800 matches
-
să arunci pâinea, probabil că tot de la pușcărie i se trage. Pe urmă le face fărâme. — Pune-le, fată, pe toate la un loc, ce arunci așa, una câte una, de parcă dai la pește ? — Zice că trebuie să le dai firimitură cu firimitură, ca să te cunoască și să simtă că-i iubești. Păi, ce, ne vede ? — Pe tataia nu poți să-l păcălești... Tataia. Adică tatăl mai mare. De altfel, singurul pe care-l avusese, după ce părinții îi muriseră, amândoi, într-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pâinea, probabil că tot de la pușcărie i se trage. Pe urmă le face fărâme. — Pune-le, fată, pe toate la un loc, ce arunci așa, una câte una, de parcă dai la pește ? — Zice că trebuie să le dai firimitură cu firimitură, ca să te cunoască și să simtă că-i iubești. Păi, ce, ne vede ? — Pe tataia nu poți să-l păcălești... Tataia. Adică tatăl mai mare. De altfel, singurul pe care-l avusese, după ce părinții îi muriseră, amândoi, într-un accident
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fața cu vârfurile degetelor, le mirosi și, pentru a nu greși, le puse pe vârful limbii. — Să mor io dacă tu nu te fardezi... ! — Ia nu mai muri atât, își întoarse fața Cosmina și se aplecă, pentru a nimeri cu firimiturile chiar în dreptul porumbelului rotat. Papi râse, bătând din palme. — Fată, tu te-ai îndrăgostit ! Cum Cosmina nu reacționă nici vehement, ca altă dată, nici amuzată ca de o glumă, Papi o luă de braț, șoptindu-i : — Cine e ? Îl cunosc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
declic. Ea o porni pe alee cu un mers legănat, de parcă dansa, chiar făcu o piruetă, dându-și brațele în lături. — Eu vin mereu aici, spuse, întorcându-se cu fața spre el. Dau de mâncare la porumbei. Tataia le pregătește firimiturile din resturi de pâine uscată. Dar ce tot spun eu, tu nu-l cunoști pe tataia. Dar el mă cunoaște pe mine, probabil... spuse, prinzând-o de braț. — Ce vrei să spui ? Bătrânii știu mult mai multe ca noi. Ea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de mulțumire. Lăsă punga în hol ca s-o ia a doua zi dimineață așa cum era, pentru plimbarea în parc. Porumbeii făcură cerc în jurul ei, rotatul rămăsese pe o creangă, așteptând, pentru a se convinge. Iar înainte de a le presăra firimiturile, Cosmina le povesti visul ei, sigură că vor înțelege, pentru că și ea, în visul acela, zbura. Nu avea aripi, plutea, pur și simplu. Uneori se apropia de pământ, îl lovea cu vârful picioarelor și se sălta iarăși. Visul era colorat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îndemna pasărea să zboare. Porumbelul se roti în cercuri largi, venind atât de aproape, încât fata își acoperi obrajii cu mâinile. Visul rămase încremenit, coborî, în șirul celorlalte imagini, pe dagherotip. Și atunci Cosmina, înfundându-și mâna în punga cu firimituri, scoase câteva pentru a le arunca până la rădăcina copacului, ca să ademenească porumbelul rotat. Dar în locul acela, rezemat de trunchi, aștepta Iacob al lui Zevedei. — Nu, clătină din cap Cosmina. Nu poți fi tu. Tataia n-ar fi permis una ca
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
eu era chiar viața mea, înțelegi ? Pe urmă s-a întâm plat ce s-a întâmplat și fiecare dintre noi a redevenit cel dinainte. Adică tu ai redevenit, pentru mine o să fie mai greu. Cosmina începu din nou să arunce firimituri, porumbeii strânseră cercul. Dă-mi și mie câteva, ceru el. — Nu, destul cu maimuțărelile... — Nu pricep. Ce vrei să spui, de fapt ? — Anul dragonului, Beigbeder, concertul lui Penderecki. Erau ale mele și le-ai folosit fără să ai dreptul... De unde
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Și totuși, iată-mă... Iacob își întinse mâinile : Sunt cât se poate de viu. Zâmbi : Poate că m-am grăbit, am fost prea nerăbdător și mi-ai înțeles greșit nerăbdarea. Cosmina își trase, moale, degetele din ale lui. Împărți ultimele firimituri, își scutură fusta și se ridică : — Să nu mă mai cauți, îi spuse. Noi doi nu putem fi vii în același timp. Privi, înainte de a intra în spital, în lungul străzii și al parcării deja ticsite. Se întrebă când va
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
două tărâmuri. La rândul lui, învățătorul știa că el va veni, atunci când șirul de nume nu-i va mai fi de ajuns pentru a goni duhurile nopții. Culegea rămășițele rămase de la viețile în dezordine ale locuitorilor orașului, lua asupra lui firimiturile de la mesele lor grăbite, cioburile oglinzilor, încă purtând chipurile răsfrânte, lucrurile vechi ale vremurilor neîntregite. Și astfel demonii se înmulțeau până într-o zi, când vor fi mai mulți decât numele pe care le știa. Dar nu încă. Era din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
