KorAP: Find »[drukola/base=fonem & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...23 24 25 ...41 >

1,003 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

în diverse combinații silabice. Din engramele vizuale ale fiecărui sunet și silabă, și în măsura în care aceste engrame s-au întipărit ca engrame proprii motrice, logopatul reușește să decodifice prin labiolectură cuvântul transmis. Deformările de articulare ale fonemului ePierderea profilului acustic al fonemului e este frecvent întâlnită mai ales la sfârșitul cuvintelor. Lipsa de consolidarea a pronunției cuvintelor este cauza principală a pierderii pronunției sunetului e. Datorită situării medii a poziției sistemului articulator, fonemul e este cu ușurință deformat spre un sunet interfonemic

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Deformările de articulare ale fonemului ePierderea profilului acustic al fonemului e este frecvent întâlnită mai ales la sfârșitul cuvintelor. Lipsa de consolidarea a pronunției cuvintelor este cauza principală a pierderii pronunției sunetului e. Datorită situării medii a poziției sistemului articulator, fonemul e este cu ușurință deformat spre un sunet interfonemic. Pentru corectare se pornește de la cuvântul primordial, în care s-a obținut pronunțarea corectă a fonemului, și se exersează diferite combinați silabice până se ajunge la combinația silabică care a creat

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
este cauza principală a pierderii pronunției sunetului e. Datorită situării medii a poziției sistemului articulator, fonemul e este cu ușurință deformat spre un sunet interfonemic. Pentru corectare se pornește de la cuvântul primordial, în care s-a obținut pronunțarea corectă a fonemului, și se exersează diferite combinați silabice până se ajunge la combinația silabică care a creat dificultăți în articulare. Se pronunță pe litere și apoi unitar silaba ce a ridicat probleme, ca în final să se reconstruiască cuvântul. În momentul atingerii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
să încurajeze articularea. În nici într-un caz să nu se permită consolidarea unor deprinderi greșite, iar în condițiile nereușitei munca trebuie reluată la următoarele ședințe. Odată pronunțat corect, se ajustează lungimea emisiei fonemice prin pronunțarea repetată și scurtă a fonemului e: e-e-e. Recuperaționistul trebuie să dispună de un auz fin și să aibă o inteligență motrică deosebită a sistemului articulator ca să intuiască cauza principală a deformării articulării. - Deformarea fonemului e în sunetul a este cauzat de lipsa ridicării corespunzătoare a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
se ajustează lungimea emisiei fonemice prin pronunțarea repetată și scurtă a fonemului e: e-e-e. Recuperaționistul trebuie să dispună de un auz fin și să aibă o inteligență motrică deosebită a sistemului articulator ca să intuiască cauza principală a deformării articulării. - Deformarea fonemului e în sunetul a este cauzat de lipsa ridicării corespunzătoare a limbii și poziției prea deschise a mandibulei. Exemplificând acțiunea de ridicare și coborâre a părții dorsale a limbii, se corectează poziția de articulare și pronunția lui e. - Deformarea fonemului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fonemului e în sunetul a este cauzat de lipsa ridicării corespunzătoare a limbii și poziției prea deschise a mandibulei. Exemplificând acțiunea de ridicare și coborâre a părții dorsale a limbii, se corectează poziția de articulare și pronunția lui e. - Deformarea fonemului e în sunetul o are ca substrat retragerea și coborârea limbii și participarea buzelor la articulare. Prin poziționarea corectă a limbii și retragerea comisurilor într-o atitudine relaxată facială corectăm defectul. - Desonorizarea fonemului e este datorată transformării vibrațiilor corzilor vocale

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de articulare și pronunția lui e. - Deformarea fonemului e în sunetul o are ca substrat retragerea și coborârea limbii și participarea buzelor la articulare. Prin poziționarea corectă a limbii și retragerea comisurilor într-o atitudine relaxată facială corectăm defectul. - Desonorizarea fonemului e este datorată transformării vibrațiilor corzilor vocale într-o constricție fricativă expiratorie. Reluăm actiunea de conștientizarea a vibrațiilor palpate pretraheal și toracic și arătăm pe filmul demonstrativ diferențele imaginii corzilor vocale în vibrație sau lipsa lor. Vocala e odată deprinsă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
e odată deprinsă se exersează pentru discriminarea auditivă la hipoacuzici sau vizuală pentru labiolectură la surdomuți împreună cu vocala i. Între cele două vocale există asemănări în privința poziției limbii și diferențe minime în ceea ce privește deschiderea maxilarului. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei Ă Fonemul ă este o vocală mijlocie prin gradul de deschiderea a maxilarelor, nerotunjită prin lipsa de participare a buzelor și medială după locul de articulare. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului ă Limba se află într-o poziție retrasă asemeni celei

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
minime în ceea ce privește deschiderea maxilarului. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei Ă Fonemul ă este o vocală mijlocie prin gradul de deschiderea a maxilarelor, nerotunjită prin lipsa de participare a buzelor și medială după locul de articulare. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului ă Limba se află într-o poziție retrasă asemeni celei necesare emiterii vocalei o. Deschidere a maxilarelor este mai redusă decât cea folosită la emiterea vocalei a, dar mai amplă decât cea necesară emiterii celorlalte vocale. Buzele și fața sunt

