640 matches
-
deasupra cărora se află un rând de plăci pătrate de ceramică smălțuită de culoare verde și un rând de ocnițe. De asemenea, turla bisericii, care se sprijină pe o bază pătrată parțial îngropată în acoperișul edificiului, este decorată cu 12 firide, un rând de plăci smălțuite de culoare verde și un rând de ocnițe. Ancadramentele și portalurile au profile gotice. Biserica este luminată prin nouă ferestre de formă dreptunghiulară, prevăzute cu baghete care se întretaie. Ferestrele sunt dispuse astfel: câte una
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
patru ferestre (în cele patru puncte cardinale) și este sprijinită de patru contraforturi mici așezate pe diagonală. Ea se înalță pe două baze: prima pătrată și a doua stelată (cu 12 colțuri). Deasupra ferestrelor și pe ambele baze se află firide încheiate în semicerc la partea superioară. Printre primii scriitori care au poposit aici s-a aflat poetul și diplomatul Dimitrie Bolintineanu, aflat în toamna anului 1857 într-o călătorie prin Principatul Moldovei. El a descris această călătorie în volumul de
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
și un picior de contrafort susține absida altarului. Edificiul este înconjurat de ocnițe dispuse sub cornișă astfel: un șir pe latura de vest și două șiruri de ocnițe egale caa dimensiuni pe celelalte trei laturi. Pe fețele absidelor se află firide alungite. Deasupra naosului se află o turlă octogonală zveltă cu patru ferestre în cele patru puncte cardinale, așezată pe două rânduri de baze stelate suprapuse și sprijinită de patru contraforturi pe laturile oarbe. Biserica a fost acoperită inițial cu învelitoare
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Galata din Iași. Între anii 1898-1910, arhitectul austriac Karl Romstorfer a efectuat lucrări de restaurare a întregului complex mănăstiresc. Cu acest prilej, tunului i s-a mai adăugat un etaj și o turlă, fiind decorată partea superioară a zidurilor cu firide și cu ocnițe. Acoperișul turlei a fost realizat din țiglă colorat-smălțuită, la fel ca și cel al al bisericii. Astfel, în prezent, turnul măsoară 34 metri. În cadrul cercetărilor din anul 1939 s-au găsit pe latura de sud a primul
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
piatră de râu. La marginea pridvorului, pronaosul are deasupra sa două turle octogonale oarbe, așezate în dreapta și stânga sa pe o bază pătrată și una stelată. Turlele sunt luminate de câte opt ferestre și au deasupra lor trei rânduri de firide, între care se află decorații sculpturale. Pe baza pătrată se află un alt rând de firide. Pronaosul este luminat de câte două ferestre cu boltă semicirculară pe fiecare parte. În pronaos se află și un balcon pentru cor. Naosul bisericii
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
și stânga sa pe o bază pătrată și una stelată. Turlele sunt luminate de câte opt ferestre și au deasupra lor trei rânduri de firide, între care se află decorații sculpturale. Pe baza pătrată se află un alt rând de firide. Pronaosul este luminat de câte două ferestre cu boltă semicirculară pe fiecare parte. În pronaos se află și un balcon pentru cor. Naosul bisericii are două abside largi și este luminat de câte o fereastră plasată pe abside. Deasupra naosului
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
și este luminat de câte o fereastră plasată pe abside. Deasupra naosului se află o turlă octogonală mare, luminată de opt ferestre mari, terminate în arc. Ea se află așezată pe trei baze: una pătrată și două stelate, fiecare având firide. Deasupra ferestrelor se află trei rânduri de firide, între care se află decorații bogate. Altarul este spațios, fiind luminat de 3 ferestre (une pa absidă și alte două pe lateral). Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar și tei. Pe
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
pe abside. Deasupra naosului se află o turlă octogonală mare, luminată de opt ferestre mari, terminate în arc. Ea se află așezată pe trei baze: una pătrată și două stelate, fiecare având firide. Deasupra ferestrelor se află trei rânduri de firide, între care se află decorații bogate. Altarul este spațios, fiind luminat de 3 ferestre (une pa absidă și alte două pe lateral). Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar și tei. Pe fațada exterioară a bisericii se află motive ornamentale
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
Decorațiunile exterioare au fost făcute după modele prelucrate în ipsos de preotul Vasile Bostan și de presbitera Elena . Pe fațadă, biserica este înconjurată de un brâu format din patru muluri (la 2/3 din înălțimea bisericii), deasupra căruia se află firide terminate în arc, ornamentate cu stucaturi. Pictura bisericii este executată în tehnica frescă, fiind opera profesorului Constantin Călinescu din Iași și a ucenicei sale, Iulia Handragel. Printre frescele din biserică este de menționat icoana Sf. Trei Ierarhi pictată la intrarea