știa ce înseamnă să iubești pe altcineva. O făcea să sufere și îi era rușine. Era o suferință mai mare pentru el chinul soru-sii să-l îmbrace, să-i dea să mănânce și să-l șteargă întruna pe bărbie de firimiturile scăpate printre buze și de zeama doar pe jumătate nimerită, să-i caute mereu cărți noi și să netezească marginile umezite ale paginilor. De aceea, nu crâcnise atunci când Golea îl proptise, deunăzi, pe căruțul cu rulmenți și îl lăsase în fața
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de flăcău farfuria garnisită așa, luă pentru sine o bucată și o înfulecă. — De ce nu mă dădăcești și pe mine așa ? întrebă, mieros, Costică Ologu, privind cum femeia îi ține lui Coltuc bucata la gură, apoi îi scutură, de pe bărbie, firimiturile. — Eu am relații principiale cu clienții, i-o reteză Panselia. Haida-de ! se minună Ologu, lovind podeaua cu cârjele. Ce-o mai însemna și asta ? — Înseamnă că nu mă îndrăgostesc de clienți. În meseria mea, dacă te-apucă dragostea, ești pierdută
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
voia să ignore gestul de adineaori al polițistului. Procurorul se întoarse spre bătrânul Coropciuc, care rămăsese în spatele tejghelei, ștergându-și paharele. — Poți să-ți dai seama după vinul vărsat ce formă are sticla ? întrebă. Sau pâinea, după o grămadă de firimituri... Poate că nu era om, sugeră Jenică. Procurorul ceru un pahar, își turnă votcă și o dădu pe gât. — Știi vreun animal care să poarte bocanci ? Își mai turnă un pahar, dar de data asta abia își muie buzele. Mecanicul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
reînnoită. Economiile mari, mai ales cele performante, bine notate de agențiile de rating, atrag majoritatea lichidităților disponibile (e ceea ce reproșează rușii americanilor). Economiile mici, mai ales cele care stau mai prost cu ratingul de țară, trebuie să se mulțumească cu firimiturile. În cazul lor, piața apreciază creditarea ca fiind mai riscantă și percepe o dobândă mai mare. E imprudent ca o țară să se înhame la rambursări de credite care depășesc posibilitățile reale ale economiei, cu atât mai puțin dacă dobânzile
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
disciplinele posibile: o absență care, încă o dată, confirmă faptul că etnologia este fie redusă la specializarea în "alteritate" din care sunt eliminate preocupările industriale, fie este marginalizată și închisă printr-o împărțire a rolurilor din care nu-i revin decât firimiturile folclorului și tradiției, pe care are sarcina să le stocheze. O scenă științifică incertă Această "uitare" poate ofensa, invocându-se existența unui decalaj între imaginea unei discipline, construită din exterior, și conținutul ei științific efectiv, în permanentă reînnoire. Într-adevăr
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un nume! Dar dacă a scăpat de la hulire ceva până acum... Bani blestemați! bani blestemați! Să facem un pic de filozofie. Ce vi s-a întâmplat? A aruncat Cresus 36 cu noroi în dumneavoastră? Mondor v-a răpit dragostea pentru firimitura voastră de pâine? Sau poate Zoilus 37 a cumpărat împotriva dumneavoastră o diatribă la gazetă? Nu invidiez carul lui Cresus; renumele meu, prin faptul că nu valorează nimic, scapă limbii lui Zoilus; cât privește firimitura mea de pâine, niciodată, niciodată
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
v-a răpit dragostea pentru firimitura voastră de pâine? Sau poate Zoilus 37 a cumpărat împotriva dumneavoastră o diatribă la gazetă? Nu invidiez carul lui Cresus; renumele meu, prin faptul că nu valorează nimic, scapă limbii lui Zoilus; cât privește firimitura mea de pâine, niciodată, niciodată nici măcar umbra celei mai ușoare sarcini... Ah! Vă urmez! Unde îmi era capul? Sunteți, dumneavoastră de asemenea, inventatorul unei reorganizări sociale, sistemul F. Doriți ca societatea dumneavoastră să fie mai perfectă decât cea a Spartei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
toate lucrurile strâmbe put, îi intră în casă unui un om întreg, așa cum se spune despre oamenii detașați, așa cum trebuie să pară persoana mea altuia... Vita putrezește acasă, o persoană putrezește în străinătate. Puțe de copil. (îl lovește pe Schweindi) Firimituri de pâine (lovește) Labă (lovește) Degetul meu mijlociu (lovește. Tânăra pereche și Herta râd. Fotzi și-a acoperit urechile și închide ochii. Jürgen se mișcă plin de panică) Degetul meu inelar. (lovește) Degetul meu arătător. (îi arată degetul arătător) Toate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
