994 matches
-
eu unul. În ceea ce privește povestea de dragoste, poate că în felul ei este așa ceva, dar în alt sens. Bruno Valetti era într-adevăr în situația unui îndrăgostit pe cale să-și prezinte iubita unui om care încă n-o cunoscuse. Bruno Valetti, florentinul din America, atras în permanență spre cetatea de baștină a strămoșilor săi, îndrăgostit veșnic de aceasta, descoperise un om de pe alt meridian, pornit la drum fără mașină, fără instalație fotografică, fără hărți turistice cît cearceaful, dar cu setea de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
istoria, familia Medici cu Signora Cesca, Angiolino sau Gastonne. Și în care un omuleț ciudat mă dusese de mînă, precum un modern Spărgător de Nuci. A doua zi, de dimineață, la fereastra trenului de Roma, îmi luam rămas bun de la florentinul Bruno Valetti, care se pregătea să-și ia zborul spre depărtatul său continent. Și deși din toamna aceea multă vreme am primit cu regularitate felicitări de Anul Nou din San Francisco, eu tot mai cred că Bruno Valetti a încălecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
crede că, pentru a se forma o limbă literară italiană, ar trebui să se valorifice elemente din toate aceste dialecte. Dar, cînd Dante a scris (Divina) Commedia a folosit varianta lingvistică pe care o vorbea, adică dialectul toscan (prin subdialectul florentin). Această lucrare a devenit curînd foarte cunoscută și citită, încît, prin ea, acest dialect s-a impus ca bază a limbii literare italiene moderne. Astfel, încununată de activitatea unor mari personalități renascentiste Dante Aligheri, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio -, italienii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în italiană datează din secolul al X-lea, ulterior folosindu-se în scris diferite dialecte, care au realizat dialecte literare de prestigiu, unele menținîndu-se în uz pînă în epoca modernă. Limba literară italiană comună s-a format pe baza subdialectului florentin al dialectului toscan și a fost prima limbă literară modernă care s-a fixat într-o formă stabilă încă din secolul al XIV-lea. Impunerea ei s-a datorat, pe de o parte, prestigiului economic și politic al Florenței și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de mijloacele de expresie poetică, considerînd că aspectul literar al limbii italiene ar fi trebuit să se realizeze prin contribuția tuturor celor paisprezece dialecte. Atunci cînd a scris însă în limba italiană, el a folosit doar elementele care caracterizau subdialectul florentin al dialectului toscan, adică limba provinciei sale. Modelul său a fost urmat apoi de alți reprezentanți de seamă ai Renașterii italiene, Giovanni Boccaccio și Francesco Petrarca, încît acest subdialect a fost impus ca limbă literară a tuturor italienilor. Dante a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
chiar în epoca actuală continuă să se scrie unele opere literare, îndeosebi poezii, în dialecte. Dar, aceste fenomene nu pot avea un efect prea important, deoarece limba literară creată de învățații Renașterii în frunte cu Dante Alighieri pe baza subdialectului florentin al dialectului toscan s-a impus definitiv și reprezintă limba literară a tuturor italienilor. Ca în toate țările neolatine vestice însă, datorită unei baze dialectale înguste, limba literară italiană reprezintă de fapt pentru majoritatea vorbitorilor de limbă italiană o a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mult mai ușor. Sărbătoarea lui Columb trece deci destul de puțin luată În seamă. De altfel posteritatea a fost nedreaptă cu el, Întrucât continentul nou, trebuia denumit Columbia. Numele actual i-a fost dat de istoricul german Martin Waltsermüller, după numele florentinului Amerigo Vespucci, care a publicat un raport Între 1501-1502 asupra acestei părți de lume. Columb a fost primit la Începul ca un mare erou de regele Ferdinand și de regina Isabella a Spaniei. A mai făcut trei mari călătorii, luând
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
în Florența, asasinarea lui Iuliu de Medici în care ar fi fost amestecat Papa prin episcopul său, care a fost spânzurat de popor de gratiile unei ferestre a palatului său. Și-a protejat familia, a strâns bani, a făcut războiu Florentinilor, a făcut războiu contra Turcilor prin prinții creștinătății bineînțeles. v. Mediu Mahomed II al șaptelea sultan otoman "El Fatâb" cuceritorul fiul și succesorul lui Amurat II 1420 1444 + 1481 1450 Urcă pe tron la 1451 Cucerește Constantinopolul 1453 împărat grec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
valizi ai țării. Dintr-o știre venețiană aflăm că oastea lui Ștefan cel Mare număra 42.000, iar în alta, de 32.000. Din alte izvoare reiese că armata moldovenească număra 50.000 sau 60.000 de oameni. Un izvor florentin menționează 12.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. În campania din 1467, Ștefan cel Mare i-a întâmpinat la trecători pe unguri și i-a urmărit cu 12.000 de oameni. Este vorba de oastea cea mică, elita
