1,681 matches
-
în față și-mi căutam calm subiecte și idei pentru un nou text.Inspirația făcea eforturi să mă ajute dându-se cu capul de toți pereții craniului, dar nu o auzeam. Era așa o liniște de se auzea până și foșnetul hârtiei igienice din baie unde soarta mea ce o aveam de 32 de ani ștergea ceva. 32 sau 23?... Cred că 32 că prea ștergea cu sârguință casnică ...Zgomotul foșniturii a declanșat alte zgomote din capul meu punând capăt liniștei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
ploaia rînduri-rînduri, lumea și lucrurile umbre din propria voce risipită fără margini, a Satori de un albastru arogant printre părăluțele cu guler Claudine întru desăvîrșirea unui strop din viața veșnică la apropierea morții o chemare, un strigăt desenînd pe geamuri foșnetul singurătătii noastre... Referință Bibliografică: Improvizație cu uși deschise / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 336, Anul I, 02 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IMPROVIZAŢIE CU UŞI DESCHISE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351234_a_352563]
-
care îmi măsor vârsta tobele care strivesc prin repetare cuvintele de au de of de nu de stârv pentru ca nu se divid precum arborii în rădăcini de silabe eu le arat că-s cel ales că așa este hotărât în foșnetul cerurilor să nu fie nimeni la spânzurătoare în afară de eu eu le arăt că am semne pe mine trei scaieți trei arbori de sequoaia răsturnați în mizantropia râurilor ... Citește mai mult îmi sună în față în atingeriîn inelele de apă cu
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
în față în atingeriîn inelele de apă cu care îmi măsor vârstatobele care strivesc prin repetare cuvintelede aude ofde nude stârvpentru ca nu se divid precum arboriiîn rădăcini de silabeeu le arat că-s cel alescă așa este hotărât în foșnetul cerurilorsă nu fie nimeni la spânzurătoareîn afară de eueu le arăt că am semne pe minetrei scaiețitrei arbori de sequoaia răsturnațiîn mizantropia râurilor... XIII. MERGEAM ÎN URMA CRUCII..., de George Adrian Popescu , publicat în Ediția nr. 831 din 10 aprilie 2013. mergeam
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
acești parametri ? Emoția de a fi nu poate fi înlocuită de o dramă lacrimogenă oarecare, pentru că și moartea face parte din viață. Aici intervine dureroasa și fermecătoarea regăsire a sinelui poetic. “Am rămas pân' la ziuă, / priveghind lângă ea, / ascultând foșnetul lumânărilor, / ascultând întunericul, / ascultând liniștea, ascultând / cum din sfeșnice / picură ceara.” Poetul, ziceam, pleacă într-o excursie, nebănuind că se va regasi într-o metaforă. A fi ! Atît. Ajunge ! Perntru că “a fi” motivează însăși existența Universului. “Aceasta-i cheia
ELEGIILE DE LA BADHOFGASTEIN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352124_a_353453]
-
Acasă > Stihuri > Tonalități > ECHINOCȚIU DE TOAMNĂ Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Simt mirosul tău în aer ca un foșnet de toamnă amară, amintire misterioasă a unei întîmplări, insula aevea cu ziduri mișcate fără spațiu, fără timp, un simplu surîs în vitrinele memoriei de care am senzația că nu pot fugi în numele adevărului, singurul, de altfel, care ne aparține. Mi-
ECHINOCŢIU DE TOAMNĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356461_a_357790]
-
Poeme premiate Locul I, poemul cu nr. 16, al lui Dan Norea , 30 de puncte vântul năprasnic- lângă birt se leagănă un plop și-un bețiv Locul ÎI, la mustață, poemul cu nr. 37 al Doinei Bogdan , 29 de puncte: foșnet arămiu - la marginea pădurii iar căldărarii Locul III, poemul cu nr 17 al lui Radu Ignatescu, 20 de puncte secetă mare - pe un lăstar uscată o libelulă Mențiune I, poemul cu nr. 21 al Marcelei Ignatescu, 18 puncte criză de
HAIKU , ETAPA 203 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356473_a_357802]
-
încặ Iedera se cațarặ peste umbrele nopții Capră neagrặ stặ crucificatặ pe-o stîncặ Poți sặ mặ pặrặsești într-o dupặ-amiazặ Sặ îți iei o vacanțặ de o mie de ani Dar sặ nu adormi în palmele mele Că un foșnet prin frunze sặ rặmîi treazặ Poți sặ mặ lași la o încrucișare de drumuri Eu tot o voi apucă pe cea mai bunặ cặrare Trupul tặu risipește nori de parfumuri Cu un fluviu de iubire m-ai înecat și mặ
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
Popescu seară de vară - adunate-n căpițe raze de soare Locul II - Valeria Tamaș aburii calzi - în ochiul de geam copil topind luna Locul III - Daniel Iordan Dorobanțu Un rest de iarnă în curtea înverzită - părul bunicii Mențiune - Mahmoud Djamal foșnet în pustiu - încolăcite pe nisip razele lunii Mențiune - Cornel Beldiman Oameni în piață - pe aceeași tarabă urzici și ghiocei Etapa 66 - 23 II 2009 Locul I - Henriette Berge Flori de cireș - ruina unei case caută umbra Locul II - Dan Norea
