1,685 matches
-
la cea mai prestigioasă instituție de învățământ tehnic superior - Universitatea Tehnică de Stat „N. Bauman” din Moscova, obținerea celui de-al doilea Premiu de Stat în domeniul Științei și Tehnicii. Aceste elaborări cu caracter inovațional de unicat au condus la fondarea unei noi direcții științifice în construcția de mașini - transmisii planetare precesionale, care în scurt timp a devenit recunoscută pe plan internațional în domeniul construcției de mașini, plasându-l pe savant printre marii inventatori ai lumii. Deoarece gândirea neordinară a inventatorului
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
frontierelor conștiinței umane este abia la început, iar acest fapt ar putea duce la reinterpretarea unor vechi credințe și concepte religioase, presupunând că omenirea este pregătită pentru un asemenea salt al conștiinței. Cercetările lui Stanislav Grof aveau să ducă la fondarea psihologiei transpersonale prin anii ’60. În acest sens, acesta menționa că dacă mintea este parte a unui continuum, un labirint care este conectat nu numai cu alte minți care există sau au existat, dar și cu fiecare atom, organism și
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cei mai influenți teologi catolici ai secolului nostru, afirma: „Creștinul viitorului ori va fi un mistic ori nu va mai exista”. Cercetările psihiatrului Rick Strassman asupra moleculei spiritului (DMTĂ, cele ale lui Robert Monroe în ceea ce privește controlul fenomenului proiecției conștiinței impersonale, fondarea psihologiei transpersonale de către Stanislav Grof și a psihologiei cuantice de către Robert Anton Wilson, confirmă intuiția remarcabilă a lui Karl Rahner. Știința, fie ea și de frontieră, nu lasă loc la compromisuri. Din păcate, mistici sunt puțini, nebuni sunt mai mulți
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
în fața îndoielii, în calitatea lui de lucru gînditor. Gîndirea este condiția necesară și suficientă pentru a cunoaște natura eului, astfel că gîndirea constituie natura subiectului. Subiectul, în calitate de lucru gînditor, va fi „lucrul sigur și indubitabil” pe care se va încerca fondarea certitudinii științei. Ce este gîndirea despre care se vorbește în Meditația a -II-a ? Gîndirea, sau mai bine spus, res cogitans este definită în două moduri diferite: primul, ca «mens, sive animus, sive intellectus, sive ratio», cu excluderea explicită a imaginației
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
una care exclude complet elementele celei medievale. Mai mult, regăsim în ea deopotrivă gîndirea Greciei antice. Paralelismul dintre logică și ontologie este prezent deja la Platon. Prin inneismul său Descartes se înscrie în curentul acelei tendințe, deschisă de Socrate prin fondarea teoriei reminescenței pe mituri, care recunoaște în om ceea ce-l depășește. Deși prin Meditațiile sale Descartes întrezărește o ieșire din capcana scolasticii, el înțelege că nu trebuie să arunce și copilul odată cu covata. Revlația divină, preocuparea pentru problema nemuririi sufletului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Toate națiunile unite împotriva ta, Tu le vei zdrobi cu brațul tău. Apoi îi dezvălui că nu este fiul regelui Filip - așa cum credea el, ci al lui Zeus. Se înțelege ce mulțumit a plecat de acolo Alexandru. El a hotărât fondarea unei cetăți care să-i poarte numele pe pământul sacru al Egiptului, lângă marea care-i scaldă țărmurile și se întinde până la patria lui scumpă. Cetatea să păstreze și să continue înțelepciunea mileniilor trecute, în fața căreia el a îngenuncheat în
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
nivel clerical. Tentația înființării unui sindicat preoțesc nu este nouă, așa cum s-a întâmplat recent în viața Bisericii Ortodoxe, prin crearea unui adevărat haos, ea având rădăcini mai vechi, în perioada interbelică. S-a mers atunci până la ideea bizară a fondării unui partid clerical, prin introducerea unui punct de vedere strict catolic - imixtiunea directă a Bisericii în lumea seculară - refuzându-se supunerea la disciplina canonică. De fapt, nimeni nu contesta preoților dreptul la opinie sau la anumite opțiuni, fiindcă, în calitate de cetățeni
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ionescu de a aduce precizări suplimentare cu privire la urgența creării unor noi forme de învățământ și de a devoala o parte din fundamentele propriei concepții pedagogice. Biserica Ortodoxă Română suferea în perioada interbelică de lipsa învățământului teologic universitar. Alternativa naeionesciană de fondare a unui Institut de Înalte Studii Ortodoxe, organizat ca o comunitate de lucru, în care studenții să dobândească nu numai știința teologică, ci, mai ales, metoda, instrumentul de activitate științifică și practică, era una viabilă și care putea să umple
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
