KorAP: Find »[drukola/base=finlandez & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...36 >

883 matches

Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750

de altfel, este văzută ca o țară ospitalieră. Un alt aspect demn de menționat este lipsa birocrației, aici "lucrurile se rezolvă printr-un telefon"254. Acestor calități li se mai adaugă și calmul, generozitatea, amabilitatea, imaginația. Un aspect împotriva căruia finlandezii au dus o luptă destul de aprinsă a fost alcoolul, din acest punct de vedere Finlanda funcționând după un regim de semi-prohibiție, rafinarea și vânzarea băuturilor alcoolice fiind monopoluri ale statului. Cât privește viața privată, finlandezii nu sunt sentimentaliști, iar căsătoriile

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
imaginația. Un aspect împotriva căruia finlandezii au dus o luptă destul de aprinsă a fost alcoolul, din acest punct de vedere Finlanda funcționând după un regim de semi-prohibiție, rafinarea și vânzarea băuturilor alcoolice fiind monopoluri ale statului. Cât privește viața privată, finlandezii nu sunt sentimentaliști, iar căsătoriile se realizează la vârste destul de tinere. Femeia ocupă un loc important în societate, acest lucru realizându-se încă de la 1906, când primește drept de vot. George Radu o caracterizează drept "energică și robustă"255, ea

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-se încă de la 1906, când primește drept de vot. George Radu o caracterizează drept "energică și robustă"255, ea asumându-și munci cu adevărat grele. În ceea ce privește vestimentația, ele sunt caracterizate printr-o eleganță sobră, dar lejeră. Datorită stilului de viață, finlandezii sunt niște oameni sănătoși, acestui lucru adăugându-i-se și sauna, nelipsită din fiecare casă și având chiar scop terapeutic. Un alt aspect important pentru finlandezi este sportul, practicat de toată lumea. Orele la școală, de altfel, încep printr-o oră

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
vestimentația, ele sunt caracterizate printr-o eleganță sobră, dar lejeră. Datorită stilului de viață, finlandezii sunt niște oameni sănătoși, acestui lucru adăugându-i-se și sauna, nelipsită din fiecare casă și având chiar scop terapeutic. Un alt aspect important pentru finlandezi este sportul, practicat de toată lumea. Orele la școală, de altfel, încep printr-o oră de sport, cel mai adesea în aer liber. Cel mai practicat sport este schiul, natura permițând acest lucru pe deplin. Acestui sport i se mai adaugă

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
laponilor și modul lor de viață. După îndepărtata Laponie, urmează popasul în capitala Finlandei, Helsinki. Autorul se oprește asupra istoriei orașului și a evoluției sale de-a lungul secolelor. Pentru că am amintit în rândurile de mai sus de faptul că finlandezii sunt foarte dedicați culturii, George Radu nu putea să nu-i menționeze pe cei care, prin operele lor, au contribuit la trezirea și închegarea conștiinței naționale. Este amintit Elias Lönnrot și epopeea sa Kalevala, Aleksis Kivi, Minna Canth, episcopul Mikael

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
conștiinței naționale. Este amintit Elias Lönnrot și epopeea sa Kalevala, Aleksis Kivi, Minna Canth, episcopul Mikael Agricola, J. L. Runeberg, Zacharias Topelius, Frans Eemil Sillanpää, Mika Waltari, Väinö Linna. Teatrul a reprezentat, la rândul său, un fenomen constant în viața finlandezilor. Același lucru se poate spune și despre publicistică, finlandezii fiind mari consumatori de text scris, atât cărți, cât și ziare. Primul ziar finlandez apare în 1771, la Turku, când țara se afla încă sub ocupație suedeză. O atenție deosebită i

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Kalevala, Aleksis Kivi, Minna Canth, episcopul Mikael Agricola, J. L. Runeberg, Zacharias Topelius, Frans Eemil Sillanpää, Mika Waltari, Väinö Linna. Teatrul a reprezentat, la rândul său, un fenomen constant în viața finlandezilor. Același lucru se poate spune și despre publicistică, finlandezii fiind mari consumatori de text scris, atât cărți, cât și ziare. Primul ziar finlandez apare în 1771, la Turku, când țara se afla încă sub ocupație suedeză. O atenție deosebită i se acordă și compozitorului Sibelius a cărui muzică vine

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
de obuz, ici-colo vechi semne de fortificații"259. Dar, avansând spre interiorul țării, urmele războiului nu mai sunt la fel de vizibile, ochiul lăsându-se furat de întinderea de apă și pădure. Horia Stancu amintește de lupta continuă pe care o duce finlandezul cu natura în a desțeleni pădurea și a seca mlaștinile pentru a obține terenuri arabile. Un lucru care îi atrage atenția și îl face să tresară oarecum este santinela de la punctul de frontieră a cărei uniformă seamănă izbitor de bine

