1,316 matches
-
nu le era suficient pentru întreținerea familiei; organizarea funeraliilor celor săraci etc." (Buzducea, 2009, pp. 118-119.) Am putut vedea câteva aspecte importante legate de asistența socială preștiințifică la voievozii români, care aveau o legătură cu Biserica, precum și interesul pentru aspecte filantropice cu privire la viața celuilalt, care era destul de mare. În perioada fanariotă lucrurile s-au schimbat. Această schimbare a fost una în bine, pentru că am asistat la o dezvoltare mult mai puternică a asistenței sociale pe teritoriul românesc. De ce spunem lucrul acesta
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
-o: un grafic care își schimbă continuu panta și urcă spre vârf, aproape vertical" (cf. Mantzaridis, 2002, pp. 29-30). În România, apropierea Bisericii de Stat, în privința asistenței sociale, există, chiar dacă Biserica are și ea și dezvoltă sectorul de asistență socială filantropică. Relația Stat-Biserică în România în privința asistenței sociale este bună, iar lucrul acesta îl vom arăta în următorul subcapitol, acolo unde vom avea ca studiu de caz dezvoltarea carierei profesionale a unui preot în cadrul instituțiilor publice de asistență socială. 1.5
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o problemă de psihologie organizațională, dar care este destul de relevant și arată că, în România mileniului al III-lea, Statul și Biserica sunt într-o continuă cooperare în domeniul asistenței sociale. Se poate vedea cu mare ușurință că de la trecutul filantropic eclezial și până la asistența socială laică profesionalizată conformă normelor europene, Statul și Biserica, în România, au avut și au drumuri intersectabile. Studiu de caz: Dezvoltarea carierei profesionale de inspector de specialitate (preot) în cadrul DGASPC CS A. Generalități 1. Informații generale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
DGASPC CS, cunoaștem foarte bine relația DGASPC-Biserică la nivelul județului Caraș-Severin. Nu vom intra în amănunte, ceea ce vrem să demonstrăm este că existența unui asemenea sector arată clar, pe de o parte, că Biserica nu se rezumă doar la activități filantropice, ci realizează asistență socială profesionalizată, iar, pe de altă parte, prin intermediul acestui sector de asistență socială realizează activități împreună cu instituțiile de asistență socială ale statului român. a. Câteva aspecte istorice despre Episcopia Caransebeșului Primul cârmuitor al acestei eparhii a fost
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de risc, va consilia mamele și gravidele pe eprioada spitalizării pentru a apela la serviciile centrului de igienă, va promova alimentația naturală, facilitând dezvoltarea armonioasă a copilului precum și atașamentul dintre mamă și copil. Activitatea din domeniul social-misionar din cadrul Centrului Social Filantropic "Arhiereu Filaret Musta" ce funcționează pe lângă parohia "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul", Caransebeș, se desfășoară în mod organizat și cuprinde următoarele servicii sociale: Masa pe roți pentru bătrâni Prin acest proiect se asigură prânzul la domiciliu pentru 30 de bătrâni cu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și modificat figura din Manualul formatorului în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, editat de către ANPDC pentru Proiectul Phare 2003 Campania de educație privind drepturile copilului, care în această lucrare reprezintă Figura 1. 1 În Biblie avem menționate câteva aspecte filantropice din perioada de început a formării Bisericii. Iar inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una și nici unul nu zicea că este al său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște./ Și cu mare putere
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de asistență socială în B.O.R. este următorul: "Sistemul de asistență socială este integrat și organizat profesional în cadrul structurilor administrativ -organizatorice ale Bisericii Ortodoxe Române. Asociațiile și fundațiile cu scop social și filantropic care funcționează sub patronajul structurilor administrative organizatorice ale Bisericii au personalitate juridică conform legislației referitoare la organizațiile non-guvernamentale (OG. 26/2000, modificată și completată prin OG. 37/2003)". 9 Sursa: http://turnu.ro/licenta pr staret.htm. Așezăm conținutul Art.1: "Se
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cu filmul celor de la Top Gear conducând siderați pe Transfăgărășan și strigând Thank you Romania!. Apoi, conform tradiției, au pus un film cu subtitrare engleză. Ei au ales (ceea ce aș fi făcut și eu dacă m-ar fi întrebat cineva!) Filantropica de Nae Caranfil, care a stârnit hohote în sală și a fost desemnat "cel mai tare", "cel mai super", "cel mai nashpa", "cel mai cool" film prezentat vreodată acolo de niște "erasmuși". Deși tânăra studentă avea părinți care lucrează în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
