619 matches
-
mi se înfiripa o idee: dacă fusesem violat din nou? L L Lunile următoare au curs ca un pârâu de munte sărind din bolovan în bolovan, spărgându-și capul, împroșcând tot ce-i iese în cale. Am vorbit cu Maria Firidă, care mi-a spus pe un ton rece că Sabina fusese externată. „Eliberată” ar fi sunat mai corect. Se întorsese în Botoșani, unde își găsise o catedră de engleză. Eu am continuat până în iunie la „Traian Vuia”. Mă pomeneam adesea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
era complet dezordonată; mi se așeza în poală când mergeam la teatru sau la operă. Trăgeam nădejde însă că o voi putea forma, ținând cont de vârsta ei fragedă. În cele din urmă m-am trezit pe cap cu Maria Firidă, venită în București cu un camion, să-mi încarce lucrurile, să mă ia la Botoșani. Am bolborosit că aveam niște colaborări, că nu puteam pleca chiar atunci, dar că peste o lună aș putea veni singur. Da, dar eu acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ridicat receptorul. Era Adelina, din Botoșani. Plângea. Ce naiba cauți tu în Botoșani? Păi n-ai răspuns la telefon și am fost convinsă că te-ai întors la ea. Am sărit în tren și uite-mă aici. Sunase acasă la Maria Firidă, întrebase de mine. Fusese la liceul „Mihai Eminescu” și-i spusese directorului că degeaba îl aștepta la post pe Leonard Tupilat, el avea angajamente serioase în București. Aleluia cu catedra mea călduță din centrul târgului moldovenesc. Ce-a fost verde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în calciu roz. L LIV Din beția îmbrățișărilor cauciucate și a iubirii mulatre m-au trezit remușcările pentru soarta Sabinei. Am pus mâna pe telefonul care acumulase datorii irecuperabile și am sunat-o, cu frică să nu dau de Maria Firidă. Am avut noroc, era chiar ea. I-am spus că în noaptea când recunoscusem existența Adelinei aș fi renunțat la București, dacă mi-ar fi spus că încă mă poate iubi. Mi-a zis că și ea voise să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Nu, nu poate veni cu mine. Mai întâi trebuia să-i povestesc eu despre ea, să i-o descriu, să nu fie șocat omul când o va vedea. M-am urcat în vagonul de clasa întâi spre Botoșani. În familia Firidă era mare zarvă. Pregătirile erau în toi, telefonul suna non-stop. M-a mirat vânzoleala aia - s-o fi însurând, în sfârșit, Sabin cu fata vreunui vameș bazat. Mă rog, cine se-aseamănă s-adună! Jenant era că urma să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
dat în dormitor peste mamă și fiică, așteptându-mă. Amândouă erau coafate cu creastă, parfumate și în rochie de seară. Se vede treaba că Sabin se grăbea cu însurătoarea, să n-o scape și pe asta. Leo, începu solemn Maria Firidă, am vorbit deja la Oficiul Stării Civile, am arvunit și restaurantul. Vor veni cam o sută de persoane. Trebuie însă să mergeți urgent la analize. Să vezi ce cadouri frumoase ați primit deja! Hai, ginerică, fă-te gigea mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
așa, cu ochii-n bagdadie. Începeam să sper că o să scap de însurătoare, că o să mă pot întoarce liber la iubita mea cu corp de păpușa africană. Dar nu: ușa s-a dat de perete, înăuntru a dat buzna Maria Firidă cu un aranjament de Crăciun ridicol în mână: o lumânare înfiptă într-un mănunchi de crenguțe de brad. Era tot ce găsise venind în goană până la Oficiu. O anunțase secretara ofițerului, cu care fusese colegă de liceu. Asta te exasperează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că statul ocrotește familia și-i asigură dezvoltarea armonioasă ca celulă de bază a societății. Soacră-mea - deja puteam să-i spun așa - lăcrima în cămașa de noapte înflorată, peste care trăsese în grabă un pardesiu gri de-al răposatului Firidă. Sabina era într-un deux-pièce roșu și zâmbea topită toată. Eu purtam costumul bej pe care-l făcusem la Casa de Modă din Arad, cu ocazia absolvirii liceului. La probe mă dezbrăcam, iar croitorul mă ruga să-i arăt câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
