22,482 matches
-
bărbații politici despre care neștiind mai nimic - căci nu e de nasul nostru să știm, și doar n-o să credem ce scriu gazetele! - nici nu ne-am putea pronunța. Dacă ei adună a veri uriașe, o fac cu siguranță spre folosul nostru. Și pentru că nu se poate altfel. Așa că autenticii beneficiari ai zilelor noastre sunt - atenție! - artiștii, iar dintre ei, în chip firesc, scriitorii. Este momentul și locul ca lumea să afle: oricât și-ar dori-o, îi va fi cu
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
foarte apropiată de problema primordială, sexul. Cam multe ingrediente, dacă adăugăm și hermeneutica. E clar că Mihail Gălățanu visează o literatură cu ofertă multiplă. Și reușește pe alocuri, dar echilibrul e precar. Oferta e restrînsă bine și am spune cu folos, deși pudibonderia națională se va oripila probabil de grozăvia scenelor de sex, în buruienoasa Cadoul de Crăciun. Fără adaosuri filosofice, avem aici povestea simplă a unui soldat dezertor. Că și aici se pot face comentarii savante, că și aici există
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
se numără intelectuali români și, de asemenea, jurnaliști născuți în România care trăiesc în străinătate. Cum vă explicați aceste reacții? Ele se întind de la cei care au observat câteva amănunte istorice greșite până la ideea extremă că ați manipulat realitatea în folosul vreunei conspirații antiromânești... T.J.: Probabil că dl Tudor și susținătorii săi nu au abonament la "New York Review"... în ceea ce-i privește pe criticii mei: accept cu gratitudine corectarea unor date eronate. Dar sugestia că sunt parte a unei conspirații e
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
înțelesul miliardarului postdecembrist, pentru că a azvârli este opusul lui a smulge și deci, în esență, același lucru. Banii azvârliți, aruncați pe apa sâmbetei sunt de preferat celor reutilizați într-un circuit al donațiilor, pentru că miliardarul sărac nu cunoaște nici el foloasele reale ale banului. Plăcerea adevărată pe care și-o poate procura e o povară de care preferă să scape. Spre a reînvăța să trăiască, și spre a câștiga bani reali, românul trebuie să se exerseze în permanență, asimptotic și pe
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
spori cu tineri sînt minime. Lipsa de ,,spectaculozitate" a acestui tip de activitate vitală pentru orice spațiu cultural, necesitatea însușirii (prin studiu îndelungat) a normelor științifice, a asumării instrumentelor, cum se spune, alternativa (singura!) de a frecventa zilnic (și cu folos) sălile de lectură ale bibliotecilor (unde media de vîrstă a cititorilor e în continuă creștere) - iată cîteva motive pentru care meșteșugul versificării, însăilarea unor povestiri sau a unei cărți de eseuri sînt preferate de tinerii filologi; sigur că nu am
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
și remarcând că, În ciuda eforturilor făcute, Mihai Cojocaru rămăsese insensibil la „sugestiile“ sale, Iorgu Bleahu a hotărât să schimbe tactica, să treacă la atac: - Atunci, uite ce este domnule Mihai. Constat că timpul s-a scurs pe nesimțite. Fără nici un folos. Regret că ți-am trecut pragul și te-am deranjat. Speram să mă-nțelegi. Nu-i nimic! O să vină o vreme, te asigur, când vei regreta. Va fi Însă prea târziu, căci nu ești curat cum pretinzi, ci doar faci
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
o pregătești e cu mult mai importantă decât propria ta viață, care figurează în ea doar ca o notă de subsol, nu ca un cod major. Poezia ta este și nu este - chiar deloc - autobiografică. Decantezi viața în vorbe, în folosul celor ce te citesc. Ce aștepți de la lectorul ideal? Da, poezia e vitală pentru mine. O pun pe același plan cu adevărul iar adevărul mi se pare încântător și primejdios de complex. Nu sunt în largul meu când îmi pun
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
nici o surpriză, nici o nenorocire. Toți am așteptat de la el altceva, nu vorbe. După ratarea calificării, imputabilă 90% antrenorului, trebuie să ne mulțumim însă cu vorbele. În privința detrimentului, care a ieșit din gura selecționerului cu sensul de avantaj ori beneficiu ori folos, cuvîntul se pretează de minune la psihanalizare. În definitiv, junele antrenor chiar în detrimentul fotbalului a făcut ce a făcut. În orgoliul lui, el n-a acceptat niciodată pe față că a greșit. S-a mărginit să-și asume ,,întreaga răspundere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
