1,204 matches
-
bien bonne!"" [Maupassant, Bel-Ami, p.111]. Despre "Domino roșe" Dna Forestier are aceeași părere: "Une grande sèche, soixante ans, frisons faux, dents à l'anglaise, esprit de Restauration, toilettes même époque" [ibidem, p.112]. 60 "D'une nature attendrie et fine, îl avait rêvé des liaisons exquises, idéales et passionnées; et voilà que ce petit criquet de femme, bête, comme toutes leș filles, d'une bêtise exaspérante, pas jolie même, maigre et rageuse, l'avait pris, captivé, possédé des pieds à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
poésie. Riassunto Nella ricerca "Leopardi nel ventesimo secolo. Îl caso Quasimodo" viene approfondita la questione dell'influenza esercitata da uno dei maggiori poeți italiani del Romanticismo, Giacomo Leopardi (1798-1837), sul vincitore del premio Nobel per la letteratura, Salvatore Quasimodo (1901-1968). Fino ad oggi, nonostante îl particolare interesse manifestato dalla critică letteraria italiană e internazionale per entrambi, l'ascendente di Leopardi șu Quasimodo è stato trascurato per ragioni attinenti ad una certă manieră critică di accogliere i verși dell'ultimo, ragioni dettagliate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în questi anni, non é stată da me înțesa come eredità del decadentismo, mă în funzione del suo linguaggio diretto e concreto. È qui appunto îl segreto dei classici, dai poeți epici ai lirici: dai greci ai noștri grandi poeți fino a Leopardi în Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. 278. 16 Pensiamo a Leopardi, allo Zibaldone, alla sua "prosa" che genera îl verso, alla poetica di Eliot, a quella di Valéry. Intanto è sempre una particolare prosa quella da cui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cît., pp. 525-526. 90 Renzo Negri, op. cît., p. 103. 91 È qui, a ben guardare, prima che con rondisti ed ermetici, che Leopardi valică îl crinale del Novecento e vince la sua partita, fondă le ragioni della sua sopravvivenza fino a noi, idem, p. 102. 92 Anna Bellio, Cigni, leopardi e altri poeți, Percorsi di letteratura tra sette e novecento, ISU Università Cattolica, Milano, 2000, p. 249. 93 Giuseppe de Robertis într-o prefață la poeziile lui Leonardo Sinisgalli (1936
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în alcuni punți tendenziosa ed în altri punți parziale e limitată, mă costrinse, direi quasi, l'uomo di cultură della prima metà del nostro secolo ad avvicinarsi al Leopardi e non solo al Leopardi dei Cânți mă anche a quello fino allora considerato minore od addirittura di valore marginale, cioè, soprattutto, al Leopardi dello Zibaldone ed anche a quello delle Operette Morali în Massimiliano Boni, op. cît., pp. 23-24. În vreme ce autorul de față susține că momentul rondist nu a fost marginal
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îngrijit de Sebastiano Aglianò, Bompiani, Milano, 1945, semnată de Domenico De Robertis. 126 Sono giovanissimo e posso terminare dicendo che nessun altro poeta ha îl potere di esaltarmi come îl Leopardi, îl quale sarà sempre travisato finché l'uomo, espandendosi fino alle profonditŕ dell'universo, avrà cognizione della propria effettiva dimensione spirituale în Salvatore Quasimodo, "Leopardi, oggi, domani", Tempo, 21 iulie 1966, p. 20. În original: Leopardi è îl maggiore poeta degli ultimi secoli di storia culturale europea. 127 Diana Cristadoro
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
propositi decisivi venivano lentamente mortificați da richiami, în apparenza pigri, a nomi illustri nelle letterature europee. Mă prima di riprendere îl viaggio col treno della notte, lasciai a Firenze due o tre liriche, senza più speranza. La mia attesa durò fino al marzo dell'anno successivo; fino al giorno, cioè, în cui sulla copertina (colore giallo pallido) di 'Solăria' lessi îl mio nome nei grossi caratteri del sommario. Gioia di un'ora, mă autentică, la sola, Eugenio Montale, op. cît., p.
