9,041 matches
-
la înscrierea în RNCIS se actualizează ori de câte ori instituția de învățământ superior aduce modificări informațiilor existente. (7) Introducerea unor noi calificări în RNCIS se face condiționat de existența a minimum unei ocupații reprezentative în COR/ISCO-08 sau ESCO ca finalitate a acelei calificări cu competențele aferente ei. (8) Competențele specifice ocupațiilor se regăsesc și se preiau din Clasificarea ocupațiilor din România (COR)/Clasificarea internațională standard a ocupațiilor (International Standard Classification of Occupations - ISCO-08)/Clasificarea europeană a aptitudinilor/competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO). (9
METODOLOGIE din 20 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271877]
-
constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, ci revin instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei. ... 69. De altfel, dezlegarea ce poate fi dată prin parcurgerea acestei proceduri trebuie să fie una de principiu, având valențele unei lămuriri a conținutului și finalității textelor de lege supuse interpretării, adică a identificării voinței legiuitorului, iar nu determinarea unui anumit mod de aplicare a reglementării legale la o situație litigioasă pe care autorul sesizării o consideră complexă. ... 70. Instanța de trimitere mai face referire și
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
mai 2020. ... 13. De altfel, Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă în discuție, prin Avizul nr. 1.208 din 7 noiembrie 2022, reținând și aspecte ce țin de respectarea normelor de tehnică legislativă, inclusiv cu privire la instrumentul de motivare finalitatea reglementărilor propuse, cu evidențierea implicațiilor asupra legislației în vigoare, sau impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt pentru anul curent, cât și pe termen lung (5 ani) cu privire la venituri și cheltuieli. ... 14. În susținerea criticii
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
funcționarea ulterioară a Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. ... 17. Din perspectiva protecției dreptului de proprietate publică, în conținutul legii criticate, legiuitorul avea obligația de a reglementa o serie de garanții necesare și suficiente pentru aducerea la îndeplinire a finalității urmărite prin transferul realizat, mai ales în contextul în care, prin efectul soluției legislative, patrimoniul unei unități de cercetare-dezvoltare ce face parte din sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol va fi diminuat cu o suprafață de teren considerabilă. ... 18
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
privire la rezultatele urmărite. ... 23. Necesitatea instituirii unor astfel de garanții reiese și din jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 139 din 3 martie 2021, paragrafele 120 și 121). ... 24. Din această perspectivă, asigurarea ducerii la îndeplinire a finalității urmărite prin transferul de proprietate ar fi impus introducerea unor prevederi care să conțină garanții necesare și suficiente în sensul reîntoarcerii terenului în suprafață de 20 ha în domeniul public al statului și în administrarea Academiei de Științe Agricole și
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
transferate respectivele bunuri, suferă o semnificativă pierdere patrimonială, diminuându-se proprietatea publică a acestuia, garantată de art. 136 alin. (2) din Constituție. În acest context, Guvernul subliniază necesitatea existenței cerinței de proporționalitate între mijloacele folosite de legiuitor ce au ca finalitate diminuarea proprietății publice a statului și scopul urmărit. Prin urmare, dreptul de proprietate publică a statului trebuie exercitat în acord cu principiile constituționale ce călăuzesc însăși existența statului, între care se află și principiul protejării intereselor naționale în activitatea economică
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
reglementarea unor proceduri și garanții adecvate. În acest sens, sub aspectul protecției dreptului de proprietate publică, raportat la domeniul de reglementare, Curtea Constituțională a examinat constituționalitatea unor prevederi legale inclusiv prin prisma existenței unor garanții pentru ducerea la îndeplinire a finalității urmărite prin transferul realizat cu privire la bunurile aflate în proprietatea statului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 563 din 8 iulie 2020, precitată, paragraful 28, sau Decizia nr. 139 din 3 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument dintre multe altele ale unei metode interpretative. Faptul că aceasta nu este suficient de precisă sau că nu lămurește
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
rațiune izvorăște din necesitatea asigurării interpretării și aplicării unitare a legii, ce are ca temei juridic dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție. În scopul anterior menționat, legiuitorul a prevăzut o procedură care constituie un mecanism specific ce are ca finalitate pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în exercitarea rolului său constituțional, reglementat la art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, a unor decizii cu valoare de principiu în sfera interpretării și aplicării legii. Având în vedere natura
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
domeniu a Curții Constituționale, proiectul încălcând mai multe decizii de admitere ale instanței de control constituțional, contrar dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 24/2000, Curtea reține că avizul menționat este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
art. 1 alin. (3) din Constituție reprezintă garanții juridice fundamentale pentru asigurarea supremației Constituției, astfel că acestea sunt standarde de referință primordiale în cadrul controlului de constituționalitate a normei juridice și, în consecință, trebuie valorizate în mod corespunzător. Rațiunea și finalitatea existenței statului se fundamentează pe valorile supreme consacrate prin art. 1 alin. (3) din Constituție, iar printre acestea se numără și dreptatea, care asigură nu doar buna funcționare a statului, dar și încrederea societății în acțiunea acestuia, în speță, în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
încât să fie respectate atât procedurile normate prin lege, cât și drepturile și libertățile fundamentale, principiile de drept și valorile supreme prevăzute în Constituție. În aceste condiții, Curtea a reținut că orice acțiune a statului, chiar legală fiind, dacă prin finalitatea ei devine injustă/nedreaptă pentru cetățean, trebuie însoțită de un remediu normativ corespunzător în vederea restabilirii stării de dreptate atât în privința persoanei în cauză, cât și pentru societate. Prin urmare, Curtea a statuat că evaluarea acțiunii statului strict dintr-o