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
semănat Mi-e dor să alerg desculță prin câmpii păsările -n codru să le ascult să mă mai joc cu ai satului copii așa cum mă jucam demult,demult... Întoarsă-n sat nu mai m-am regăsit tata plecase undeva tăcut foșnetul pădurii a amuțit mama tot mai mică s-a făcut M-am căutat copil printre copii și nici unul nu aveam să fiu toamna cernea galben peste vii întoarcerea venise prea târziu? A câta toamnă-i asta? Dansează picăturile de ploaie
E TOAMNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356078_a_357407]
-
casei Loc făcându-i ca să intre-n hol. M-a privit adânc în colț de suflet Tresărind amar văzând că-i gol. A intrat lăsând să-i cadă haină În bătaia vântului ploios, Așternând covor de frunze moarte Într-un foșnet viu și zgomotos. M-a cuprins în bratele-i vânjoase Și crezând ca-n ea te întâlnesc, Căutăm prin crengile-i uscate Chipul tău cum azi mi-l amintesc. M-a privit ironic toamnă rece Răsuflând spre mine dor pustiu
MI-A BĂTUT LA USA CASEI TOAMNA de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/354971_a_356300]
-
iese un om în față. Tresar. Frunzele se răsucesc a grabă. Pasul tău vorbește străzii mele rătăcite. Merg să mă uit. Rătăcesc egoism. Mă păzește imperiul, irealul, demitizarea, joaca...ce spun? O, fie din noapte un miez de vis, ori foșnet și-am să rămân. Aceeași zdreanță de noapte se plimbă prin fața mea. În fiecare noapte vine noaptea aceasta. Bântuie. Mă trage de păr, îmi spune printre dinți, șuierat și nervos: de ce te plângi târfă, de ce te plângi hoață de vieți
ÎŞI PLÂNGE TÂRFA VIAŢA ÎN GRIJANII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355535_a_356864]
-
aerul răsună sunetul grav al acestor păsări vesele și răzbate până la mine mirosul adormitor al strugurilor copți. În apropiere o pereche de gugustuci cu penele ude stau ghemuiți și înlănțuiți, lăsându-se copleșiți de sentimentul unic al dragostei. Se aude foșnetul pașilor mei printre frunzele arămii de pe alee. De o parte și de alta a aleii sunt flori, o multitudine de culori și miresme îmi încântă simțurile. Frunzele veștejite de melancolie nu și-au pierdut grația și demnitatea în dansul Naturii
EMOŢIE DE TOAMNĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356877_a_358206]
-
m-a primit. Și-am găsit la ea, atâta vară, Soare-n triluri, zumzet, clipocit! Și-am iubit atunci, întâia oară, Tot ce are viața de iubit: Raza, floarea, drumul și înaltul, Râu lunatic ce ridică nori de vis, Curcubeul, foșnetul, cântatul Din pădurea vieții-paradis. Lacrima de dor Prinde-mi, lacrima, iubite, în palme! Închipuie-ți, sufletul meu venit către tine, ca un suspin. Prinde-mi, lacrima! Oglindește-te în ea și mângâie-ți, fața a sărbătoare! Lacrima mea, candoare, lacrimă-floare
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET IV de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356922_a_358251]
-
publicat în Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011. e greu infinitul pe care îl târăști țărm nocturn viul frânt nu poartă amintiri în pleoape năluca agăță înălțimea colțuroasă a ierbii suflare uitată-n brațe neumblate îți ard minute în foșnet de arbori nenăscuți te-ai rătăcit în viață ca o floare de culoare labirint fluture roșu țipa în ceafa cerului decolorat de femeie pelin crescută-n lacrimi încărunțite în drumul neștiut de mine iubește-mă în neștirea așternuturilor de lumină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
ciob de apă ai înflorit cimitirele unde dorm iarna leii ... Citește mai mult e greu infinitul pe care îl târăști țărm nocturnviul frânt nu poartă amintiri în pleoapenăluca agăță înălțimea colțuroasă a ierbiisuflare uitată-n brațe neumblateîți ard minute în foșnet de arbori nenăscuțite-ai rătăcit în viață ca o floare de culoare labirintfluture roșu țipa în ceafa cerului decoloratde femeie pelin crescută-n lacrimi încărunțiteîn drumul neștiut de mineiubește-mă în neștirea așternuturilor de luminădevorează-mi timpul până în măduva sufletuluicare mai atârnă-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
propriei fapte ticăloase ( iartă-i, Doamne), ca și lacrimile altcuiva. Idiotul din Xeenemunde, o povestire de Nesvadba, oho! Un vânt umed și rece bătea dinspre mare, ducând în stepă melodia visătoare a valurilor care fremătau de-a lungul țărmului și foșnetul tufișurilor din apropiere. ...Umblă și privește în jurul tău, iar când te-ai săturat de privit, culcă-te și mori( Maxim Gorki). -------------------------------------------------------------------------------- Referință Bibliografică: Băiete, acum ești matur / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 303, Anul I, 30 octombrie