s-a redus "la spectacolul unor arhiepiscopii care lucrau pe seama lor, uneori chiar peste capul Sfântului Sinod, și care au transformat o chestiune de interes bisericesc și național într-una de măsurătoare a forțelor și ambițiilor locale"14. Din nefericire, fondarea unei noi facultăți la Iași sau la Chișinău trădează slăbiciunea Ecclesiei de a susține un punct de vedere articulat și de a se afirma ca "un organism disciplinat, cu o fermă autoritate centrală". Învățământul teologic constituia pentru Biserică o necesitate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
financiare însă n-au venit decât în secolul al XIX-lea, când Scott și Byron au exercitat o influență enormă asupra gustului și opiniei publice. Voltaire și Goethe sporiseră foarte mult prestigiul și independența scriitorului pe continent. Lărgirea publicului cititor, fondarea marilor reviste ca Edinburgh Review și Quarterly Review în Anglia * au făcut treptat din literatură, după cum a afirmat Prosper de Barante în 1822, o "instituție" aproape independentă a secolului al XVIII-lea. *11 Cum spunea Ashley Thorndike, caracteristica principală a
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
președintele Asociației Culturale „Decebal” din Trieste. Cunoscător al peisajului turistic din România susține vizitarea reciprocă a României și Italiei cunoașterea valorilor culturale din aceste două țări surori prin programe comune și organizarea de reuniuni pe bază de reciprocitate. Domenico Cvecich „Fondarea la Iași a Societății Culturale „Ginta Latină” cu menirea de a realiza, prin relații culturale, o punte de legătură cu românii din afara fruntariilor țării, este îmbucurătoare. Cu românii din Istria s-a urmărit deasemenea să se stabilească astfel de relații
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
reglementare și cele comerciale. „Gazpromul este deținătorul a 58 de companii subsidiare în proporție de 100% și participă cu capital în aproape 100 de companii rusești dat și străine."9 Gazpromul deține în prezent o bancă și o companie aeriană. Fondarea sa, din 1992 s-a bazat pe cumpărarea acțiunilor de către „oligarhii rus care s-au îmbogățit în perioada Elțîn"0, iar în 2005 în perioada Putin, guvernul devine acționar majoritar cu 51% din totalul acțiunilor Guvernul rus deține în majoritate
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
a momentului Unirii Principatelor și a personalității lui Cuza. Două dintre medaliile din timpul domniei lui Cuza Vodă se leagă de domeniul militar. Prima consemnează actul fuzionării armatelor moldovene și muntene la Socola, lângă Iași, iar a doua, cel al fondării Manufacturii de Arme din București. Aceste două medalii vorbesc de la sine despre atenția pe care Al.I.Cuza a acordat-o constituirii unui corp comun de oaste în Principate și dotarea acestuia cu tehnică necesară încă înainte de a se recunoaște
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
elementele componente ale structurii și modalitățile prin care este construită. Spre exemplu, dacă, în primul sistem clasăm mitul drept unitate narativă fundamentală pentru imaginarul colectiv, alături de arhetip și de modelele legendare, în cel de-al doilea, particular, el devine narațiunea fondării unei anumite civilizații, în relație cu o figură specifică, cea a întemeietorului creștin (Constantin I), legendar (local, Dragoș sau Negru-vodă), istoric (Ștefan III al Moldovei) sau eventual chiar a anti-modelului (trădătorul, "turcitul" etc.). Sistemul imaginarului colectiv are un caracter general
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teatral (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 74). Ultima mișcare de idei la care trimitem, pe urmele lui Dubois, dat fiind că și ea a marcat istoria imaginarului, chiar în trecerea la modernitate, este barocul. Încercarea de fondare a unei ordini generale care să circumscrie totodată organizarea socială, viața politică și cultura a dus la un anumit voluntarism, pus în serviciul unui scop foarte ambițios: recucerirea tuturor domeniilor, cu o filosofie și cu norme noi (Dubois, "Les transformations
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
regăsea, așa cum se spune și în Chiriacodromion, în textele sfinte. Cu un astfel de exemplu și de sprijin moral în sursele credinței, cărturarii români, clerici sau laici, deși apelează la figuri și la fapte reale atunci când caută să fixeze reperele fondării neamului lor, ajung în timp la transformarea istoriei în mit și la supradimensionarea legendară a personajului central, strămoșul. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spiritul literaturii creștine ortodoxe). Trecerea de la aceste caractere-model de legiuitori și constructori la eroii-model, de la o istorie sacră la mozaicul istoriei și al existenței se face datorită apariției unui cronotop particular, politic (noul spațiu statal, aflat într-un timp al fondării instituțiilor de drept), corelat cu o nouă tipologie voievodală, a apărătorului creștin. Fixarea în memoria colectivă a atâtor ipostaze ale regalității poate fi pusă tot pe seama faptului că medievalii români au trăit sub presiunea permanentei amenințări venite dinspre puterea otomană