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
cultură bogată și o înaltă spiritualitate. Interpretarea mistică pe care Ibn 'Arabi o dă dragostei fizice este conversia dragostei sale pentru Nizam. De altfel, pentru Ibn ‘Arabi totul este dragoste: La Mecca, până în 1204, va termina patru lucrări: "Mișkat al-anwar" (Firida luminilor; fără nici o legătură cu tratatul omonim al imamului al-Ghazali), "Hilyat al-abdal" (Podoaba înlocuitorilor), "Taj ar-rasa'il" (Cununa epistolelor) și "Ruh al-quds" (Duhul sfințeniei). În 1204, se oprește la Mosul unde are o nouă viziune în care primește învestitura (khirqa
Ibn Arabi () [Corola-website/Science/313913_a_315242]
-
Allăhi l-husnă" (Cea mai bună cale de a explica "Cele Mai Frumoase Nume ale lui Dumnezeu") • "Ğawăhir al-Qur’än" (Esențele Coranului); o exegeză a Coranului. • "Faysal al-tafriqa bayna l-islăm wa-l-zandaqa" (Criteriul de deosebire a islamului de necredință) • "Miškăt al-’anwăr" (Firida luminilor) • "‘Ihiyă’ ‘ulūm ad-dīn" (Reînvierea științelor religiei); unul dintre cele mai vaste și erudite tratate despre religia islamică în ansamblul ei • "Bidăyat al-hidayă" (Începutul călăuzirii) • "Al-munqid min ad-dalăl" (Salvatorul de la rătăcire); carte autobiografică • "Minhăğ al-'ăbidīn" (Calea închinătorilor) • "Ma’ăriğ
Al-Ghazali () [Corola-website/Science/313926_a_315255]
-
astăzi. S-a continuat cu schimbarea acoperișului și a celor două turle vechi din lemn cu unele din beton armat. Tot acum se construiesc cele două timpane pe laturile de nord și sud din dreptul turlei Pantocratorului și friza cu firide de sub cornișă în interior se înlocuiesc cafasul și amvonul, se pune parchet în altar și gresie în naos și în pronaos peste pardoseala de piatră. Se instalează o centrală proprie și calorifere. Apoi se va începe repictarea bisericii, datorită faptului
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
exterioară s-a degradat pe zone foarte mari, fiind aproape complet distrusă ca urmare a desprinderii straturilor de tencuială exterioară. În prezent, se mai disting doar pe alocuri urme din vechea pictură. Pictura exterioară se păstrează cel mai bine în firidele de pe latura de sud a absidei în care sunt zugrăvite chipuri de sfinți ("Sf. Nicolae" și "Sf. Arhanghel Mihail"), relativ bine în unele ocnițe de la nivelul absidei și în stare precară pe latura de sud-vest a pronaosului poligonal, chiar lângă
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
înălțate în vremea lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Materialul de construcție folosit a fost piatra brută la zidurile drepte și la soclu și cărămida la conturarea ferestrelor și a ocnițelor. Absidele laterale și absida altarului au câte cinci firide mari, desupra cărora se află un șir de ocnițe care înconjoară biserica ca un brâu. Firidele și ocnițele se regăsesc și la turla aflată deasupra naosului. În interior, se constată eliminarea zidului despărțitor dintre pronaos și naos, care a fost
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
piatra brută la zidurile drepte și la soclu și cărămida la conturarea ferestrelor și a ocnițelor. Absidele laterale și absida altarului au câte cinci firide mari, desupra cărora se află un șir de ocnițe care înconjoară biserica ca un brâu. Firidele și ocnițele se regăsesc și la turla aflată deasupra naosului. În interior, se constată eliminarea zidului despărțitor dintre pronaos și naos, care a fost înlocuit cu o arcadă puternică care susține bolta și care se reazemă pe ziduri prin console
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
cu piatră fasonată dispusă geometric, iar colțurile clădirii și contraforturile sunt executate din blocuri masive de piatră. Biserica are două rânduri de ocnițe în dreptul pronaosului, cele din partea inferioară fiind mai mari decât cele din partea superioară, iar pe abside sunt situate firide alungite, având deasupra un rând de ocnițe mici asemănătoare cu cele de pe fațada pronaosului. Deasupra ocnițelor mari de pe pronaos și a firidelor alungite de pe abside sunt mici ochiuri unde au fost amplasate discuri de ceramică smălțuită. De asemenea, și sub
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
ocnițe în dreptul pronaosului, cele din partea inferioară fiind mai mari decât cele din partea superioară, iar pe abside sunt situate firide alungite, având deasupra un rând de ocnițe mici asemănătoare cu cele de pe fațada pronaosului. Deasupra ocnițelor mari de pe pronaos și a firidelor alungite de pe abside sunt mici ochiuri unde au fost amplasate discuri de ceramică smălțuită. De asemenea, și sub cornișă se află un brâu de discuri ceramice colorate. Turla bisericii are o formă poligonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