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
cu care îl primește orașul, de stilul moscovit al clădirilor oficiale, de discrepanța dintre orașul vechi și cel modern, de bulevardele largi, de clădirile din beton și sticlă. Datorită faptului că fie îi înconjoară marea, fie îi îngrădește pădurea, casele finlandezilor nu au curți, excepție făcând cartierele de vile ale celor mai înstăriți. Pretutindeni stilul modernist își face simțită prezența, iar atenția îi este atrasă de o biserică ale cărei forme îl determină să o încadreze "între garaj și clădire industrială

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
am punctat deja. Ora de vârf este ora patru, când funcționarii își încheie activitatea, iar forfota care se creează dispare spre ora zece seara, când străzile devin pustii. În vizită în mediul rural, sunt aduse în discuție problemele cu care finlandezii s-au confruntat de-a lungul timpului, face o scurtă trecere în revistă a înființării cooperativelor și, nu în ultimul rând, împărtășește din experiența interesantă pe care a încercat-o în sauna finlandeză, experiență pe care o consideră "violentă pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
cu scriitorul, camera în care acesta a murit de tuberculoză, manuscrise ale romanului Cei 7 frați și traduceri. În drum spre muzeul Kivi265, a mai vizitat și o fabrică (americană) de țigări. Horia Stancu explică imitarea sistemului american prin dorința finlandezilor de apropiere de occident, de integrare în sistemul economic vestic. Vizita în Finlanda nu se putea încheia fără a vedea marea, drept pentru care ieșirea în larg cu un vapor cu pânze marchează sfârșitul aventurii finlandeze. 3.2.3.2

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
de 5 milioane de tone. Bulevarde largi, magazine mari, coșurile fabricilor, embleme comerciale și reclame, piețe încărcate de legume, fructe, flori, pește reprezintă câteva imagini care i-au rămas în minte după o primă plimbare prin capitală. Un loc drag finlandezilor și pe care Ioan Meițoiu l-a încercat este sauna. În urma experienței trăite acesta mărturisește că se simte "înviorat, întinerit"268. Un loc care atrage atenția și acestui cronicar, în apropiere de Helsinki, este Tapiola, așezare care cuprinde aproximativ 5000

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
centre de cumpărături, culturale etc. O clădire impresionantă a acestui cartier este Dipoli care adăpostește săli de restaurant, biblioteci, baruri, săli de conferințe și de spectacole. Structura clădirii, aseamănătoare unui trandafir imens, îl determină pe autorul cărții să afirme că finlandezii au un deosebit respect pentru flori, dând naștere chiar unui cult al acestora. Despre pădurile din Kymenlaakso, un alt loc prin care a trecut în timpul vizitei sale în Finlanda, spune că aparțin celei mai noi provincii finlandeze, creată după cel

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Seppo Siren. Ajuns într-o societate și o cultură diferite, autorul încearcă să observe și să analizeze comportamentul celor din jur. Astfel, lucruri precum strângerea mesei, "self service"-ul, respingerea ideei de risipă, preocupările ecologice, îl fac să remarce grija finlandezilor pentru ordinea și curățenia publică. Aflându-se într-o librărie cu intenția de a-și cumpăra un caiet, a fost surprins să vadă cum pe spatele acestuia e trecut al 7-lea amendament din Declarația Drepturilor Copiilor, conform căruia fiecare

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Voltaire, Jean-Paul Sartre sau Aurélien Sauvageot. Sunt amintite de asemenea și eforturile pe care le-a făcut acest popor pentru a-și câștiga independența, lucru la care au contribuit din plin oameni de litere sau jurnaliști (Snellman). Referitor la firea finlandezului și la caracterul acestuia, Al. Căprariu afirmă că este o persoană foarte dedicată muncii pe care o întreprinde, lucru care îl determină să fie oarecum mai închis în sine, mai interiorizat. Datorită condițiilor vitrege de mediu și a faptului că

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
arhitectură care îmi dă sentimentul net al unei singure curățenii morale"272. Obiectivele turistice cărora autorul le acordă importanță sunt monumentul lui Jean Sielius și biserica Temppeliaukio, construită direct în rocă solidă. Al. Căprariu vizitează și fortăreața Suomennlina, împreună cu doi finlandezi, buni cunoscători ai limbii române. Această fortăreață a avut o mare pondere în ceea ce privește dezvoltarea economică a orașului Helsinki. Nu putea să treacă cu vederea în descrierea sa una dintre caracteristicile pregnante ale spiritului finlandez și anume dragostea pentru sport. Un

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
iernii, trunchiurile copacilor fiind aduse cu ajutorul cailor la malul apelor. Odată venit dezghețul, râurile le poartă până la stațiile de recepție ale uzinelor de prelucrare. Apele și zăcămintele subsolului se alătură lemnului pentru a întregi bogățiile Finlandei. O caracteristică esențială a finlandezului este respectul pentru natură, așa cum s-a menționat în multe alte rânduri. Omul se află într-un permanent dialog cu mediul înconjurător, motiv pentru care acesta a încercat mereu să-și adapteze nevoile la condițiile de mediu și nu invers