dat în brînci cu asumarea erorilor. Ce o fi fost în conștiința lui, nu știm, dar, iată, detrimentul ne sugerează ce a fost în subconștientul său. Subconștientul îi suflă antrenorului Hagi că a greșit și asta în detrimentul acelui fotbal în folosul căruia jucătorul Hagi a făcut enorm. Tot felul de prețuri Cumplită supărare în presa cotidiană după ce echipa națională de fotbal a pierdut calificarea la Campionatul Mondial. Ziarul cel mai pornit împotriva antrenorului Gheorghe Hagi a fost ZIUA care după înfrîngerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
altcuiva decît lui Traian Săvulescu, președintele Academiei R.P.R., om fără convingeri și preocupări religioase, poate chiar liber cugetător. Gestul lui Galaction e o nevoie de a se spovedi, mărturisindu-se. Dar cui? Lui Traian Săvulescu în locul unui exeget biblic? Ce folos putea avea o asemenea automărturisire patetică? Firește, nici una, dacă nu cumva voia, prin acest memoriu, să probeze că e activ ca academician. Și a avut grijă să transcrie textul - să-i spun memoriul? - în jurnal și am asistat, neputincios, cum
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
este pregătită să suporte costisitoarele lor aspirații, ca să primească atît de puțin în schimb". Se pare însă că nici editorialista Adevărului nici unii parlamentari mai puțin pretențioși nu-l pot vindeca pe parlamentarul tipic să vrea mașini de mare viteză în folosul său personal. A se vedea ce a declarat fostul socialist, actual pesedist, Tudor Mohora, că mașinile parlamentarilor au nevoie de viteză pentru a însoți coloanele oficiale. Dar vitezele maxime în România în orașe, dar și pe drumurile publice dintre localități
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
ori Heinrich Bluecher, soțul lui Arendt, își face simțită prezența. Și cu gelozia vin și răutățile: pentru Kazin, Bluecher nu e nimic altceva decît o submediocritate locvace, nutrită la iluzia că observațiile sale modeste i-ar fi într-adevăr de folos genialei sale soții. Iar cînd Hannah Arendt chiar îi recunoaște public ajutorul, Kazin pufnește disprețuitor, convins că asistă la un simplu gest de tandrețe maritală. El însuși nu pare să fi beneficiat de asemenea gesturi. Cele trei soții, de la care
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
Cronicar Caragiale și Minulescu Deși d-sa e supărat pe noi, cum remarcam de curînd într-un articol, în ce ne privește, îl citim pe dl Alexandru George întotdeauna cu plăcere și folos, mai cu seamă în părțile literare. Iată, de exemplu, în Luceafărul din 25 aprilie, ne delectează cu un admirabil text intitulat Reprezentanții unei lumi, în care, pornind de la Caragiale și trecînd prin Minulescu spre a ajunge la Mușatescu, dl George
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
chiar de la titlul lui, care este aproape întotdeauna de un umor caustic, rău prevestitor. Iată câteva exemple: Idilă pe un sac cu dinamită, Clonarea lui Iuda, Șvaițer cu șperaclu, Un Hamlet cu termenul expirat, Europubela românească, Maiakovski, bolnav de hepatită, Foloasele schizofreniei, Mâhniri de tânăr colportor, Cântând în zoaie, Aseară ți-am luat hazna. Urmează pamfletul propriu-zis, derulare vertiginoasă a unei suite de acuzații necruțătoare, formulate astfel încât să usture cumplit, ca vitriolul aruncat în față: " Politicienii mânuiesc la perfecție arta disimulării
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
frumosul, precum niciodată logica nu a creat adevărul. Dar scopul lor este de a ne feri de mediocritățile care, fără nici o chemare interioară, pretind a fi poeți, și acest scop îl poate ajunge estetica. Căci asemenea discipline au două mari foloase. Ele îndeamnă, întîi, pe acela care are talentul înnăscut să se perfecționeze în arta sa, deșteptîndu-i atenția asupra multor particularități importante, pe care le-ar fi trecut cu vederea. Ele contribuie, al doilea, să dea publicului o măsură mai sigură
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
formeze litera X. Poliția păzește din acest moment Sfântul Mormânt, cu strictețe, ca nimeni să nu se mai poată apropia de ușa închisă. În Biserică devenită neîncăpătoare, se află mii de oameni veniți din toate părțile lumii din credință, pentru folosul sufletesc, dar mai cu seamă, pentru a vedea marea minune ce avea să se întâmple. La orele 14.00 , sâmbătă după amiază, Patriarhul Ierusalimului, cu tot clerul ortodox, iese din Altar, purtându-se înaintea lor cele 12 steaguri cu însemnări
Sfânta Luminâ Cerească, Minunea de la Ierusalim. In: Editura Destine Literare by Eduard Filip () [Corola-journal/Journalistic/82_a_235]
-
Merită menționată, în final, scrisoarea lui Maiorescu din decembrie 1892 către editorul Socec prin care îl împuternicește ca din banii recoltați din reeditarea ediției princeps (600 lei pentru fiecare ediție) după moartea poetului să se constituie un premiu Eminescu în folosul studenților care elaborează lucrări despre opera și personalitatea marelui poet. De acest premiu au beneficiat, pentru lucrările lor, N. Petrescu, M. Dragomirescu, N. Basilescu (o lucrare despre Schopenhauer). În sfîrșit, să amintesc de scrisoarea lui Matei către Maiorescu prin care