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
richiami, în apparenza pigri, a nomi illustri nelle letterature europee. Mă prima di riprendere îl viaggio col treno della notte, lasciai a Firenze due o tre liriche, senza più speranza. La mia attesa durò fino al marzo dell'anno successivo; fino al giorno, cioè, în cui sulla copertina (colore giallo pallido) di 'Solăria' lessi îl mio nome nei grossi caratteri del sommario. Gioia di un'ora, mă autentică, la sola, Eugenio Montale, op. cît., p. XV. 157 Montale mărturisește: Vedevo în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
intervenne Quasimodo. Piuttosto a lungo. Ed io ben contento che lui și fosse preso quella gatta da pelare. Mi associai alle sue parole. Tornammo insieme. În treno non șo quali sospetti gli fossero venuti (îl carattere di Quasimodo lo conosco fino ad un certo punto) lui mi disse: Abbracciami, ed io lo abbracciai. Ricordo questo gesto abbastanza strano a conclusione d'una giornata trascorsa insieme. Abbastanza ridicolo, anche, quest'abbraccio di riconciliazione. Non ce n'erano i motivi. Non c'erano
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
questi anni non è stată da me înțesa come eredità del decadentismo mă în funzione del suo linguaggio diretto e concreto. E qui è appunto îl segreto dei classici, dai poeți epici ai lirici: dai greci ai noștri grandi poeți fino a Leopardi, Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. 278. 464 Cercai d'investirmi dei pensieri del poeta greco, di rendermeli propri, e di dar così una traduzione che avesse qualche aspetto di opera originale, e non obligasse îl lettore a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și în Quasimodo: Oră giungono a te, come nuove prede fanciulle siciliane. (...) Voglio essere siciliana. Anche tu che ți aggiri per i monti della Sicilia, dea di Ertice, vieni în aiuto alla tua poetessa. O forse una cattiva sorte mantiene fino alla fine l'andamento iniziale e rimane sempre ostile nel suo corso. Non ebbi îl ritegno a percuotermi îl petto e a gridare con i capelli scarmigliati. Poi mi lamento che îl sonno mi abbia abbandonata e vado în cerca
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Quasimodo: Oră giungono a te, come nuove prede fanciulle siciliane. (...) Voglio essere siciliana. Anche tu che ți aggiri per i monti della Sicilia, dea di Ertice, vieni în aiuto alla tua poetessa. O forse una cattiva sorte mantiene fino alla fine l'andamento iniziale e rimane sempre ostile nel suo corso. Non ebbi îl ritegno a percuotermi îl petto e a gridare con i capelli scarmigliati. Poi mi lamento che îl sonno mi abbia abbandonata e vado în cerca di boschi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
absolut toți contemporani. Ocupându-mă de această tematică, am încercat să citesc proza ieșeană și am fost dezolată să constat că ea nu are valoarea prozelor lui Petru Cimpoeșu, scriitorul de la Bacău. Acesta care are umor, o ironie extraordinar de fină, cu varii nuanțe, cultivate în toată proza lui. Sau Florian Filip de la București, un prozator extrem de talentat. Mi s-a întâmplat cu un prozator de la Iași, voind să-l citesc pentru a introduce comentariul în volumul amintit. Am fost nevoită
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
osmotice din LEC, în așa fel încât orice fel de modificare a concentrației sodiului corporal modifică în mod semnificativ volumul total al LEC, stimulând în mod corespunzător baroreceptorii care sunt responsabili cu reglarea presiunii cardiovasculare. Această modulare este atât de fină și de bine adaptată, încât reglarea presiunii cardiovasculare de către baroreceptori realizează simultan și reglarea sodiului corporal total. Controlul GFR Scăderea presiunii arteriale la nivel glomerular este o consecință a hipovolemie, care produce scăderea GFR, deci reducerea fluxului tubular și scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
importantă consecință a globalizării producției a fost detașarea banilor de spațiul teritorial național. O mare cantitate de bani se mișcă astăzi în așa numitul „spațiu global“ sau în „spațiul cibernetic al computerelor bancare“ . Dezvoltarea noilor instru mente financiare, dereglementarea piețelor fina nci are și expansiunea bănci lor și a altor instituții financiare internațio nal e au creat un sistem financiar global funcțional, care se bazează pe mișcarea lib eră a capitalului, pe crește rea interdependențelor dintre piețele financiar e i nternaționale
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
concepție anglo americană și o altă concepție continental-europeană. În abordarea anglo americană, piața financiară este formată din pi ața de capi tal, piața monetară și piața asigurărilor, în t imp ce, în abordarea continental europeană, piața de capital cuprinde piața fina nci ară, piața monetară și piața asigurărilor. Alături de celelalte piețe financ iar e, piața capitalurilor are func ția principală de a facilita alocarea și dezvoltarea resurselor eco nom ice, în spațiu și timp, mobilizând economiile bănești a le agenților economici
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
