnuiesc să-l rătăcească pe pigmeu, Arta e una și unică. O pensulă de-a noastră: Tafas Acoperită de valul figurativ ce revine viguros, e În mare pericol stimabila memorie a unei valori argentiniene, José Enrique Tafas, care a murit la 12 octombrie 1964 sub apele Atlanticului, În prestigioasa stațiune balneară Claromecó. Înecat tânăr, dar având o pensulă maturizată, Tafas ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
unei lămpi cu grăsime, folosindu-se bureți de blană și două culori, negrul extras din magneziu și roșul din hematit. Li s-a adăugat albul peretelui de calciu. Lucrarea e extrem de modernă: nuanțe subtil degradate, deformări de perspectivă, suprapuneri. Elementele figurative sînt acompaniate de semne abstracte ce-ar putea avea semnificația unor cuvinte, acte, situații. Părerea specialiștilor este că, datorită unității sanctuarului, este vorba de opera unui singur artist care a lucrat cățărat pe-o scară. S-a calculat că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sionist Boțoacă, oameni ce ne-au făcut mult rău, În timp ce noi stăteam. Dacă Boțoacă era coloana vertebrală, Înseamnă că noi, autohtonii, eram coastele. Între care avea să se implementeze puțin mai tîrziu acel crud obiect, sula, și nu doar la figurativ. O scrisorică pe care directorul revistei susține c-ar fi primit-o din mîinile tremurînde ale unui evreu, Îl determină să aștearnă cu năduf următoarele: „Epistola acestei vietăți neevoluate mă face să-mi reconsider multe opinii legate de suferințele evreimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
uman și ale celui animal. Fără să-și dea seama - pentru că nu îngăduia ca extazul să-i fie tulburat de absolut nimic - pășea pe un teritoriu periculos: se îndrepta spre acel punct de răscruce demodat dintre pictura abstractă și cea figurativă, dintre pictură decorativă și pictură accesibilă. Era pe punctul de a deveni nevandabilă. Dar chiar și înainte de a fi în situația de a face această descoperire, existaseră regrese: o criză de încredere în ea însăși, abandonarea drumului pe care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
insistă asupra anumitor însușiri particulare ale obiectului, care l-au impresionat mai mult pe scriitor și pe care acesta vrea să le scoată în evidență, cu scopul de a emoționa. Valoarea conotativă apare încă de la nivelul limbajului uzual în sensul figurativ al cuvintelor. De exemplu, sensurile expresiilor următoare sunt îndepărtate de sensul propriu al verbului a cădea, care apare în construcția lor, datorită combinațiilor diferite, contextelor în care este plasat: a cădea pe gânduri ( a deveni îngândurat), a cădea la pat
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
mentalitară a societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate fi găsit în amplul program lansat de Petru cel Mare în Rusia încă din debutul secolului al XVIII-lea. Țările române s-au dezbrăcat (literal și figurativ) de veșmintele levantine începând cu anii 1830, momentul crucial fiind adoptarea Regulamentelor Organice pentru principatele danubiene. Aceasta este piatra de hotar care simbolizează "prima intrare în Europa" a societății românești (Boia, 1997, p. 11). Schimbarea pendulului dinspre orient spre occident
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al doilea rând, aplică regulă de reflecție asupra acelei intuiții la un alt obiect complet diferit, care apare astfel ca fiind simbolizat de cel dintâi"178. A lămuri această dublă activitate a facultății de judecată înseamnă a descifra devenirea procesului figurativ, a răspunde la vechea întrebare despre condiția de posibilitate a metaforei. Luăm drept bază de interpretare următorul fragment: Deci: când se subordonează unui concept o reprezentare a imaginației care aparține acelui concept, dar care prin sine însăși provoacă un număr
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
spiritului iconoclast, a spontaneității creatoare, a spiritului individualist și a libertății de exprimare asociate cu Lumea Nouă. Numele său arată combinația dimensiunii nonfigurative cu trăsături moștenite din expresionismul german de sorginte modernistă de la începutul secolului XX. Pictura renunță la reprezentarea figurativă, este văzută ca acțiune (un alt nume al expresionismului abstract este Action Painting), un gest semnificativ îl arată pe Jackson Pollock (Jack the Dripper, nu Jack the Ripper!) stropind cu vopsea, nu pictând cu migală, suprafețe mari de pânză. Pollock
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