are o formă poligonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea se sprijină pe acoperișul naosului prin două baze stelate. Are patru ferestre dispuse în punctele cardinale și mici contraforturi pe diagonale. Pe laturile turlei se află un rând de firide alungite, două rânduri de ocnițe și un brâu de discuri de ceramică smălțuită. Biserica este compartimentată în interior în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și supralărgit, fiind iluminat de o ferestră în stil gotic
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
sprijinit și el de un contrafort din piatră ridicat până la mijlocul peretelui. Altarul are o singură fereastră. Deasupra naosului se află o turlă octogonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea este așezată pe o bază stelată și prevăzută cu firide late terminate la partea superioară prin arcuri duble. Există două rânduri de ocnițe care înconjoară turla, unul în firide și unul deasupra lor. Turla are patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Biserica a fost pictată în anul 1785
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
se află o turlă octogonală pe exterior și cilindrică pe interior. Ea este așezată pe o bază stelată și prevăzută cu firide late terminate la partea superioară prin arcuri duble. Există două rânduri de ocnițe care înconjoară turla, unul în firide și unul deasupra lor. Turla are patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Biserica a fost pictată în anul 1785, dar zugrăveala s-a degradat în timp, fiind păstrat azi numai tabloul votiv, unde sunt pictate în mărime naturală
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
biserică de târg (copiind aproape exact planul bisericii lui Ștefan cel Mare de la Piatra Neamț). Biserica este construită din piatră brută, cioplită la soclu, colțuri și contraforturi. Pe lângă aceasta, în anumite locuri s-a folosit și cărămidă (la picioarele arcadelor, la firidele alungite și la ocnițe). Biserica are dimensiuni relativ reduse: 21,40 m lungime și 5,80 m lățime - în interior, 24,40 m lungime și 8,50 m lățime - în exterior și o înălțime de 16 metri. În dreptul naosului, absidele
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
50 m lățime - în exterior și o înălțime de 16 metri. În dreptul naosului, absidele laterale au fost înlocuite prin rezalite vizibile la exterior (îngroșare a zidurilor), sprijinite de contraforturi cu copertine cu profile obișnuite. Pe absida altarului se află nouă firide alungite, iar sub fereastra altarului, în ax, se află un picior de contrafort. Biserica este înconjurată sub acoperiș de un brâu din două rânduri de ocnițe, revenind câte trei ocnițe mici la două ocnițe mari. Intrarea în biserică se face
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
unul mai mic sub ferestra altarului. În exterior, biserica este înconjurată la partea inferioară de un soclu de piatră, înalt, și la partea superioară a fațadelor de un brâu din două rânduri de ocnițe. Absidele laterale sunt decorate cu cinci firide alungite până la soclu, iar absida altarului cu nouă firide. Biserica este luminată prin ferestre cu ancadramente gotice, dispuse astfel: Cele două uși de intrare în biserică (de pe laturile de sud și nord ale exonartexului) au ancadramente de piatră terminate în
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
este înconjurată la partea inferioară de un soclu de piatră, înalt, și la partea superioară a fațadelor de un brâu din două rânduri de ocnițe. Absidele laterale sunt decorate cu cinci firide alungite până la soclu, iar absida altarului cu nouă firide. Biserica este luminată prin ferestre cu ancadramente gotice, dispuse astfel: Cele două uși de intrare în biserică (de pe laturile de sud și nord ale exonartexului) au ancadramente de piatră terminate în arc frânt. Deasupra ușii de intrare în stil gotic
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
ce aparțin stilului arhitectonic renascentist. Acoperișul Bisericii "Sfântul Dumitru" a fost inițial executat din plumb. Deasupra naosului se află o turlă octogonală construită din cărămidă și așezată pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turlă se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și două rânduri de ocnițe (unul deasupra arcadelor și unul la baza stelată). Turla are decorații din cărămizi ceramice smălțuite la partea superioară și la arcadele
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]