BĂIETE, ACUM EŞTI MATUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356568_a_357897]
-
nr. 288 din 15 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului e greu infinitul pe care îl târăști țărm nocturn viul frânt nu poartă amintiri în pleoape năluca agăță înălțimea colțuroasă a ierbii suflare uitată-n brațe neumblate îți ard minute în foșnet de arbori nenăscuți te-ai rătăcit în viață ca o floare de culoare labirint fluture roșu țipa în ceafa cerului decolorat de femeie pelin crescută-n lacrimi încărunțite în drumul neștiut de mine iubește-mă în neștirea așternuturilor de lumină
RUGĂCIUNE ÎN CEAŢĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356611_a_357940]
-
de vânturi, rătăciți pe cărări. toamna-și scutură mohorâtul veșmânt, amurgul se ghemuie-n vis, suntem suflare, dar și pământ... ploaia îmi cade sub geamul deschis. reazimă-ți fruntea pe umăr, străino, e fără întoarcere clipa de azi, se-aude prin ploaie foșnetul, vino, s-ascultăm toamna cum cântă prin brazi. joi, 16 august 2012 Referință Bibliografică: sunt frunza toamnei... / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 594, Anul II, 16 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu
SUNT FRUNZA TOAMNEI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355101_a_356430]
-
casei Loc făcându-i ca să intre-n hol. M-a privit adânc în colț de suflet Tresărind amar văzând că-i gol. A intrat lăsând să-i cadă haină În bătaia vântului ploios, Așternând covor de frunze moarte Într-un foșnet viu și zgomotos. M-a cuprins în bratele-i vânjoase Și crezând ca-n ea te întâlnesc, Căutăm prin crengile-i uscate Chipul tău cum azi mi-l amintesc. M-a privit ironic toamnă rece Răsuflând spre mine dor pustiu
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
am deschis sfioasa ușa caseiLoc făcându-i ca să intre-n hol.M-a privit adânc în colț de sufletTresarind amar văzând că-i gol.A intrat lăsând să-i cadă hainaIn bătaia vântului ploios,Așternând covor de frunze moarteIntr-un foșnet viu și zgomotos.M-a cuprins în bratele-i vanjoaseSi crezând ca-n ea te întâlnesc,Căutăm prin crengile-i uscateChipul tău cum azi mi-l amintesc.M-a privit ironic toamnă receRasufland spre mine dor pustiuSi-a rostit cu
ANA MARIA MORARU [Corola-blog/BlogPost/355000_a_356329]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului GLAS DE ÎNGERI ÎN ADVENT JIANU LIVIU-FLORIAN Sunt pe lume îngeri? Sunt pe lume îngeri. Ei au mai nimic. Prea târzia pâine, sare, pește clipe. Stau, răbdând, la spate, celui slab, si mic, Până ce presimte foșnet de aripe... Sunt pe lume îngeri. Slabi și ei, si goi. N-au cu ce să-mbrace, nici măcar în pripă. Stau, în ger, de pază, celor în noroi, Și îi înveșmântă-n propria lor aripa. Sunt pe lume îngeri. Mică
GALS DE ÎNGERI ÎN ADVENT JIANU LIVIU-FLORIAN SUNT PE LUME ÎNGERI? de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355204_a_356533]
-
Plouă cu dragoste din cer Robert, sărută-mă. Am privit-o ca în vis, părul îi mirosea minunat, era acel miros unic cunoscut mie! Se cuibărise lângă mine, am strâns-o la pieptul meu. Ploaia se oprise, se auzea un foșnet de frunze mângâiate de un vânt domol. Admiram împreună cum se aud frunzele în cădere, plumbuite de greutatea apei, parcă ne cântă un vers știut al dragostei. Timpul aleargă, noi îl vrem oprit între frunzele toamnei să adoarmă sub suspinul
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > E FLOAREA CE N-ADUCE PRIMĂVARĂ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne-a mai rămas doar să visăm din nou La verde... și la floarea din grădină. Foșnetul frunzei are acum ecou De ruginiu uscat... și de cătină. Peste câmpie zboară cat’-un fulg Din păpădia încă neplouată. Era și el cândva-ntr-un fel de vulg, Azi, singur, rătăcește-n lumea lată. Doar mărul din gradină s-
E FLOAREA CE N-ADUCE PRIMĂVARĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355691_a_357020]
-
DIN CER Zbuciumul nostru (zadarnic) e doar un act pierdut când de fapt finalul e aceeași singurătate aceiași muguri aceleași frunze aceeași speranța Același pământ. TOAMNĂ, MUGURII ADORM În urma noastră simt mirosul crizantemelor arse de brumă (lacrimi sticlesc pe pervaze) Foșnetul frunzelor pe care noi le numărăm ne este oda (te iubesc în surdina unei șoapte) Taci Știu ce ascund porii prin care ma respiri (toamnă ne iubim la lumină frunzelor) Umbră zâmbetului tău trist aduce crizantemele la viață (florile amurgului
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]