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
orașul ia drumul satului, majoritatea optând pentru petrecerea concediului la țară. Un alt lucru demn de remarcat la poporul finlandez este setea nețărmurită pentru cultură și pentru dorința de a se instrui în permanență. Aceasta este demonstrată de faptul că "finlandezii și-au făcut singuri o limbă, inventând pur și simplu noțiuni și expresii, îmbogățind un lexic sărac și inexpresiv, până la a-l face atotcuprinzător"276. Construcția limbajului s-a făcut pe o perioadă de aproximativ 150 de ani, nu s-

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
reprezintă artele aplicate și cele decorative. Materialele folosite sunt cele textile, din os, lemn, sticlă sau metal. Se remarcă, de asemenea, interesul crescut pentru arta populară, grăitoare în acest sens fiind muzeele de artă populară existente în această țară. Viața finlandezilor se derulează între -30șC și +100șC, prima fiind temperatura de afară pe timpul iernii, iar a doua cea din saună, loc indispensabil pentru un finlandez. Sauna reprezintă un ritual, o sesiune aici durând între 2-3 ore. Pentru a-și căli organismul

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
arta populară, grăitoare în acest sens fiind muzeele de artă populară existente în această țară. Viața finlandezilor se derulează între -30șC și +100șC, prima fiind temperatura de afară pe timpul iernii, iar a doua cea din saună, loc indispensabil pentru un finlandez. Sauna reprezintă un ritual, o sesiune aici durând între 2-3 ore. Pentru a-și căli organismul aceștia alternează sauna cu băile în apa rece ca gheața. De multe ori iarna, unii finlandezi fac baie la copcă. În continuare se mai

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
doua cea din saună, loc indispensabil pentru un finlandez. Sauna reprezintă un ritual, o sesiune aici durând între 2-3 ore. Pentru a-și căli organismul aceștia alternează sauna cu băile în apa rece ca gheața. De multe ori iarna, unii finlandezi fac baie la copcă. În continuare se mai menționează că acest popor este un mare iubitor al sportului, copiii începând să practice schiul de la vârsta de 3 ani. Dorin Iancu mărturisește că iarna este anotimpul preferat al finlandezilor, totodată mai

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
iarna, unii finlandezi fac baie la copcă. În continuare se mai menționează că acest popor este un mare iubitor al sportului, copiii începând să practice schiul de la vârsta de 3 ani. Dorin Iancu mărturisește că iarna este anotimpul preferat al finlandezilor, totodată mai adăugând că ei își numesc statul ca "Țara lui Moș Gerilă"278. Descrierea sa continuă cu prezentarea unor orașe și regiuni precum: Rovaniemi, capitala Laponiei, Helsinki, insulele Seurassari, Suomenlinna, Korkeasaari, portul Hanko, acesta fiind cel mai sudic punct

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
sa continuă cu prezentarea unor orașe și regiuni precum: Rovaniemi, capitala Laponiei, Helsinki, insulele Seurassari, Suomenlinna, Korkeasaari, portul Hanko, acesta fiind cel mai sudic punct al Finlandei, Turku, fosta capitală, Naantali, Pori, care este considerat "cel mai de seamă port finlandez"279. Partea sudică a Finlandei este caracterizată de existența numeroaselor lacuri, un oraș important din această zonă fiind Tampere, care găzduiește anual numeroase festivaluri și competiții sportive. După cum se observă, perioada premergătoare revoluției din 1989 le înlesnește românilor o cunoaștere

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
cultural" constituie unul dintre cele mai bogate izvoare de receptare a literaturii și culturii finlandeze în România. Multe aspecte ale culturii finlandeze și nordice în general sunt consemnate de acesta, permițând o mai bună ancorare în fenomenul literar și artistic finlandez contemporan. Ne-am concentrat în rândurile care urmează mai ales pe aparițiile din ultima decadă, încercând să surprindem varietatea manifestărilor culturale finlandeze reflectate de această publicație, grupându-le în câteva teme semnificative. 3.3.1.1. Teatru finlandez Victor Scoradeț

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
era la ediția a 37-a. Acest festival este unul al publicului, cuprinzând o selecție de spectacole menită să satisfacă în primul rând așteptările publicului finlandez. În timpul festivalului, sălile de teatru de la Tampere sunt mereu pline, lucru care evidențiază nevoia finlandezilor de teatru. O statistică arată că finlandezii au șaizeci de teatre subvenționate - tot cam atâtea avem și noi, doar că populația noastră e de patru ori mai mare decât a lor - ale căror săli sunt mereu pline de marți până

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]