autori numesc fundamentalism de pi ață : „este mai bine ca alocarea resurselor să fie lăsată pe seama mecanismelor de piață, deoarece orice interferență cu aceste mecanisme ar reduc e e ficiența economiei“ , dar și dorința acelor țări de a atrage capital fina nci ar pentru dezvoltare econo mică și interesul instituțiilor financiare de a va lorifica noi oportunități. Acest ultim interes a căpătat și o anumită conotație pol itică, având vehicul și po ziția unor țări ca S.U.A., Marea Britanie, Germ ani a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
care se opun liberalizării con trolului asupra capitalului ar juca doar un rol ma rginal. Ne putem întreba în ce măsură această teorie reușește să explice tiparul liberalizării financiare de după anii ̕70 ai secolului trecut? Acest lucru evidențiază concluzia că deschiderea fina nci ară este corelată cu ni velul de dezvoltare. Firmele orientate spre exp ort și forța de muncă aferentă preferă, în mod obișnuit, stabilitatea ratei de schimb, în favoarea deschiderii financiare, deoarece aceasta din ur mă poate crește volatilita tea ratei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
finanțele au devenit mai centralizate în anumite centre f ina nciare - Londra și Nev York -, pe măsură ce unele dintre componentele lor au devenit mai globalizate. Astfel, teritoriul își menține importanța, chiar și în cazul elemen telor celor mai globalizate ale sistemului fina nci ar. Un al treilea punct teoretic legat de perspecti va statală susține faptul că structura organizatorică a statului continuă să joace un rol mult mai important decât cel acordat de teoriile liberale. Statul reprezintă o instituție extrem de puternică, mobilizatoare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
un număr relati v r edus de state, dar și un număr mic de sectoare de activitate. Acest lucr u n u poate fi însă susținut în ceea ce privește perioada contemporană de gl oba lizare financiară. De asemenea, în general, mișcarea capitalului fina nci ar a urmat după migra ția populației, fiind folosită pentru a susține , î n principal, fluxurile comerciale. Angajamentele pe termen lung, cu scadențe variabile, au fost cele mai populare instrumente financiare din trecut. Ac tivitatea financiară era puternic concentrată
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ut ili zării unor instrumente de re glare monetară, dar, mai ales, necesitatea de a i proteja pe deținătorii de capital financiar. Globalizarea piețelor financiare a reprezentat un proiect de succes al fundamentalismului de piață. În situația în care capitalul fina nci ar este li ber să circule, devine dificil pentru orice sta t s ă-l impoziteze sau să-l regle menteze, deoarece se poate muta în altă parte. Ace st fapt situează capitalul într-o poziție privilegiată, motiv pentru
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
perioada de după 1870. În secolul al XIX-lea, Statele Unite era unul dintre statele cu cea mai mare datorie din Lumea Nouă. Reformele financiare din 1790, din Statele Unite, au fost de o semnificație istorică vitală și au oferit un nou sistem fina nci ar. După ce au fost instituite aceste reforme, titlurile de valoare din Statele Unite au început să fie considerate deo seb it de importante, pe piețele nd principala cauză a crizei mondiale din anii 1930. În a treia perioadă, era Bretton
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
XIX lea (1825), Olanda deținea 30 % din totalul fluxurilor globale de capital. Acest fa pt nu este o surpriză, deoarece Amsterdamul s-a dezvoltat ca un adevărat centru financiar în secolul al XVIII lea, înainte ca Londra să dețină dominația fina nci ară globală. Una dintre cele mai importante caracteristici a le acestei perioade a fost aceea că, după 1870, un număr tot mai mare de s tat e a adoptat Etalonul Aur. După 1900, Statele Unite au început să se prezi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
De dragul aparențelor, statele au menținut etal onu l aur și ratele fixe de schimb pe durata Primului Război Mondial, dar au creat obstacole pentru mișcarea capitalului, ignorând regulile jocului . A nii de război (1915 - 1919) au însemnat o creștere bruscă a mișcărilor fina nci are globale. Această mișcare a capitalului a fost determinată de împrumuturile economiilor euro pene din timpul războiului. Începând din 1920, vol umul fluxurilor globale de capital a început să se diminueze, din cauza faptului că războiul a distrus arhitectura financiară
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capitalului atât între țările membre ale CEE, cât și între statele non membre. Pentru a dovedi importanța acestei acți uni , Ger mania a eliminat, în manieră unilaterală, propr iil e restricții asupra intrărilor de capital. În 1960, Consiliul Economic și Fina nci ar (ECOFIN) al CEE a dispus ca statele membre să liberalizeze mișcările de cap ital, atât sub forma credi telor pe termen scurt și mediu, a investițiilor st răine directe, cât și sub forma titlurilor cotate la bursă. Deși
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]