smulseră boabele de orez în ploaie razantă peste ochii și urechile mele. Deci intrasem în rând cu lumea: aveam certificat de căsătorie sub formă de carnet maroniu, cu câteva pagini albe la sfârșit, unde puteam trece numele copiilor. Cele două Firide își reveniseră complet, zâmbeau, se pregăteau din nou de coafor. Mama soacră mă avertiză: ginerică, fugi și te bărbierește cât ne facem noi frumoase, ca să ajungem la timp la restaurant. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mi-am luat geanta și am plecat la gară. Văzându-mă că-mi iau toate lucrurile, Sabina s-a posomorât: nu te mai întorci, nu-i așa? Sigur că mă întorc, puiule. Am luat un tren rapid. Mai târziu, Maria Firidă avea să mă acuze că nu am „consumat” căsnicia. Eu însă apucasem s-o anunț pe Adelina să mă aștepte în gară la București. Era acolo, pe peron, speriată și radiind. Doruleț, nebunule, te-ai întors! Părinții mei s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Dar nu m-am mai putut abține și am citit-o acolo mergând, stând Într-un picior, ținându-mă cu o mână de bară. Acum camera asta Îmi pare să se află În mijlocul lumii. I’m happy. Și inconștientă. Ana. * (FIRIDĂ, FOTĂ, FLUIER, FUIOR) E Începutul verii. Grințu deja a Însoțit un grup de greci ortodocși În turneul lor prin nordul Moldovei și al Transilvaniei. Experiența i se pare interesantă și, Într-un fel, suficient de „filmică“ pentru a-i sugera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ale voievodului Petru Rareș și ale mitropolitului Grigorie Roșca rezistaseră patru secole și jumătate pe pereții bisericii (și un tip cu figură prelungă și ochi mari albaștri se afla și atunci sus, pe o scară de lemn, În apropierea unei firide, pentru Încă o operație de conservare), dar Încă nu comunicau nimic deosebit celor care se aflau atunci În curte. Bănuiesc că nu știi câte milioane de străini vin anual la noi În țară, dar, ia gândește-te, În care război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și i-a strâns mâna pictorului Pătruț (așa-l chema) de parcă l-ar fi felicitat că tocmai a terminat de pictat Voronețul. Apoi tot el l-a Întrebat pe arhitect cum se numește partea aia intrată mai Înăuntru față de zid. „Firidă“ - a zis În românește Pătruț care Înțelesese și el Întrebarea. Arhitectul s-a prefăcut că nu-l aude și a tradus plin de morgă: „Abside aveugle“. Grecul n-a Înțeles nimic și a zâmbit tâmp, iar fotbalistul s-a grăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
iar fotbalistul s-a grăbit să-l ajute să Înțeleagă: „Niche“. Interlocutorul tot nu părea lămurit. Să i se facă un desen era inutil pentru că lucrul despre care Întreba, obiectul adică, era În fața ochilor lui. Pătruț a zis din nou „Firidă“, iar grecul a repetat după el „firida“. Impasul era total, așa că am renunțat să ne mai preocupăm de asta și am luat-o cu toții, agale, spre parcare. „De unde ne cunoaștem?“ - l-am Întrebat pe Pătruț. El m-a privit scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ajute să Înțeleagă: „Niche“. Interlocutorul tot nu părea lămurit. Să i se facă un desen era inutil pentru că lucrul despre care Întreba, obiectul adică, era În fața ochilor lui. Pătruț a zis din nou „Firidă“, iar grecul a repetat după el „firida“. Impasul era total, așa că am renunțat să ne mai preocupăm de asta și am luat-o cu toții, agale, spre parcare. „De unde ne cunoaștem?“ - l-am Întrebat pe Pătruț. El m-a privit scurt cu o pereche de ochi de iconar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
lui și am căutat În dicționar să văd ce origine au cuvintele repetate de domnul „Star“ În românește. Mă așteptam ca măcar unul din ele să fie de origine greacă sau latină. Asta ar mai fi explicat câte ceva. Dar nu. Firidă e bulgăresc, fluier se pare că vine din albaneză (!), fotă e turcesc, iar etimologia lui fuior este necunoscută. Ciudat, nu! Într-un fel, teoriile „istorice“ ale tipului de care-ți spun se confirmă și prin asta. Atâtea obiecte circulă Însoțite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
stârnind astfel vagi licăriri de invidie În ochii celor câțiva alți profesori care așteptau. — Mă așteptam să vii! - fuseseră primele cuvinte ale tovarășului inspector Stamatescu și ele provocară al doilea zvâcnet al surprizei.) În interiorul unei biserici (judecând după arcadele - sau firidele - care se ghicesc În spate, În planul depărtat al imaginii) se văd mai multe paturi de campanie. Un spital improvizat, deci. Pe unul dintre paturi se află un bărbat tânăr, muribund, acoperit cu un pled de culoare cenușie. Alături de pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