întâmplă la Abu Ghraib, nu poate fi definit prin această sintagmă, deși era deja celebru la sfârșitul anilor șaizeci. "Noul jurnalism" al deceniilor mai sus amintite a reciclat tehnici literare ținând de crearea atmosferei, construcția personajului și a intrigii, țesătura figurativă suprapusă pe conținutul documentar, faptic, abordând situații concrete, dar legate de probleme generale de actualitate în anii șaizeci și șaptezeci. Generația contraculturală a fost martora și protagonista în același timp a unor evenimente ce au prins contur literar în astfel
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de spațiul american, unde o serie de artiști germani s-au refugiat după ascensiunea nazismului, punând bazele acestei noi școli artistice la Chicago și ca o formă de răspuns polemic la foarte americana Pop Art. Dacă aceasta din urmă este figurativă, reciclând și recontextualizând obiecte promovate de societatea de consum contemporană, Op Art (optical art) este eminamente nonfigurativă, precum contemporanul ei artistic pentru o vreme, expresionismul abstract, și se bazează pe efecte de trompe l'oeil, creând iluzia mișcării, transformării dinamice
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fantezist al lexicului, ce atrage atenția asupra cuvântului însuși, cu o sintaxă discontinuă, adesea eliptică, opusă „ordinii tradiționale a frazei”, cu un ritm apropiat de cel al poeziei și având o puternică încărcătură metaforică. Sub acest ultim aspect, - al caracterului figurativ al limbajului - proza poetică a lui Voronca poate fi apropiată chiar, cu suficiente argumente, de tehnica suprarealistă, pusă în mișcare de „stupefiantul imagine” (Aragon) întemeiat, după expresia lui André Breton, pe „gradul de arbitrar cel mai înalt”. Avem de-a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mers, pașii mei sunau, rufele chemau) și unul nominal, cu sens ambiguu - poarta - marcând deopotrivă închiderea și promisiunea unei deschideri, a unei comunicări. Trăirea (poetului) ca asumare a destinelor particulare apare aici, simbolic, drept element unificator între cele două serii figurative, - posibil agent transfigurator al ambianței schițate, în sensul revelării unor orizonturi purificatoare. Cu câteva rânduri mai jos, „mesajul” poetic apare de altfel explicit: „Aș fi vrut să smulg inima mea ca pe o lămâie din coșurile cu fructe, s-o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și în curând va începe marea sărbătoare a serii. Și va fi tot atât de trist. Și va fi tot atât de vesel”. Înscriind în timpul concentrat emblematic al unei zile (între „dimineață” și „seară”) un număr de evenimente cu valoare simbolică, organizate în serii figurative izomorfe și contrastante, cu o mișcare epico-descriptivă circulară, textul capătă acel caracter de „construcție închisă”, definitoriu pentru poem. Dinamica imaginarului evidențiază în acest spațiu ceva din mecanismul însuși al „poemoterapiei” (e titlul altui text din Act de prezență), al acelui
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
incomunicabilitate, încremenire în convenție, inerție). Poarta, ușa, fereastra, respectiv reveria, visul alcătuiesc, la rândul lor, o rețea - în ordinea tematicii spațiale - a deschiderilor posibile, pe care le transformă în act doar poetul și poezia, ca agenți dinamizatori. O întreagă serie figurativă a apelurilor (în dublu sens: dinspre lumea stagnantă exterioară și dinspre eul interogativ al Poetului) marchează, pe de o parte, o stare de tensiune a așteptării unei “întâmplări” decisive, iar pe de alta „provocarea”, „trezirea” ființelor și obiectelor din prizonieratul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Arte Vizuale Contrapunct. Neîndoios un poet inclasabil generaționist și estetic (nici optzecist, nici nouăzecist, nici modernist propriu-zis, cu atât mai puțin postmodernist), V. se distinge printr-o viziune și o rostire demne de luare-aminte. Retorica lirică fiind una minimală, arsenalul figurativ, ornamentul și emfaza sunt practic absente, hotărâtoare devenind cadrajul, decupajul, succesiunea secvențelor - procedee mai degrabă proprii exprimării vizuale, cinematografice -, lucru firesc în condițiile menținerii expresiei, sub aspect semantic și sintactic, pe coordonatele limpidității depline. Poezia e transparentă și directă, dar
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