uneia care emana deschidere, mai ales că mentorii lor, nelipsiți de ambiții, vizau să creeze la Bârlad o școală, o cultură. De aici și interesul lor pentru școală, biserică dar și pentru bibliotecă, pentru înzestrarea lor, atrăgându-și alături persoanele filantropice, pe Stroe Belloescu, de pildă. La Vlahuță acasă, dar suntem siguri că și la Tutoveanu, după cum își amintea Voiculescu în primul caz, «se cina, se vorbea, se așezau temeliile viitorului, se punea la cale izbăvirea neamului, căci mai ales aceasta
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
producătorilor de vaccin. În acest cadru, comanda unor cantități mari de vaccin forțează producătorii să accepte prețuri sensibil inferioare celor practicate pentru sectorul privat. Astfel de mecanisme au fost rodate în procurarea și distribuția multor vaccinuri destinate țărilor sărace. Organizațiile filantropice internaționale nu susțin campanii de vaccinare în țări al căror GDP depășește 1000 $. Obținerea gratuită a vaccinului HPV fiind exclusă pentru țările UE, o soluție oportună ar fi constituirea unui fond de creditare european care să fie alimentat proporțional de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
producătorilor de vaccin. În acest cadru, comanda unor cantități mari de vaccin forțează producătorii să accepte prețuri sensibil inferioare celor practicate pentru sectorul privat. Astfel de mecanisme au fost rodate în procurarea și distribuția multor vaccinuri destinate țărilor sărace. Organizațiile filantropice internaționale nu susțin campanii de vaccinare în țări al căror GDP depășește 1000 $. Obținerea gratuită a vaccinului HPV fiind exclusă pentru țările UE, o soluție oportună ar fi constituirea unui fond de creditare european care să fie alimentat proporțional de
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
a strâns o avere uriașă"91. Era vorba de John Davison Rockefeller (1839-1937), cel mai important magnat american al petrolului, organizator încă din 1870 al faimoasei Standard Oil Company. O bună parte a averii sale a utilizat-o în scopuri filantropice, între realizări aflându-se fondarea Universității din Chicago (1889). A doua o datorăm Marthei Bibescu, care îi răspundea Kronprinz-ului, la 28 aprilie 1910: "Mă bucur la gândul că vei avea o întrevedere cu americanul Roosevelt. Sunt convinsă că va
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
centrul unor activități dintre cele mai diverse. Se înregistra aici ceea ce noi numim ast(zi "mica publicitate" (cumpărări, vînzări, oferte de servicii diverse, cereri și oferte de locuri de muncă), iar acest centru funcționa ca un vast birou de plasament filantropic; Renaudot organiza aici conferințe pe temele cele mai diverse, cel mai adesea însă medicale. Această din urmă activitate, alături de crearea unui dispensar gratuit pentru nevoiași, a atras asupra sa furia Facultății de Medicină din Paris și a lui Guy Patin
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
medicală și care pot susține tot pe principiul laic că tot ce nu este interzis este permis, există numeroase aspecte care țin de resorturile sufletești ale medicului ce nu pot fi traduse în cuvinte, cum ar fi: empatia, mila, înclinația filantropică, spiritul caritabil, aspecte ce se traduc mai degrabă prin atitudine, disponibilitate, devotament și dăruire, manifestări care nu pot fi impuse prin legi, coduri sau regulamente. Însuși Hipocrate, dincolo de jurământul care și astăzi se depune la începutul carierei de medic, spunea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
emoționa. Are ceea ce se cheamă „priză la public“. Judecând după cum reacționează publicul de la noi, e foarte posibil însă ca acesta să se amuze și la părțile unde n-ar trebui să se amuze. Restul e tăcere nu seamănă nici cu Filantropica, nici cu E pericoloso sporgersi (care pentru mine rămâne unul dintre cele mai bune filme românești și cel mai bun de până acum al regizorului), și e mult mai nostalgic decât s-ar aștepta poate spectatorul. Dacă acesta e cinefil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
7, Suceava Tel/Fax: 0230/524128, E-mail: areasv@gmail.com, www.areas.ro 17. Fundația Estuar * Servicii pentru persoanele cu dizabilități mentale. Str. Furtuna, nr. 2, Botoșani Tel/Fax: 0231/530254 E-mail: estuarbotosani@gmail.com www.estuar.org 18. Fundația Filantropică Omenia * Centru de zi pentru copii proveniți din familii dezavantajate; * Centru de îngrijire pentru bătrâni. Str. Ștefan cel Mare, nr. 66,Târgu Neamț Tel/Fax: 0233/790319 www.ffo.ro Notă: Datele cuprinse în tabel au fost colectate prin accesarea
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
tutun, sare, păcură. în anul 1846 Iordache C. Boldur Lățescu a dat dispoziții să împuște în cătunul Alba din Hudești cu învoiala țăranilor, 71 de vite bolnave ale acestora pe care le-a plătit din veniturile moșiei sale. Fapta sa filantropică a fost apreciată de către Comitetul sănătății și înscrisă în Buletinul foaie oficială a Principatului Moldova nr.3 din 1846. în prevederile testamentului lăsat de hatman se menționa:... să se înființeze o școală normală Costăchească în care pe lângă altele, să se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