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oameni. Surse venețiene menționează că Ștefan cel Mare avea o oaste de 42.000 de oameni sau 32.000. După alte izvoare ar reieși că Ștefan cel Mare avea 50.000, 60.000, sau, cum se menționează într-un izvor florentin, oastea lui Ștefan număra 12.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. Într-o scrisoare trimisă dogelui Veneției, Matteo Muriano arăta că oastea Moldovei număra 60.000 de oameni, dintre care 40.000 de călăreți și 20.000 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Singur » și « Momâia », vor cuprinde bucăți din opera sa. Și nu numai în Florile dalbe, ci și în Graiul nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin 1925, pe când Tutoveanu conducea revista Graiul nostru, scrie Florentin Popescu în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 2008, p. 105), V. Voiculescu îi adresa o epigramă, preluată de la Ion Apetroaie, vizând volumul Albastru, semnat de prietenul său : În fondurile documentare ale Bibliotecii Naționale, scrie în cartea amintită
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
tău !” „Ionică, eu mor ! Mor! M-au omorât ! Nu le dau nimic! Ai grijă că sunt mai perverși decât crezi tu !” Se referea la Securitate și perversitatea acesteia. S-a stins imaculat, ca o lacrimă ori ca un prunc, spune Florentin Popescu în „Viața lui V. Voiculescu”, Editura Vestala, București, 2008. Și a dat spiritul și sufletul în seama lui Dumnezeu, în care a crezut toată viața cu toată puterea inimii lui. După dorința exprimată, a fost înmormântat în hainele cu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Principelui / 37 Capitolul III. Datarea Principelui: începuturi și încheieri / 71 Capitolul IV. "Exilul" imaginat al lui Machiavelli: o nouă lumină asupra faimoasei scrisori către Vettori / 93 Capitolul V. Republicanism și Renaștere în istoriografia anglofona / 159 Capitolul VI. Clientelismul și statul florentin în secolul al XV-lea. Cazul Pistoia / 185 Capitolul VII. Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin / 211 Capitolul VIII. Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti / 231 Capitolul IX. Comisarul și statul teritorial florentin / 259 Capitolul X. Libri di
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o nouă lumină asupra faimoasei scrisori către Vettori / 93 Capitolul V. Republicanism și Renaștere în istoriografia anglofona / 159 Capitolul VI. Clientelismul și statul florentin în secolul al XV-lea. Cazul Pistoia / 185 Capitolul VII. Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin / 211 Capitolul VIII. Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti / 231 Capitolul IX. Comisarul și statul teritorial florentin / 259 Capitolul X. Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine / 295 Capitolul XI. Eternitatea lumii și gândirea istorică renascentista / 307 Capitolul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Capitolul VI. Clientelismul și statul florentin în secolul al XV-lea. Cazul Pistoia / 185 Capitolul VII. Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin / 211 Capitolul VIII. Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti / 231 Capitolul IX. Comisarul și statul teritorial florentin / 259 Capitolul X. Libri di famiglia și istoria familiei patriciene florentine / 295 Capitolul XI. Eternitatea lumii și gândirea istorică renascentista / 307 Capitolul XII. Narațiunea istorică a Renașterii italiene / 335 Prefață Machiavelli și Renașterea italiană: o cercetare istorică originală Profesorul William
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și este membru în board-ul multor reviste consacrate epocii și fenomenului renascentist. A publicat cărți de referință legate de mentalitatea și specificul societății florentine din perioada Renașterii, dintre care amintim: Eseuri despre Renaștere, Florența toscana, Cetatea Crucii, Statul teritorial florentin, Societatea și individul în Florența renascentista. Connell este și un excelent traducător din italiană, celebra carte a lui Machiavelli, Principele, fiind tradusă de el și foarte bine primită în mediile intelectuale din Statele Unite în urmă cu 9 ani. El se
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
gândește cum să îndure loviturile decât să caute răzbunarea"2. Frumoase și înțelepte cuvinte spuse în acest caz despre autorul Principelui sunt surprinse cu multă precizie și înțelepciune de William J. Connell. Asemenea cuvinte acoperă în mod complet figură "intelectualului florentin" care a fost Niccolò Machiavelli. Pornind de aici este posibil să înțelegem mai bine în ce constă "enigmă lui Machiavelli". William Connell ne spune și mai mult. El înlătura cosiderații devenite tabu. Scrisoarea pe care Niccolò Machiavelli i-a trimis
