12,214 matches
-
ca doctrina esențială a modernității politice. Înainte de toate, asemeni lui Haider în Austria, liderii PND insistă asupra nevoii de a proteja forța de muncă autohtonă împotriva valurilor de imigranți. Este vorba de un fenomen ideologic pe care, nu fără motiv, filosoful politic maghiar G.M.Tamas îl definea recent, într-un incitant eseu publicat în Boston Review, drept post-fascism. Ceea ce se manifestă acum cu crescîndă vehemență și chiar agresivitate este prezența ideologică și politică a noului rasism în lumea plină de incertitudini
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
Toma Aurel, și tot așa până la Ziua a Doua. Ultimul va muri marele Uneltitor Ștefan Moise, nebănuit până atunci de cititor, ba chiar simpatizat pentru neamestecul său în vâltoarea de "apă neagră" și înclinația sa de a ierta ca un filosof. Dar vai, subit, asistăm la acest cumplit joc de-a masacrul, halucinant și totuși riguros în demonia lui. Cei șase, rude și prieteni, pier conform verdictului Primului sau Marelui Vrăjitor, Alinător, Egalizator, Justițiar, Salvator, Stăpân, "ajutați" de răzbunătoarele lor consoarte
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
cîteva din întrebările care aveau să-l urmărească toată viața. Chiar dacă răspunsurile vor fi altele în Rostirea filosofică românească sau în Sentimentul românesc al ființei, scrise cu decenii bune mai tîrziu, se pot întrevedea de pe acum anumite constante ale gîndirii filosofului și chiar ale stilisticii sale atît de personale. Una dintre ele este absența de "vocație filosofică" a "cugetului românesc". "Poate pentru că nu avem o problematică a devenirii", explică Noica. Explicația ne îndrumă spre o a doua constantă și anume absența
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
nici aproape în nici o virtute morală”. Cui se adresează de fapt Decartes? Se adresează în primul rând preoților, cititorul empiric, deoarece aceștia îl vor citi și înțelege pe masura așteptărilor lor. Celor care nu sunt credincioși, tot cititorul empiric. Dar Filosoful se adresează în primul rând celor care îi vor înțelege argumentația, celor care se vor lăsa seduși de lectură ideilor sale, cititorului model, si nu în ultimul rând nouă, cititorul etern, atemporal, care e în afară de timp și se spațiu, pentru că
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
Ioana Copil Popovici Atunci cînd va apărea în versiunea română, Ravelstein, - ultimul roman al lui Saul Bellow, publicat în aprilie 2000 la Ed. Viking - va stîrni un ecou puternic, nu atît în rîndul criticilor literari, cît în tabăra filosofilor, a istoricilor și, mai ales, a admiratorilor lui Mircea Eliade. Vor fi destui care să-l judece pe Saul Bellow și foarte mulți care să uite că literatura, spațiu prin excelență al imaginației, ne atrage adesea tocmai prin tabuurile pe
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
a și prefațat mai mult decît laudativ textul. Închiderea spiritului american s-a bucurat de o soartă paradoxală: un succes neașteptat la public și o respingere violentă din partea mediului academic conservator. Printre detractorii cei mai înverșunați s-a numărat și filosoful Robert Paul Wolff, care, într-o faimoasă recenzie din 1987 (publicată în revista Asociației americane a profesorilor universitari, "Academe"), susținea că autorul lui The Closing of the American Mind nici nu există de fapt, el fiind o creație a lui
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
există de fapt, el fiind o creație a lui Saul Bellow. Întreg eseul este o ficțiune a acestui romancier care, printr-o formulă literară novatoare, se erijează în autorul prefeței, lăsînd publicul să creadă că volumul în sine ar aparține filosofului în viață, personaj continuînd de fapt tradiția lui Moses Herzog. Idee nuanțată cu ocazia apariției romanului Ravelstein: "Fiindcă o persoană care construiește o teorie erudită, pentru orice situație, cu o singură variabilă și profund fantastică, despre motivul pentru care lumea
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
lui Ravelstein, care îl iubește și îi va oferi căldura feminină de care fusese pînă atunci privat. Sedus de construcțiile ideatice ale lui Abe, Chick îi propune să scrie o carte; Ravelstein o face și volumul devine un best-seller, aducîndu-i filosofului faimă și remunerații neașteptate. În mod bizar, expunîndu-și frust și fără compromisuri părerile despre decadența societății americane, Ravelstein se îmbogățește, bucurîndu-se de consecințele averii cu conștiința grăuntelui de umor pentru tot ce i se întîmplă. Reținut în declararea preferințelor lui
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