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dar mai amplă decât cea necesară emiterii celorlalte vocale. Buzele și fața sunt relaxate neparticipând la articulare. Sonorizarea vocalei ă este percepută prin palpare sub bărbie și într-o anumită măsură toracic superior. Datorită poziției intermediare a sistemului articulator corespunzător fonemelor a și o, sunetul ă rezultă dintr-un amestec al vocalelor a cu o. Se poate demutiza vocala ă prin derivare, pronunând un o cu comisurile bucale îndepărtate. Se emite mai ușor vocala ă în asociere silabică cu p sau

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Se emite mai ușor vocala ă în asociere silabică cu p sau b: pă, bă. Subiectul trebuie să producă vocalizarea laringeană simultan cu dezocluzia articulatorie a consoanei precedente. Dacă s-a deprins articularea vocalei în combinație silabică, se poate exersa fonemul ă prin pronunțarea cuvintelor: păpădie, pălărie, băț. Se exersează cu articolul nehotărât substantivele de gen feminin care au pe ă în poziție finală: o fată, o pată, o masă, o casă etc. Aplicăm metoda fonetică analitico-sintetică pentru exersarea izolată a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ă prin pronunțarea cuvintelor: păpădie, pălărie, băț. Se exersează cu articolul nehotărât substantivele de gen feminin care au pe ă în poziție finală: o fată, o pată, o masă, o casă etc. Aplicăm metoda fonetică analitico-sintetică pentru exersarea izolată a fonemului ă, dar și pentru posibilitatea deprinderii și altor combinații silabice. Deformări de articulare a fonemului ă - Deformarea fonemului ă în vocala a se corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
feminin care au pe ă în poziție finală: o fată, o pată, o masă, o casă etc. Aplicăm metoda fonetică analitico-sintetică pentru exersarea izolată a fonemului ă, dar și pentru posibilitatea deprinderii și altor combinații silabice. Deformări de articulare a fonemului ă - Deformarea fonemului ă în vocala a se corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pe ă în poziție finală: o fată, o pată, o masă, o casă etc. Aplicăm metoda fonetică analitico-sintetică pentru exersarea izolată a fonemului ă, dar și pentru posibilitatea deprinderii și altor combinații silabice. Deformări de articulare a fonemului ă - Deformarea fonemului ă în vocala a se corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
metoda fonetică analitico-sintetică pentru exersarea izolată a fonemului ă, dar și pentru posibilitatea deprinderii și altor combinații silabice. Deformări de articulare a fonemului ă - Deformarea fonemului ă în vocala a se corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Deformări de articulare a fonemului ă - Deformarea fonemului ă în vocala a se corectează prin retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului i Limba are un

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului i Limba are un rol deosebit în emiterea acestui fonem, prin partea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului i Limba are un rol deosebit în emiterea acestui fonem, prin partea sa anterioară care adoptă o poziție ridicată, aflată în contact cu palatul și molarii superiori la nivelul marginilor, și lasând o fantă pe sub alveolele incisivilor superiori, în partea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
dispunând alături de fonemul î de cea mai redusă deschidere a mandibulei, nerotunjită prin lipsa influenței dispoziției labio-faciale în pronunție, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului i Limba are un rol deosebit în emiterea acestui fonem, prin partea sa anterioară care adoptă o poziție ridicată, aflată în contact cu palatul și molarii superiori la nivelul marginilor, și lasând o fantă pe sub alveolele incisivilor superiori, în partea mediană locul unde se produce rezonanța. Vârful limbii stă coborât

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
se produce rezonanța. Vârful limbii stă coborât atingând incisivii inferiori, iar mandibula are o poziție de întredeschidere de 2-3 mm. La această deschidere minimă, buzele își retrag comisurile, dezvelind discret marginile dinților pentru a crea deschidea externă a orificiului articulator. Fonemul i este cel mai greu de articulat dintre vocale, datorită dispoziției adoptate de limbă, în spatele unei deschideri maxilare prea reduse pentru a fi accesibilă privirii. Limba se curbează în partea mediană ridicându-se spre palat, și despărțind o regiune posterioară

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
posterioară între rădăcina limbii, vălul palatin și alveolele molarilor superiori unde se formează prima cameră de rezonanță, și o regiune anterioară între vârful limbii, alveolele și incisivii superiori, unde se află a doua cameră de rezonanță. Cu toate că limba în timpul articulării fonemului i nu se vede, se poate evidenția poziția ei prin coborârea maxilarului. Limba ia o poziție asemănătoare emiterii fonemului e, dar deschiderea mandibulară este mai mică - cât să încapă o scobitoare sau un bețișor de chibrit în întredeschiderea ei. Cu ajutorul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
regiune anterioară între vârful limbii, alveolele și incisivii superiori, unde se află a doua cameră de rezonanță. Cu toate că limba în timpul articulării fonemului i nu se vede, se poate evidenția poziția ei prin coborârea maxilarului. Limba ia o poziție asemănătoare emiterii fonemului e, dar deschiderea mandibulară este mai mică - cât să încapă o scobitoare sau un bețișor de chibrit în întredeschiderea ei. Cu ajutorul bățului de chibrit verificăm și permeabilitatea fantei mediene, formată de fața dorsală a limbii. În timpul emiterii, corzile vocale emit

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]