KorAP: Find »[drukola/base=filozofie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...522 >

13,026 matches

Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868

Publicat în anul 1940 sub titlul Nostalgia paradisului, el constituie principala sa operă teoretic-filozofică, voindu-se totodată o fundamentare a opțiunilor culturale tradiționaliste pentru care milita în paginile Gândirii. Volumul era rezultatul reflecțiilor proprii pe marginea amplei dezbateri pe temele filozofiei culturii și esteticii din spațiul cultural european și românesc în primele decenii ale secolului XX; de la Ideea unei teologii a culturii a lui Paul Tillich (1919) și Sensul creației a lui Nicolae Berdiaev (trad. germ. 1927) la Trilogia culturii a

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
unei metafizici românești „din superstițiile folclorice, din miturile indiene și din ereziile creștine, toate elemente antiortodoxe ... o metafizică a babelor vrăjitoare sau un galimatias crișnamurtic, cum este teosofia”. Atacat în Gândirea în anul 1943 este și tomismul catolic ca falsă „filozofie creștină” în numele autenticei „metafizici ortodoxe” (susținute în eseurile lui P.P. Ionescu). Nichifor Crainic se înconjoară tot mai mult de teologi și își publică ritmic prelegerile inaugurale pe teme de actualitate către studenții teologi („Despre demofilie”, în anul 1941, „Providența divină

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
lui Hristos”, în anul 1942, sau „Ortodoxia română ca funcțiune europeană”, în anul 1944). Este susținut de teologi ca T.M. Popescu („De la Nero la Stalin”, în 1942) sau Emilian Vasilescu („Prietenii români ai tomismului” și „Pentru ce tomismul nu este filozofie creștină”, în anul 1942, sau „Tradiționalism ortodox și raționalism dizolvant”, în anul 1943). Părintele Profesor Dumitru Stăniloae colaborează și el constant cu eseuri pur teologice („Despre dogmă” și „Temeiurile eterne ale mântuirii”, în anul 1941, „Considerații în legătură cu sfintele icoane”, în

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
acest interval Nichifor Crainic redactează manuscrisul primei părți a „Memoriilor” (până la sfârșitul anului 1944) sub titlul Zile albe, zile negre, precum și un studiu neterminat în 12 capitole despre Spiritualitatea poeziei românești, în fapt o interesantă judecată teologică asupra operei și filozofiei lirice a doisprezece poeți români (Grigore Alexandrescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Coșbuc, Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Gregorian, Ștefan O. Iosif, Alexandru Macedonski, Dumitru Nanu, Ion Pillat și Alexandru Stamatiad). Pe 20 mai anul 1946 se stinge din viață

DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448

ortodocși de la școlile amintite, ca spicele pline stau gata pentru seceriș. Examenul de religie a fost un seceriș bogat. Întreg materialul de învățământ religios: Istoria Biblică, Viața Lui Iisus, Istoria Bisericească Universală și Națională, Dogmatica, Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost un întreg, o materie bine asimilată și bine armonizată cu tradițiile neamului, tradiții care au fost în stare, prin toate vitregiile, să ne păstreze limba românească, legea și credința strămoșească. Aceste constatări au determinat pe

DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
Corola-blog/BlogPost/347258_a_348587

pe unde au fost ei plecați. Acum își făcea fiecare de lucru, sau vorbea în șoaptă cu vreun coleg din vecinătatea scaunului, parcă le era frică să nu fie auziți ce-și spun. Fiind preocupat cu citirea unei cărți de filozofie, Condurache nu deschisese duminică televizorul, așa că nu era pus la punct cu ultimele evenimente din București. “Ceva totuși s-a întâmplat” își zise el, de există această rumoare în încăpere. Georgeta încă nu sosise ca să o întrebe. Și-a ocupat

NORI DE FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385359496.html [Corola-blog/BlogPost/347258_a_348587]
Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830

unei vieți de lenevie spirituală și fizică, deoarece el are asigurată o viață mai uțurată, chiar ușuratică, nepăsându-i de sufletul altora, căci îi lipse\te harul lui Dumnezeu, nici mila și dragostea creștină nu-i aparțin, căci are o filozofie ce i-a spălat inconștient creierul de învățătura cristică cu privire la: „milă voiesc”, „luați jugul Meu”, „tot ce voiți să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi la fel, căci în aceasta este cuprinsă Legea și Proorocii”, „luați seama să

BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Bucuria_mntuirii.html [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528

fie surprins de dușman, care mai chiulește și el de la muncă, trăgându-se la o țuiculiță și la un pahar de vorbă. Țăranii lui Dumitrescu (autorul, altfel destul de intelectualist, are mai multe piese cu țărani, unele capodopere, toate mustind de filozofie), sunt oameni buni, glumeți, cu înclinație către umor. Sunt însă cuprinși repede de boala fricurilor. Fricurile sunt un fel de reacție la absurdul istoriei, la cinismul, la setea de destrucție. Sunt o reacție la istorie, un mod de a comunica

ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
Corola-blog/BlogPost/371856_a_373185

și chiar o plăcere pentru cunoscătorii acestei limbi melodioase. Poeta este adânc ancorată în lumea satului, pe care o percepe în chip nostalgic, uneori dureros, pendulând între trecut (”satul bătrân”) și o posibilă renaștere, ca o regenerare perpetuă. O discretă filozofie asupra vieții transpare din nostalgia după copilărie sau adolescență, după dorul de ”copila trecutului”, care ar fi vrut să pună piedică timpului nemilos. În alte poezii, autoarea se oprește asupra unui aspect social sfâșietor: depopularea satelor românești și, în același

CLEPSIDRA VIEȚII – NISIP STRECURAT ÎN SUFLETE… ”43” – OLGUȚA LUNCAȘU TRIFAN DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1416779447.html [Corola-blog/BlogPost/371856_a_373185]
Corola-blog/BlogPost/353403_a_354732

cu mintea, Pe drumul înțelegerii creației divine Ni s-a ascuns desăvârșirea, Hermeneutic, in miezul gândului iubirii sfinte.. Vrând să-nțelegi de ce-i făcută viața Găsești ascunse peste tot simboluri, Nici o știintă nu dezleagă secretul din ființa Liberă în spirit, filozofia-i tăinuită-n ceruri. Misterul morții e un simbol al vieții Și nimeni nu poate să ni-l spună, Ascuns e-n taină și doar prin vers poeții Îi dau târcoale visând-o, deci nu e ireală! O doxă veritabilă

SIMBOL ASCUNS de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1470661677.html [Corola-blog/BlogPost/353403_a_354732]
Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709

plin de viață, adică un angajament existențial prin care făptura umană se revelează în deplinătatea și unitatea sa” (Pr. Ioan Bizău - „Cuvântul între gândire și făptuire” - în revista Renașterea a Arhiepiscopiei Vadului, feleacului și Clujului, nr. 2/2007, p. 4). Filozofia greacă a definit raportul profund și autentic dintre gând și cuvânt prin sintagmele „corectitudinea cuvintelor” și „exactitatea realității”. Altfel spus, vorbirea corectă este egală cu gândirea corectă, iar a vorbi frumos înseamnă a respecta legile interne ale limbajului, a nu

DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_0.html [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482

este nevoie, fiind totodată în armonie deplină și cu celelalte fortele ale naturii. Își dezvoltă capacitățile mentale, folosindu-se de peșterile adânci ale munților, unde se privează senzorial și se claustrează ani și ani de zile. Studiaza alchimia, biologia, botanica, filozofia, geografia, geologia și cartografia, istoria. Cunoaște toate limbile pământului; înțelege graiul animalelor și le vorbește. Este scriitor și poet, meșteșugar, studiază mineralele și este creator de vrăji și farmece. Studiază ierburile și plantele, care în combinatie cu mineralele, creează uleiuri

PELASG FIUL CERULUI ȘI AL PĂMÂNTULUI- MAGUL DIN CARPAȚI (I) de ARON SANDRU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1489315459.html [Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482]
Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371

Acasa > Manuscris > Lucrari > FILOZOFIA ZBORULUI Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1131 din 04 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Cine nu a privit vreodată o pasăre pe cer, minunându-se și totodată, gândindu-se că zborul e un lucru destul de simplu? Dintru început

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
decât aerul”, acestea fiind umplute cu aer cald sau cu gaze, precum heliu sau hidrogen, care sunt mai ușoare decât aerul din jurul lor. Văzduhul, în toată splendoarea sa, poate reprezenta o complexitate de idei pietrificată sub forma a două cuvinte: filozofia, zborul. Și dacă ar fi să înțeleg ideea aceasta din urmă mai bine, ea ar suna astfel: filozofia zborului. Sunt două noțiuni ce par a nu avea nimic în comun și totuși se completează perfect. O amplă dezvoltare a întregului

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
ușoare decât aerul din jurul lor. Văzduhul, în toată splendoarea sa, poate reprezenta o complexitate de idei pietrificată sub forma a două cuvinte: filozofia, zborul. Și dacă ar fi să înțeleg ideea aceasta din urmă mai bine, ea ar suna astfel: filozofia zborului. Sunt două noțiuni ce par a nu avea nimic în comun și totuși se completează perfect. O amplă dezvoltare a întregului și o amănunțită disecție în ceea ce privește universul. Poate că dacă nu ar fi existat dorința omului de a zbura

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
dorința omului de a zbura, nu s-ar fi născut nici ideile filozofice ce-l conturează armonios. Dar ce legătură există între plăcere, uimire, frumusețe desăvârșită și idei reci, ce par să îngrădească zborul? Răspunsul este simplu: zborul reprezintă o filozofie plăcută, o cauză și un efect simultane, iar filozofia, prin simpla ei explicație, relevă zborul, deoarece cucerirea văzduhului înseamnă îndeplinirea celui mai frumos vis al omenirii. Un vis asemănător unei obsesii, unui devotament pentru înălțarea omului pe verticală. Și totuși