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lancea, coroana, lanțul de aur purtat la gât, tronul, costumul domnesc −, dar și a formularisticii oficiale - domn, autocrat, Io-Ioan, împărat, voievod -, vezi în Pippidi 23-78; Daniel Barbu, Rome, Byzance et les Roumains 61-75. 24 În configurarea acestor paradoxuri multiple ale fondării statelor medievale românești m-am bazat pe bibliografia de specialitate, de istorie, dar și de analiză a documentelor, precum și pe cunoscutul studiu din 1976 al lui Sorin Alexandrescu, dedicat culturii și civilizației noastre și republicat în volum, în 1998 (Paradoxul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pot și combina. Totuși, în cea mai mare parte a cazurilor, adeziunea intervine într-un moment politic excepțional care suscită angajamentul unei întregi generații militante: începutul anilor 1920, în cursul cărora „farmecul universal al lui Octombrie” (F. Furet) duce la fondarea a numeroase PC; anii Frontului Popular* din 1934-1938; Rezistența* împotriva ocupației naziste, între 1939 și 1945, sau japoneze, între 1937 și 1945; Eliberarea*, în țări din Europa și Asia; momentul Mai 1968* pentru grupurile stângiste*. Adeziunea survine adesea în urma unei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a Muncitorilor Imigrați, iar ramura sa armată este responsabilă pentru mai multe răpiri și asasinate în Turcia. Instalată la origine în Liban, Armata Secretă Armeană de Eliberare a Armeniei (ASALA) este o mișcare marxist-leninistă creată în 1975, având ca obiectiv fondarea unui stat armean care să reunească armenii din Turcia și Irak. între 1975 și 1984, ASALA comite 22 de asasinate și în jur de 130 de atentate în lume. După ocuparea Beirutului de către armata israeliană, trebuie să abandoneze Libanul și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și comerțului au fost privite deci ca instrumentele principale prin care indivizii pot fi făcuți să-și recunoască interdependența și interesele armonioase. S-a sperat că o asemenea recunoaștere ar determina crearea unei societăți internaționale, într-o manieră asemănătoare cu fondarea statului. Ținând cont de aceste premise și convingeri, obiectivele politicii externe americane erau definite în sensul creării unor instituții internaționale care ar putea sprijini o nouă ordine morală universală bazată pe Rațiune. Respingând premisele optimiste aflate la baza unor asemenea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cum este posibil ca anumiți lideri să obțină niveluri extraordinare de motivare, admirație, dedicare, respect, încredere, angajament, loialitate și performanță la angajați?; cum este posibil ca acești lideri să‑și conducă organizațiile sau departamentele spre realizări uimitoare cum ar fi fondarea și dezvoltarea unor firme sau corporații de mare succes? Diferitele modalități explicative formulate până la un anumit moment dat s‑au dovedit a fi insuficiente. Unele dintre ele arătau, de exemplu, că potrivirea stilului de conducere la particularitățile situației ar fi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și Devanna (1990) accentuează efectul de transformare pe care liderii îl produc asupra oamenilor și organizațiilor; Den Hartog (1997) corelează leadership‑ul transformațional cu angajamentul organizațional; House, Delbecq, Taris (1998) explică rolul liderilor transformaționali în obținerea unor performanțe uimitoare în ceea ce privește fondarea și dezvoltarea firmelor de succes. În esență, leadership‑ul transformațional se opune conducerii tranzacționale. Dacă, în aceasta din urmă, conducerea este conceptualizată în termenii procesului de schimb bazat pe costuri și beneficii, pe schimburile sau „târguielile implicite” între conducători și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în practică de fiecare manager. Trei idei fundamentale stau la baza concepției și demersurilor sale. Prima: lucrarea în considerare a diferitelor tipuri de activități, inclusiv ale managerului, în termeni de rezultat; în diferitele faze ale unei organizații, ne spune el (fondare, organizare, gestiune), lucrătorii sunt producători, fiecare „produce” ceva: unii fabrică piese, alții pregătesc facturile, alții creează texte publicitare etc. A doua: imensa majoritate a activităților unei organizații nu este a indivizilor, ci a unei echipe, ceea ce înseamnă că randamentul (sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și fără să facem nimic, ne pierdem stima față de noi Înșine. O astfel de societate ar fi una În care autonomia indivizilor nu și-ar afla sensul decât În cadrul unei reciprocități calme și consimțite. Dar acest lucru ar implica (re)fondarea constantă a devotamentului față de lege. Desigur, trebuie să instaurăm o societate dreaptă și prosperă (prin politețe, civilitate, drept și democrație), dar este nevoie În același timp să instituim o societate decentă care să ne facă să reflectăm asupra tuturor formelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]