mod bizar, expunîndu-și frust și fără compromisuri părerile despre decadența societății americane, Ravelstein se îmbogățește, bucurîndu-se de consecințele averii cu conștiința grăuntelui de umor pentru tot ce i se întîmplă. Reținut în declararea preferințelor lui sexuale, el este totuși un filosof profund preocupat de iubire, de căutarea jumătății platonice. Privind erosul ca pe un surogat al dragostei, un dar al zeilor menit să ne îndepărteze de la adevărata căutare, Ravelstein cade în final victimă propriei sale sexualități, murind de SIDA. Conștient de
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
Bellow este un scriitor evreu de succes, a predat la University of Chicago, a fost căsătorit cu o matematiciană de origine română, iar printre amicii acesteia, pe care Bellow i-a cunoscut, s-a numărat într-adevăr și Mircea Eliade. Filosoful Allan Bloom i-a fost cu adevărat foarte bun prieten, acesta a avut în realitate un iubit oriental, a dus viața extravagantă descrisă în carte și a murit de SIDA. Pentru publicul român textul va avea însă, cum am spus
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
deloc flatante și cam după ureche despre Mircea Eliade și intelectualitatea est-europeană. Astfel, Radu Grielescu, amicul Velei, profesor și el la universitatea din Chicago, este un fost membru (sic!) al Gărzii de Fier din România, prieten cu fondatorul (sic!) organizației, filosoful Nae Ionesco, a avut în trecut o experiență inițiatică în India cu un maestru yoga și e preocupat în momentul povestirii de istoria religiilor și de mitologie. De două ori în ultimele pagini ale romanului se face aluzie la moartea
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
ne scapă sistematic) n-a fost lăsată astfel de la Dumnezeu, ci, direct sau indirect, reprezintă mai ales consecința istorică a unor frământări care au culminat în deceniile 7 și 8, în focul unor idei inspirate de un Wilhelm Reich, de filosofii Școlii de la Frankfurt, de gândirea Noii Stângi în general ș.a.m.d. Ceea ce trebuie să ne pună azi pe gânduri sunt nu sărăcia și vulgaritatea vocabularului străzii, nu agresivitatea unui anume gen de muzică, nu stridența, adesea, a vestimentației, ci
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
logosul dar și rezultatul: semnificația.... "Ce face Nagg" Deci trăiește", spun două personaje din Finalul jocului de Samuel Beckett. Suferință și luciditate... Care sînt contactele Dv. cu scriitorii francezi? Lucrînd la revista Esprit, am contacte foarte dese cu scriitorii, criticii, filosofii și istoricii francezi. I-am cunoscut pe Edgar Morin, Jacques Derrida, Paul Ricoeur, Jean-Marie Domenach, George Steiner și mulți alții. În calitate de Președinte al Asociației EURO-CULTURE, am organizat în septembrie 1999, în colaborare cu Fundația Culturală Română, un colocviu cu tema
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Domenach, George Steiner și mulți alții. În calitate de Președinte al Asociației EURO-CULTURE, am organizat în septembrie 1999, în colaborare cu Fundația Culturală Română, un colocviu cu tema: Istorie, Memorie și Uitare. Au fost prezente mai multe personalități din Franța, printre care filosoful Claude Lefort. În noiembrie 1999, l-am invitat pe filosoful Paul Ricoeur care a ținut o conferință cu subiectul: Justiție și răzbunare. Nicolae Manolescu i-a luat un interviu televizat lui Paul Ricoeur în care s-a discutat și despre
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
EURO-CULTURE, am organizat în septembrie 1999, în colaborare cu Fundația Culturală Română, un colocviu cu tema: Istorie, Memorie și Uitare. Au fost prezente mai multe personalități din Franța, printre care filosoful Claude Lefort. În noiembrie 1999, l-am invitat pe filosoful Paul Ricoeur care a ținut o conferință cu subiectul: Justiție și răzbunare. Nicolae Manolescu i-a luat un interviu televizat lui Paul Ricoeur în care s-a discutat și despre Mircea Eliade. Prin intermediul Asociației EURO-CULTURE, încerc să ajut publicul din
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
nu face paradă de cultură, dar are o cultură imensă, de care se folosește pentru a interpreta în cunoștință de cauză curentele de idei investigate. El știe, de pildă, cum a contribuit filosofia germană la formarea lui Titu Maiorescu, ce filosofi erau la modă la Junimea, ce se traducea cu predilecție și de ce, cum anume își reprezenta existența C. Stere, care erau gânditorii străini pe care îi conspecta Nae Ionescu pentru cursurile sale etc. Manuale - astăzi uitate - de estetică, de psihologie
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
dominată de spirit academic, și care își onorează numele în special în accepția lui din logica matematică. Fantezia, ludicul, subiectivitatea, umorul, într-un cuvînt stilul vioi ploieștean nu intră în formula acestei reviste ce pare alcătuită de universitari matematicieni și filosofi, cu gravitate și rigoare, dar fără éclat. În publicistica noastră culturală ea își rezervă de aceea un loc aparte, ca releveul unei construcții multifuncționale printre peisaje colorate. De o atenție deosebită se bucură, firesc, oamenii locului. În nr. 4, printre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