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
născut nici ideile filozofice ce-l conturează armonios. Dar ce legătură există între plăcere, uimire, frumusețe desăvârșită și idei reci, ce par să îngrădească zborul? Răspunsul este simplu: zborul reprezintă o filozofie plăcută, o cauză și un efect simultane, iar filozofia, prin simpla ei explicație, relevă zborul, deoarece cucerirea văzduhului înseamnă îndeplinirea celui mai frumos vis al omenirii. Un vis asemănător unei obsesii, unui devotament pentru înălțarea omului pe verticală. Și totuși, filozofia este cea care înglobează în esența ei ideea

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
plăcută, o cauză și un efect simultane, iar filozofia, prin simpla ei explicație, relevă zborul, deoarece cucerirea văzduhului înseamnă îndeplinirea celui mai frumos vis al omenirii. Un vis asemănător unei obsesii, unui devotament pentru înălțarea omului pe verticală. Și totuși, filozofia este cea care înglobează în esența ei ideea zborului, pentru că ea cuprinde întreaga existență, întregul cosmos. Cum se explică, însă, sau ce reprezintă dorința de a zbura? Dacă ar fi să-i copiez pe filozofii antici, care aveau concepții originale

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
se explică, însă, sau ce reprezintă dorința de a zbura? Dacă ar fi să-i copiez pe filozofii antici, care aveau concepții originale despre ideea urcușului spre cer, nu aș mai înțelege nimic sau poate că aș descoperi aceleași cuvinte - filozofia, zborul - care ar reprezenta tema mea de gândire pentru sute sau chiar mii de ani. Spre a da un răspuns, ar trebui să fiu nemuritor sau pur și simplu visător. Pentru a contura filozofia zborului meu prezent, un mic amănunt

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
poate că aș descoperi aceleași cuvinte - filozofia, zborul - care ar reprezenta tema mea de gândire pentru sute sau chiar mii de ani. Spre a da un răspuns, ar trebui să fiu nemuritor sau pur și simplu visător. Pentru a contura filozofia zborului meu prezent, un mic amănunt utopic, asemeni lui Leonardo da Vinci, străbat mistica creației și la fel de curios urmez un Icar care, în esența unei lumini orbitoare, îmi va revela taina zborului. Atotștiutor, voi afirma dezinvolt că filozofia zborului e

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
a contura filozofia zborului meu prezent, un mic amănunt utopic, asemeni lui Leonardo da Vinci, străbat mistica creației și la fel de curios urmez un Icar care, în esența unei lumini orbitoare, îmi va revela taina zborului. Atotștiutor, voi afirma dezinvolt că filozofia zborului e doar o altă față a lumii și a universului, un fragment din necunoscutul înconjurător. Un joc de cuvinte care nu mă inhibă, dar, cu un cosmos asupră-mi, mă obligă să abandonez explicația. Ca ființă muritoare, iubesc absolutul

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
de cuvinte care nu mă inhibă, dar, cu un cosmos asupră-mi, mă obligă să abandonez explicația. Ca ființă muritoare, iubesc absolutul și caut explicații simple pentru cuvinte complexe. Caut misterele ascunse ale zborului pentru a-mi hrăni sufletul și filozofia pentru a crea tot ce-mi doresc. Descopăr astfel că zborul însăși e vis, mit, realitate iar filozofia e dincolo de moarte, o copie fidelă a nemuririi. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Filozofia zborului / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
ființă muritoare, iubesc absolutul și caut explicații simple pentru cuvinte complexe. Caut misterele ascunse ale zborului pentru a-mi hrăni sufletul și filozofia pentru a crea tot ce-mi doresc. Descopăr astfel că zborul însăși e vis, mit, realitate iar filozofia e dincolo de moarte, o copie fidelă a nemuririi. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Filozofia zborului / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1131, Anul IV, 04 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
ascunse ale zborului pentru a-mi hrăni sufletul și filozofia pentru a crea tot ce-mi doresc. Descopăr astfel că zborul însăși e vis, mit, realitate iar filozofia e dincolo de moarte, o copie fidelă a nemuririi. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Filozofia zborului / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1131, Anul IV, 04 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la

FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Filozofia_zborului_stefan_popa_1391511536.html [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665

bună și o gândire sănătoasă, nu de forță și amenințare. Pentru a convinge, nu e nevoie de braț, nici de instrumente de bătut sau altele de acest gen, prin care poate fi cineva amenințat cu moartea...” Pentru împăratul crescut în filozofia greacă, cine nu acționează rațional, e de la sine înțeles împotriva lui Dumnezeu. La musulmani Dumnezeu este transcendental în mod absolut, n-are obligația raționalității. Dacă vrea El, omul trebuie să se închine și idolilor. Aveam ca urmare două percepții a

2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_benedict_xvi_2_viorel_roman_1361695289.html [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]