insomnia, o carte citită în miez de noapte, un măr / sau o cană cu lapte. Și pentru contraofensiva la orice amintire resentimentară există un inepuizabil armament salutar, încât, conchide triumfător poeta, n-are ea vlagă câte arme / ai tu în firidele inimii. Fiind clasică structural, pentru Ștefania Oproescu, contemplarea și trăirea plenară a culorilor dă impresia că e similară cu descifrarea mesajului divin, aspect subliniat prin aplecarea melancolică asupra lumii, căreia îi adună cu acribie paleta din care se constituie osmotic
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
atârnate pe pereți erau roase și zdrențuite; draperiile grele de catifea de pe scară erau deja trase, nelăsând să pătrundă nici un pic din lumina muribundă a soarelui; două armuri, care stăteau într-un echilibru precar în poziție de drepți în două firide opuse, păreau gata să se prăbușească, mâncate de rugină; chiar și capetele unor nefericite animale sălbatice de diverse specii care își sfârșiseră zilele pentru a împodobi pereții exprimau o deznădejde fără margini. — Pyles trebuie să fie pe aici, dar precis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pe treapta cea mai de sus și-l lăsă să se întindă în poala ei. Ați văzut pe cineva? întrebă Michael. Cineva trebuie s-o fi împins. Exact în clipa aceea, în replică, o pisică mare neagră se furișă din firida unde stătuse armura și fugi mieunând vinovată. — Torquil! o certă femeia. Ce cauți afară din bucătărie? Zâmbi. Cred că acesta e asasinul dumitale. O ușă se deschisese jos și mai mulți membri ai familiei năvăliră să investigheze cauza agitației. Ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
-i spaima. Sau cruzimea. Ar trebui să citești din nou Capra cu trei iezi, ca să-ți dai seama cât de crudă este. Tili trase adânc aer în piept, îl păstră îndelung, de parcă voia să-l lase să cotrobăie prin toate firidele corpului, apoi îi dădu drumul încet, cu buzele țuguiate, șuierând. Maestrul începu să-și adune cutiile. — Bine că s-a terminat pe ziua de azi. Cine știe ce grozăvii îți mai treceau prin minte. — Grozăviile sunt în mintea ta. Numai că n-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
14 Orice transfer sau transport de materii explozive se efectuează numai cu mijloace de transport amenajate în acest scop, pe baza documentelor eliberate conform reglementărilor legale în vigoare și semnate de cei în drept. Transportul de la depozitele de consum la firidele artificierilor și la locurile de muncă sau la atelierele de procesare a materiilor explozive când acestea se găsesc în cadrul aceluiași amplasament este permis pe baza documentelor de ridicare a materiilor explozive din depozit. ------------- Art. 14 a fost modificat de pct.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183157_a_184486]
-
a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 262 din 5 octombrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 904 din 10 octombrie 2005. Articolul 19 Asupra amplasamentului și cantității maxime de materii explozive destinate depozitării pentru firidele artificierilor, precum și pentru încăperile în care se depozitează și se mânuiesc materii explozive pentru perforări de sonde, articole de vânătoare, obiecte pirotehnice de distracție, pistoale pentru împlântat bolțuri, mijloace antigrindină, capse de alarmare CFR și capse de asomare este necesar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183157_a_184486]
-
ștrengării sau o născocire a Catarinellei pentru a-l convinge să meargă la mânăstire. Era vară, ziua se mărise. Băiatul urca pe Monte Consolino până la ruinele Castelului. Aici venea cu caprele lui don Terentio și cu câinele, se așeza în firida unui zid la adăpost de soare, și scruta orizontul. Natura își dezvăluia culorile tainice, cele ale înfloririi și ale veștejirii, se oferea în toată splendoarea sa. Era Dumnezeu atât de nemărginit încât putea să se aștearnă deasupra tuturor pământurilor și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu mărcile discursului arghezian: "Eram, din pricinile cunoscute, închis la Văcărești. Mă gândii să profit de acest lucru și să-mi diversific registrul poetic. De aceea, din confortul chiliei, mi-am închipuit că-mi scriu versurile pe un perete de firidă goală, în singurătate, pe întuneric, cu unghia". Chiar și în exersările parodice selectate mai sus, este cât se poate de evident un fapt: rescrierea înseamnă, în cazul lui Ovidiu Nimigean, asumarea nu atât a unui cod poetic, ci a unui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]