pasivitate care să împiedice în adevăr, sau cel puțin să întîrzie, îndreptarea dorită, atît de necesară și urgentă. Căci nu toți oamenii au tăria morală de a-și face datoria și atunci când nu-i mai văd utilitatea, directă și imediată". Filosoful scria aceste fraze atît de actuale în urmă cu aproximativ șase decenii. Tot în legătură cu P.P. Negulescu, găsim în paginile Axiomei o rectificare biografică de care trebuie să se țină de acum înainte seama: cercetînd arhivele, Paul D. Popescu a descoperit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
lui, nu este numai "articulat și vertebrat", ci investit de istorie să realizeze irealitatea românească unde logocratul Ion Ianoși vorbește, vorbește, deși dacă ar fi tăcut, după o spusă din bătrîni, ar fi putut rămîne ceea ce vrea neapărat să fie: filosof" (în atenția specială a d-nei Marta Petreu!). Ca și: "Vasile Nicolescu este - ca să spunem așa - un... inefabil! E tipul reacționarului inefabil.(...) "Orientată ființial spre suprarealitatea visului" - cum găsește Vasile Nicolescu că trebuie să fie poezia adevărată - nu întîrzie s-o
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
fiziognomice. Prea puține dintre acestea ar fi fost utile cenzurii. De regulă, supravegherea polițienească a scriitorilor și-a dat măsura întreagă în regimurile totalitare. în Franța vechiului regim, dacă e foarte limpede de ce ideile ceva mai libere ale scriitorilor și filosofilor ar fi trebuit cunoscute și controlate, nu e tot așa de limpede de ce interesau amantele sau cîștigurile unui Diderot ori Montesquieu sau la ce ar fi folosit portrete de felul celor așternute pe hîrtie de către inspector. în mod evident, Joseph
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
lirism irigase substanța romanului și că începuse, ca scriitor, cu poezie. Iar filosofarea se vedea, era bine instalată în țesătura cărții și trăise ani de-a rîndul cu articole de comentariu literar. Studiul despre Blaga, deși i-a plăcut poetului filosof, (dar lui i-a plăcut și incalificabila carte despre opera sa lirică scrisă de Melania Livadă) nu mai rezistă azi, cînd exegeza blagiană s-a adîncit și a luat proporții. Deși avea ca motiv central categoria filosofică a mitului, studiul
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
polul opus, Noica înălța atît de mult ștacheta biografiei, încît ea ar fi îndreptățită doar pentru Dante, pentru Goethe, adică pentru cei care "au fost cu adevărat mari făgăduințe umane și creatoare". "Dar ce oare înveți, pentru Dostoievski, se-ntreba filosoful, din biografia lui (nu din "epocă", firește, pe care istoricul literar nu o poate trece cu vederea), din faptul, de exemplu, că-i plăceau teribil jocurile de cărți?" Din punctul său de vedere, biografiile ar fi de prisos și în
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
provoacă la duel pe Cătălin. Ceea ce face totuși eseul captivant este arta de prozator a lui Nicolae Breban. Văzut de supertalentatul scriitor, Emil Cioran însuși se transformă la un moment dat în personaj de roman: "într-o discuție cu marele filosof Emil Cioran, am încercat - nu să apăr, un om poate sluji, dar nu poate justifica o comunitate istorică! - am încercat să dau o explicație acestei pasivități de care vorbeau cu toții, în care încercam să credem noi înșine. Cioran era covârșit
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
înainte de facerea lumii. Conform afirmației Sfîntului Ioan, Verbul a venit pe lume, trimis de Dumnezeu tatăl pentru a-i transmite un mesaj de salvare, urmînd ca, după împlinirea acestei misiuni, să se întoarcă la Dumnezeu tatăl. Mai înainte de aceasta, pentru filosofii stoici cuvîntul reprezenta rațiunea imanentă în ordinea universală. În limbajul grecilor antici, logosul nu a însemnat doar cuvîntul, discursul, ci și rațiunea, înțelesul profund, de natură divină, al ființei. Iată premisele de la care pleacă Dan Stanca atunci cînd stabilește rolul
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
nu sînt făcut". Altădată (în 1933), referindu-se la opera fostului său profesor de la universitatea ieșeană, declara tot atît de sincer: "Xenopol era mai ales un gînditor, ale cărui concluzii asupra istoriei nu întrec numai competența mea, care nu sînt filosof și n-am căutat să fiu vreodată, dar și curiozitatea mea, interesul meu pentru aceste lucruri, fără îndoială utile, de un caracter atît de diferit." Nu trebuie însă ignorat marele adevăr că Iorga a meditat, și teoretic, la problemele istoriografiei
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]