la problema „specificului național” sau a raporturilor dintre „tradiționalism” și „modernism”; alte domenii ale științei literaturii, axate pe tema circulației și receptării operei literare: sociologia literaturii sau estetica receptării; iconologia, ca ramură a istoriei artei, În ceea ce privește imaginile transmise prin limbaj figurativ; disciplinele sistemelor generale: teoria comunicării, cibernetica, semiotica, gramaticile formale - nu atât printr-o atenție specială acordată imagologiei, cât prin sugestiile metodologice, tehnicile și conceptele care pot fi aplicate În studiul alterității; teoria relațiilor internaționale, studiul opiniei publice și al propagandei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comportamentului uman, asupra deschiderii culturale a societății respective sau a politicii sale externe - atunci, În mod evident, trebuie utilizate surse extraliterare, specifice muncii istoricului: documente ce consemnează circulația cărților, a oamenilor și a mărfurilor, presa, almanahul, calendarul, corespondența privată, documentele figurative, imagini grafice sau plastice, care traduc În limbaje diverse tiparele de sensibilitate ale unei societăți. Oricum, obiectivul principal al imagologiei literare Îl constituie studiul literaturii, iar sursele adiacente o ajută, În fond, să rezolve probleme specific literare, descifrarea imaginilor prezente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reținute tocmai pentru capacitatea lor de a vehicula, Într-o formă condensată, imagini și stereotipuri În direcția unor categorii sociale largi, apte să dea seamă de sensibilitățile și comportamentele colective. În același sens, istoria mentalităților folosește pe scară largă documentele figurative, imaginea plastică sau arhitecturală, potrivit ideii că sesizarea analogiilor existente Între imaginile redate În limbaje diferite (literar sau figurativ) permite identificarea reprezentărilor mentale esențiale, a tiparelor de sensibilitate proprii unei colectivități. Se remarcă, În acest caz, apelul la metodologia iconologiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sociale largi, apte să dea seamă de sensibilitățile și comportamentele colective. În același sens, istoria mentalităților folosește pe scară largă documentele figurative, imaginea plastică sau arhitecturală, potrivit ideii că sesizarea analogiilor existente Între imaginile redate În limbaje diferite (literar sau figurativ) permite identificarea reprezentărilor mentale esențiale, a tiparelor de sensibilitate proprii unei colectivități. Se remarcă, În acest caz, apelul la metodologia iconologiei și a istoriei artei (pentru sesizarea modalităților specific picturale, imagistice, de transmitere și de corespondență a reprezentărilor mentale), ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de vedere al tematicii surselor În care apare, imaginea poate fi Întâlnită mai des În: (a) lucrările de istorie, (b) descrierile geografico-etnografice, (c) scrierile social-politice și ideologice, (d) creația beletristică, (e) relatările de călătorie, cărora li se adaugă (f) imaginile figurative, mai ales pictura artistică și documentară. Trebuie subliniată puternic constatarea că imaginea maghiarilor despre români nu este una care să ocupe un loc major În imaginarul social maghiar. Imaginea românilor despre maghiari, de exemplu, este mult mai importantă pentru cultura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
medie, VII, 1974. Fochi, Adrian, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980. Foran, John (coord.), Teoretizarea revoluțiilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1996. Foucault, Michel, Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998. Francastel, Pierre, Realitatea figurativă, Editura Meridiane, București, 1972. Frâncu, Teofil; Candrea, George, Românii din Munții Apuseni, Tipografia Modernă, București, 1888. Furet, François, L’Atelier de l’histoire, Flammarion, Paris, 1982. Furet, François, Reflecții asupra Revoluției Franceze, Editura Humanitas, București, 1992. Gadamer, Hans-Georg, Elogiul teoriei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Flammarion, Paris, 1969; Timpul lumii, vol. I, București, 1989, pp. 79-105. De asemenea, Alexandru Zub, Cunoaștere de sine și integrare, Editura Junimea, Iași, 1986, cap. „Durată și identitate” (ca și bibliografia vehiculată În studiile de aici). Vezi Pierre Francastel, Realitatea figurativă, Editura Meridian, București, 1972; Erwin Panofsky, Ideea, Editura Univers, București, 1975; Udo Kultermann, Istoria istoriei artei, Editura Meridian București, 1977 - pentru iconologie. Pentru care vezi Alexandru Duțu, Modele, imagini..., ed. cit., pp. 5-29, 263; Al. Duțu, Literatura comparată..., ed. cit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]