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de informații referitoare la o altă persoană, pe care le dețin prin natura schimburilor pe le-au avut cu ea, constituie o ingerință în dreptul lor la respectarea corespondenței (paragraful 91). Curtea de la Strasbourg a remarcat că, indiferent de finalitatea sa, corespondența dintre avocat și client beneficiază de un statut privilegiat în ceea ce privește confidențialitatea, indiferent de formele schimburilor realizate între avocați și clienți. Se acordă o mare importanță riscului de alterare a secretului profesional al avocaților, deoarece acesta
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
prin lege, a unor exigențe cum ar fi instituirea unor termene sau condiții procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie condiționări ale accesului liber la justiție, are o solidă și indiscutabilă justificare prin prisma finalității urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului drept. Prin intermediul lor se asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
sau adaptării normelor juridice, corespunzător imperativelor sociale, și al producerii unor consecințe juridice determinate (Ion Deleanu - Ficțiunile juridice, Ed. All Beck, 2005, București, p. 55). Însă ficțiunea juridică trebuie să aibă o anumită raționalitate, să fie aptă să își atingă finalitatea pentru care a fost stabilită și să nu fie ea însăși contrară Constituției. Or, în cazul de față, Curtea constată că și în ipoteza în care per absurdum decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție este asimilată de legiuitor cu
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
și Justiție este asimilată de legiuitor cu legea, ea nu poate avea efect novator, nu poate aduce un element nou normei (nu poate elimina sau adăuga elemente normei juridice) pentru a avea efecte de lege penală de dezincriminare, astfel că finalitatea urmărită nu poate fi atinsă din punct de vedere conceptual. Curtea subliniază că norma este cea care poate avea putere retroactivă, iar legiuitorul, pentru a nu acționa în mod arbitrar, poate asimila acesteia elemente comparabile, adică acte ce vizează sfera
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
nu erau însă reglementate printr-o normă tranzitorie. În acest context, Curtea a reținut că reglementarea de către legiuitor a termenului citirii actului de sesizare a instanței, ca ultim moment în care poate interveni împăcarea, „este pe deplin justificată prin finalitatea urmărită, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a acestui drept“, sens în care a reamintit considerentul jurisprudențial de principiu potrivit căruia instituirea de către legiuitor a
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
interveni în tot cursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale. Analizând această excepție, Curtea, prin Decizia nr. 397 din 15 iunie 2016, precitată, a constatat că efectul juridic al interpretării date de instanța supremă conduce la eludarea finalității urmărite de legiuitorul noului Cod penal prin reglementarea termenului citirii actului de sesizare a instanței ca ultim moment până la care poate interveni împăcarea - finalitate care vizează limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice -, aducându-se
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
precitată, a constatat că efectul juridic al interpretării date de instanța supremă conduce la eludarea finalității urmărite de legiuitorul noului Cod penal prin reglementarea termenului citirii actului de sesizare a instanței ca ultim moment până la care poate interveni împăcarea - finalitate care vizează limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice -, aducându-se atingere prevederilor art. 124 alin. (2) din Constituție care consacră unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. În consecință, Curtea Constituțională a admis excepția și a constatat
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. În privința cererii de chemare în judecată, Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât consacrarea caracterului definitiv al unei astfel de încheieri are în vedere finalitatea procedurii executării silite, celeritatea acesteia, prin evitarea unor manopere abuzive din partea justițiabililor. De asemenea, arată că există jurisprudență în materie în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 821 din 10 noiembrie 2020. ... CURTEA, având
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019, prin care a constatat constituționalitatea acestora. ... 16. Curtea a reținut că finalitatea soluției legislative criticate constă în determinarea debitorului rău-platnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
la data executării. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor abuzive, tinzând la tergiversarea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității ca exigență imperativă a executării silite. Așa fiind, ar fi ilogic și contrar finalității urmărite ca încheierea de obligare a debitorului la plata amenzii civile să fie supusă unor căi de atac. Consacrarea caracterului definitiv al acestei încheieri este deci în deplină concordanță cu finalitatea reglementării, fără ca prin aceasta să se încalce prevederile
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
executării silite. Așa fiind, ar fi ilogic și contrar finalității urmărite ca încheierea de obligare a debitorului la plata amenzii civile să fie supusă unor căi de atac. Consacrarea caracterului definitiv al acestei încheieri este deci în deplină concordanță cu finalitatea reglementării, fără ca prin aceasta să se încalce prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât, așa cum Curtea a statuat în mod constant, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate căile de atac și deci
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]
-
penalităților este aceea de mijloc juridic de constrângere indirectă pentru asigurarea executării în natură a obligațiilor, acestea putându-se acorda independent de existența unui prejudiciu. Penalitățile nu se identifică cu daunele-interese compensatorii sau moratorii, fiind distincte de acestea prin finalitatea lor juridică, de sancțiune de drept procesual civil aplicată de instanța de executare debitorului pentru a-l constrânge să execute o obligație de a face sau de a nu face care implică un fapt personal, menită să înfrângă rezistența debitorului
DECIZIA nr. 513 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270937]