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
Apropo, a ajuns de notorietate că Adrian Severin și Mircea Geoană nu se suportă din cauză că nu cad la înțelegere asupra competențelor care le revin, fiecăruia în parte, în cadrul OSCE. Grija celor doi, se pare, nu e de a fi de folos României în calitatea lor și de reprezentanți ai acestei țări în OSCE, ci de a ieși, n-am alt termen, ca păduchele în frunte, potrivit ideii că sîntem români modești cîtă vreme n-avem funcții. Însă dacă ne lipim de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
Lovinescu, nici G. Călinescu, nici Noica n-au făcut fixația "europenizării" lor, așa cum se întîmplă cu unii contemporani ai noștri, parcă nu prea atinși de aripa geniului. Vă rog să mă înțelegeți bine. Sînt departe de-a nega de plano foloasele imense ale mediatizării largi pe mapamond a creațiilor noastre cu adevărat importante, însă aici nu încape artificiu, nu au ce căuta exacerbatele orgolii personale, fiind nevoie de un program echilibrat, organic (deci, pe cît posibil, transpersonal), care să ia în
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
al liberalizării moravurilor și al unei alte concepții despre drepturile omului, Morand continuă să plătească un tribut foarte mare pentru antisemitismul și colaboraționismul său. Ba chiar unul tot mai mare, fiindcă, în acest caz, schimbarea codului n-a fost în folosul său. Cu atît mai greu de acceptat este opțiunea pentru extremismul de dreapta a iubitorului lui Pétain și al regimului său cu cît Morand n-a dat niciodată nici cel mai mic semn de căință. A ținut-o, pînă la
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
cetitoriule, de cumva vei afla nescari greșuri în slove, să nu mă blastemi, nici să-mi defaimi lucru, ci să îndireptezi și tu pre cât vei putea și să rogi pe Dumnezeu ca să pociu face și mai mult bine pentru folosul neamului românesc, pentru care eu am făcut din darul lui Dumnezău cu mare osteneală, pre cât mi-au agiuns vremea și puterea, fiind încă și mai mult gata a face..." (p. 33). Decăderea neamului românesc este deplânsă în final în
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
și superstiții românești după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu, este un minidicționar alcătuit de Irina Nicolau și Carmen Huluță, în care pot fi găsite toate neliniștile, spaimele și speranțele "românești". Am procedat astfel, spune Irina Nicolau în prefață, spre folosul cititorului tînăr sau bătrîn, instruit sau mai puțin instruit, pe care am dorit să-l confruntăm direct cu un fond bogat de date revelatoare pentru mentalitățile românului vechi, pentru înțelegerea modului în care acesta se raporta la Dumnezeu, la reprezentările
Citește și nu mînca by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16370_a_17695]
-
Ești mai nebun ca mine! MAJESTATEA SA: Așează-te. Așează-te, am spus! (MĂSCĂRICIUL se supune. MAJESTATEA SA face semn să fie desfăcut al doilea pachet: un scaun pliant. Către MARELE PREOT.) Ăsta-i tronul tău. Îți va fi de folos când vei sta la coadă la Poarta Raiului. Am auzit că se așteaptă mult acolo și picioarele nu te mai țin. Așează-te, Sfințenia Ta, că ești deja la rând! (CURTENII râd. MARELE PREOT se supune poruncii. MAJESTATEA SA face
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
Altminteri l-aș fi înțeles, pînă și cuvintele mele cele mai absurde ostile crude ar fi reușit să zdruncine ceva în mine, adevărata înțelegere sau adevărată revoltă. Nu milă, fiindcă milă singură vine și se duce și nu e de folos, ci un mod diferit de a concepe lumea, viața, de a vedea și a percepe viața în sensurile ei cele mai tainice, si de a rîde de viață asta, de a rîde în ea cu ea de binele și de
Călătorie în realitatea imediată by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16448_a_17773]
-
nu fie uitați nici marii dascăli, aceia care au ilustrat opera de predare a învățăturii creștine 34. Autorii patristici nu voiau să treacă drept literați sau simpli scriitori teologi. Ei se simțeau reprezentanți ai adevărului divin, purtători ai acestuia în folosul comunităților creștine, având misiunea să-l propovăduiască întregii lumi. Orgoliul retorilor și al savanților nu îi atrage, ba chiar e respins cu hotărâre. Ei se consideră învățători legitimi ai Bisericii, filosofi creștini, comentatori competenți și luminați ai Bibliei, care cuprinde
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]