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Machiavelli a fost tradusă și publicată în antologii în nenumărate rânduri și continuă să ofere și astăzi nu numai hrană pentru gândire, dar și materie de studiu pentru toți cei care sunt interesați să studieze gândirea și scrierile secretarului florentin. Un astfel de adevăr considerat tabu este repus în discuție și reconstruit de William Connell care, ca un veritabil cercetător în arhive, a găsit argumente în acest sens. Scrisoarea din decembrie 1513, spune el, oferă o perspectivă fascinantă asupra circumstanțelor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
deplin în volumul tradus în limba română. Din această cauză, considerăm că publicarea acestei cărți în limba română este un eveniment cultural de excepție și că această lucrare constituie o lectură necesară pentru toți cei interesați de evoluția gândirii secretarului florentin. Profesorul William Connell se înscrie astfel în rândul marilor cercetători care au contribuit la punerea în valoare a documentelor din arhivele italiene, alături de excepționali specialiști în gândirea lui Machiavelli precum Georgio Inglese, Corrado Vivanți, Mario Martelli, Enzo Maria Baldini. Ne
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
făcut Machiavelli ucenicia în arta guvernării. În poziția de cancelar secundar el a supervizat corespondență cu oficialii dominionului; ca secretar al comitetului Cei Zece pentru Libertate și Pace [Dieci di libertà e pace] a contribuit la conducerea domeniului apărării teritoriului florentin; și în calitatea sa de cancelar al comitetului Nouă pentru Miliția [Nove ufficiali del'ordinanza e milizia florentina] Machiavelli a alcătuit și antrenat trupele dominionului. Mai mult, scrierile lui Machiavelli din perioada în care era oficial al cancelariei relevă atenția
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
între scriitorii politici contemporani lui a fost că a respins acordurile juridice și instituționale convenționale de tipul stat teritorial. Așa cum vom vedea, Machiavelli a rămas susținătorul consecvent al unui mod complet diferit de guvernare. Întrucât, peste tot in scrierile sale, florentinul a argumentat împotriva statului teritorial și în favoarea unui imperiu republican expansionist. Dorind să se elibereze de greșelile prezentului, Machiavelli s-a răzvrătit astfel împotriva "contextului" său19. Cea mai precauta formulare pe care Machiavelli a făcut-o propriei perspective asupra expansiunii
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să fi imaginat apărarea unei autonomii locale substanțiale. Republicile partenere ar continua să administreze dreptatea prin ele însele, așa cum a făcut timp de trei sute de ani Capua, fiind nominal sub control român; și așa cum a făcut Pistoia deși sub control florentin de altă factura în timpul secolului al XIV-lea59. În mod similar, provinciile Burgundia, Bretania, Gasconia și Normandia, din Franța, erau considerate în Principele că trebuind să "devină un corp întreg" cu regatul francez, nu în pofida faptului că, ci întrucât li s-
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a degenerat în ură personală 70. O poveste similară a fost spusă în Istoriile florentine, în care Machiavelli a scris că sub guvernarea Primo Popolo un regim pe care l-a interpretat că avându-și originea în conflictul dintre magnații florentini și popolani "orașul nostru nu a fost niciodata într-o condiție mai fericită sau mai importantă"71. Machiavelli a susținut în Discursuri că "aceia care condamna înfruntările dintre nobilii și plebeii" din Romă Antică greșesc, întrucat blamează "acele lucruri care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mult timp, astfel încât în Rusia, în 1936, în timpul marilor procese de epurare ale lui Stalin, acuzarea consideră extrem de dăunător pentru un acuzat a fi scris prefață la traducerea în rusă a Principelui 3. Mai recent, o sinistra interpretare a scriitorului florentin l-a condus pe artistului rap Tupac Shakur să se denumească "Makaveli: the Don Killuminati", cu puțin înainte de uciderea să. Reputația lui Machiavelli nu doar că a supraviețuit, ci chiar s-a îmbunătățit considerabil. Machiavelli la care ne referim azi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Salutați, Leonardo Bruni, Guarino Guarini, Lorenzo Valla, Poggio Bracciolini, Angelo Poliziano, Rudolph Agricolă și Desiderius Erasmus au făcut din studiul literaturii clasice o parte esențială a educației elitelor Europei 14. Deși a studiat sub îndrumarea unor profesori umaniști ca tânăr florentin, Machiavelli nu este considerat de regulă a fi fost un umanist; unul dintre semnele distinctive ale unui umanist a fost abilitatea de a compune elegant în latină, dar toate operele majore ale lui Machiavelli au fost scrise în italiană. De
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]