strat. Se adaugă caisele uscate tăiate bucățele și se presară deasupra 2 linguri de zahăr. Se frământă făina împreună cu untul înmuiat, cantitatea de zahăr rămasă și un praf de scorțișoară; se va obține un aluat sfărâmicios. Se acoperă fructele cu firimiturile de aluat și se coc 20 de minute în cuptorul încins la 210°. Tarta se servește călduță. Un sfat în plus Dacă se dorește, tarta poate avea o umplutură mai moale: este suficient să se călească în tigaie merele tăiate
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de 6-7 minute În abur, Într-un vas acoperit, 300 grame de conopidă și scoateți-o apoi pe un platou. Fărâmițați la mixer 2 felii de pâine integrală. Adăugați 30 grame de pătrunjel proaspăt și mixați până obțineți niște mici firimituri verzi. Adăugați 1 lingură de parmezan ras. Presărați conopida cu firimiturile de pâine și stropiți cu 2 linguri de ulei de măsline. Coaceți 15 minute la cuptor, până când totul devine crocant. Conopidă În stil oriental Curățați 1 ceapă mare și
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de conopidă și scoateți-o apoi pe un platou. Fărâmițați la mixer 2 felii de pâine integrală. Adăugați 30 grame de pătrunjel proaspăt și mixați până obțineți niște mici firimituri verzi. Adăugați 1 lingură de parmezan ras. Presărați conopida cu firimiturile de pâine și stropiți cu 2 linguri de ulei de măsline. Coaceți 15 minute la cuptor, până când totul devine crocant. Conopidă În stil oriental Curățați 1 ceapă mare și 2 căței de usturoi, tăiați-le grosier. Desfaceți 1 conopidă mică
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
urii și a artei. De la o vreme încoace însă, pare că se ivesc zorii unei redeșteptări. Deocamdată în public. În publicul acesta urban, până acum așa de asemănător, în multe feluri, cu Statul — la umbra căruia a trăit și din firimiturile căru ia sʹa hrănit. Copiii din actuala generație — (în ciuda tutu ror vorbelor urâte care sʹau spus despre ei, de către mulț i do lofani simbriași ai pedagogiei) — vor să cunoască, să se cultive și să se instruiască. E drept: altfel decât
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
În mână, nu frecventase grădinița; În prezent comportamentul lui s-a Îmbunătățit. Starea actuală a subiectului (capacități, competențe, lacune, puncte slabe, nevoi): a) Comportament motor și psihomotor: motricitate slab dezvoltată, bimanualitate, lateralitatea este relativ bine definită, dreapta dominantă; mănâncă dând firimituri pe jos; de multe ori confundă hainele cu ale fraților lui; se Încalță singur, dar nu știe să-și lege singur șireturile; Își descheie singur nasturii la haină, dar nu poate să-i Încheie; se Îmbracă ajutat de fratele lui
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
viețuire și în timpul verii aud de departe cântecul lor în care își strigă mereu numele. Anul acesta vreo două familii se aciuaseră iar în fața blocului nostru și pentru a- i încuraja să rămână aici le-am pus zi de zi firimituri de pâine pe pervazul ferestrei de la bucătărie. Au venit să ciugulească, se uitau mirați la noi prin geamul bucătăriei, dar până la urmă și-au făcut cuiburile tot în altă parte. Se vede că există un fel de memorie colectivă transmisă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
făcea semne disperate să înceteze. Trebuia întrerupt cu orice preț! Bidaru tot nu pricepea nimic. Bănuia că aceștia vor să-i sufle. Îl credeau incapabil. Nu avea nevoie de sufleor: " Mi-e foame, dragă mamă! Nu e pâine!/ De-o firimitură-mi este tare dor!/ Mai rabdă, puiul mamei, până mâine/ Că mâine scoatem pâinea din cuptor!". Între timp învățătorul s-a strecurat pe scenă și l-a tras de mânecă cu putere. Aceasta s-a descusut de la umăr. Cu o
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
la mâncare, însă santinelele aveau ce aveau cu italienii. Ca să se distreze, le aruncau câte o pâine de secară neagră ca smoala, din care nimeni nu se alegea cu nimic. Se luptau între ei și până nu călcau și ultima firimitură în picioare, nu se lăsau. Nu același lucru se întâmpla cu nemții. Aceștia, disciplinați, împărțeau pâinea în porții egale; în schimb a doua oară nu mai primeau nimic. Pentru învingători, deoarece nu se puteau distra pe seama celor învinși, era orz
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]