hatmanul Iordache Costache Boldur-Lățescu “a dat dispoziții să se sacrifice în cătunul Alba, din satul Hudești cu învoiala sătenilor, 71 de vite bolnave ale acestora, pe care le-a plătit din veniturile moșiei sale, evitând o gravă molimă”., Fapta sa filantropică a fost apreciată de Comitetul sănătății și înscrisă în Buletinul foaie oficială a Principatului Moldova Nr.3/1846 . Activitatea sanitar-veterinară propriu-zisă în comuna Hudești a început odată cu cea a Dispensarului zonal Darabani la care era arondată și comuna Hudești. Această
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și un scaun special. A susținut cu donații numeroase biserici printre care Sf. Vasile și Sf. Nicolae Tabacu din București și a ctitorit cu soțul ei biserica de la Stolnici unde ambii sunt îngropați. A avut și numeroase activități cu caracter filantropic lucrând în multe comitete de binefacere. A făcut donații substanțiale pentru realizarea Căminului de Bătrâni „Regina Elisabeta” (în care va lua ființă Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”). Cea mai importantă acțiune socială a ei a fost înființarea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
concret și rentabil, interesul căzînd pe lucrurile practice, pe afaceri și pe acumularea de bogății; 3. estetice valorizînd cel mai mult frumusețea și armonia, găsind o deplină satisfacție în experiențele artistice; 4. sociale evaluînd cel mai mult altruismul și dăruirea filantropică, individul fiind bun, simpatic, neegoist, apreciindu-i pe ceilalți oameni după ceea ce au ei mai bun; 5. politice centrate pe putere și influență, individul urmărind să devină conducător, plăcîndu-i întrecerea și lupta; 6. religioase alimentate de nevoia de a accede
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
instrucție școlară mai ridicat. Ei sînt mai interesați de aspectele legale decît de cele practice, găsind în litera legii un sprijin pentru reconstrucția eului și sporirea stimei de sine. Valoarea socială este penultima ca importanță instituțională. Dragostea, prietenia și spiritul filantropic par incompatibile cu idealurile asumate de penitenciar. "Condițiile detenției nu permit oamenilor să rămînă oameni. Toate sentimentele umane dragoste, prietenie, gelozie, caritate, milă, cinste, ambiție ne-au părăsit la internare. Nu cunoaștem nici orgoliu, nici amor propriu; gelozia și pasiunea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
erau legate de creșterea prețurilor, de impozitarea excesivă, de chiriile considerate exagerate. Strategia acestora a constat, în primul rând, în deposedarea supraintendentei de controlul asupra asociațiilor de locatari, pentru a se face din acestea piese de rezistență în calea influenței filantropice pe care încerca să o exercite societatea HBM. De aceea, una dintre primele acțiuni a fost aceea de a izgoni supraintendenta, făcându-i-se pur și simplu imposibilă viața în zonă. A urmat apoi o grevă parțială a chiriașilor, împiedicarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locatarii recalcitranți. Reacțiile aleșilor municipali comuniști nu au mai fost însă urmate de mobilizarea masei locatarilor atunci când HBM a venit cu alte noi exigențe. "În consecință, fiind siguri de modernitatea acțiunii lor, responsabilii din Pax ai HBM au abandonat cadrul filantropic și au venit cu o abordare combativă, mai adaptată raporturilor cu o clasă muncitoare tot mai organizată și tot mai politizată."29. La rândul ei, municipalitatea din Bobigny a început să-și dea osteneala să-i ajute pe muncitori să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între 70- 85 de elevi. În satul Provița de Jos existau în această perioadă clase paralele. V.2 CULTURA Despre viața culturală a locuitorilor sunt puține date. Se știe că din 1936 se înființase în comună o societate culturală și filantropică intitulată „Mingierea” al cărui președinte era Dumitru Georgescu (zis Mitache). Din 1939 această societate culturală se transformă în cămin cultural. Din 1948, prin contribuția fiecărei familii din comună s-a hotărât construirea unui cămin nou, construcție finalizată în 1958. Aici
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fel ca și alteinstituții publice sau companii de stat care au construit pentru angajații lor) este publică, motivele care au impulsionat-o să ridice cartiere rezidențiale pentru angajați nu se pot Încadra În specificul programelor socialeinițiate de stat - care sunt filantropice Într-o măsură foarte mare. Ea se asemănă, prin motivații, mai degrabă cu Întreprinderile particulare și, la fel ca și În cazul lor, dimensiunea socială nu se regăsește În primul rând În scop ci În rezultate. De-alungul perioadei analizate, cea
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]