779 matches
-
sat la altul: "ei așa vorbește mai pă lung"; "noi rîdem de ei"). Magdalena Vulpe a studiat caracterul popular al limbii pe baza sintaxei, elementul cel mai stabil, dar și cel mai neglijat de cercetătorii precedenți (de obicei atrag atenția fonetica și vocabularul). A scris mult în domeniul dialectologiei (interpretarea și dificultățile de transcriere, arii de răspîndire a perfectului simplu sau a unor cuvinte, sesizarea unor date de istorie orală în texte dialectale). A analizat (prin cîteva studii remarcabile) raportul dintre
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
nevoie de azil politic. Cînd, foarte curînd, am obținut un post la Universitatea din Ottawa, am plecat avînd în minte Emigranți la Brazilia de Sadoveanu. Tot timpul îmi spuneam că o întoarcere la postul meu de la București, la Centrul de Fonetică al Academiei, nu era exclusă. Nu m-am întors pentru că mi-a plăcut mult prea mult libertatea. O libertate foarte concretă: nu microfoane, nu securiști, ziare care scriu orice, cărți la fel. De asemenea, m-a impresionat organizarea impecabilă din
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
Edgar Papu, unul din cei mai admirabili profesori ai noștri, am trecut în lingvistică, unde obiectul era mai puțin ideologic și deci mai puțin primejdios. Cu sprijinul generos al lui Alexandru Rosetti, în 1962 am fost angajat la Centrul de Fonetică, unde făceam lingvistică și stilistică structurală. Scopul acestor discipline era introducerea unei metodologii strict științifice în domeniul umanist și, cîtă vreme alternativa era ideologia oficială, mi se părea mai igienic să examinez structuri lingvistice decît să aplic politica partidului în
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
scandal și un pericol public. Doamne, și cum se mai vorbește la televiziune, zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă! La Știri, în reclame, în talk-show-uri, la emisiunile de divertisment, peste tot, același masacru al vocabularului, foneticii, morfologiei și sintaxei naționale. La originea acestui fenomen negativ, cu implicații sociale, se află mai multe lucruri. Cel dintîi este amploarea pe care televiziunea a luat-o după 1989, din pricina numărului enorm, mai ales prin comparație cu trecutul, de ore
Un simpozion incendiar, concluzii devastatoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15056_a_16381]
-
ale lingvisticii și filologiei romanice, autoarea reia multe probleme fundamentale ale disciplinei, corectînd, completînd, polemizînd cu unele opinii înrădăcinate, aducînd argumente noi, întemeiate pe o minuțioasă examinare de texte. Studiile reunite în volum acoperă mai multe domenii ale lingvisticii romanice (fonetică istorică, fonetică dialectală, morfologie, lexic), dar se referă și la contextul istoric și cultural al unor fenomene (romanizarea, mărturii despre originea românilor). Autoarea insistă permanent asupra unor chestiuni metodologice: obligația de a include în comparația romanică și datele dialectale, care
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
care puteau fi convinși numai de la Moscova și Leningrad" (apud Vințeler, op. cit., p. 245). Cunoscând toate limbile clasice, romanice, germanice și slave, profesorul Piotrowski este, în același timp, prototipul lingvistului total, care a abordat, în cercetările sale, toate compartimentele limbii: fonetică, morfologie, sintaxă, stilistică, dialectologie, lingvistică generală, lingvistică matematică etc. * - Stimate Domnule Profesor, am aflat multe lucruri despre activitatea Dvs. din cartea profesorului Onufrie Vințeler, Portrete și cărți (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2005). În această carte, profesorul Vințeler spune, între altele: "Regretatul
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
perspectiva este destul de tristă. }in să menționez că specificul stilistic al limbii imperiale și al terminologiei ei joacă parcă rolul unui virus lingvistic, ce paralizează sinergetica imunitară a limbii naționale, prin pătrunderea ei în lexic, iar prin acesta și în fonetică, sintaxă, morfologie. Drept urmare, limba națională riscă să fie coborâtă la nivelul unui dialect casnic, de bucătărie, astfel încât, peste câteva generații, este posibil să intre într-o perioadă de ,irlandizare". Dar depistarea și analiza unor defectări sinergetice izolate în procesul interferenței
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Fonetice și Dialectale din București și a fost redactor responsabil la mai multe reviste de lingvistică. A fost director al Editurii „Cultura Națională“ (1930-1935) și al Editurii Fundațiilor Regale (1933-1945). În 1928, a inaugurat la Universitatea din București cursuri de fonetică și a înființat un laborator de fonetică experimentală. A scris împreună cu Alexandru Graur prima prezentare sistematică a fonologiei limbii române (1938). Opera sa fundamentală este „Istoria limbii române“ (6 volume, 1938-1966). A scris studii despre folclor. A fost membru a
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
fost redactor responsabil la mai multe reviste de lingvistică. A fost director al Editurii „Cultura Națională“ (1930-1935) și al Editurii Fundațiilor Regale (1933-1945). În 1928, a inaugurat la Universitatea din București cursuri de fonetică și a înființat un laborator de fonetică experimentală. A scris împreună cu Alexandru Graur prima prezentare sistematică a fonologiei limbii române (1938). Opera sa fundamentală este „Istoria limbii române“ (6 volume, 1938-1966). A scris studii despre folclor. A fost membru a numeroase organizații și societăți internaționale, iar din
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
la Departamentul de Filologie clasică al Universității din București, unul dintre filologii „clasiciști” cei mai valoroși ai școlii românești actuale. I se datorează traduceri din autori importanți, precum Seneca, Pliniu cel Bătrân, Cato, Sf. Augustin, Sfântul Ieronim, câteva cărți despre fonetica latină sau textele antice și circulația lor. Antichitățile noastre (2013) este o colecție de texte, cele mai multe, recenzii și cronici de carte, apărute inițial în revista ieșeană „Convorbiri literare”, de-a lungul a câțiva ani, intim legate între ele prin tematică
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
și comună" devine: "Practic, are toate condițiile de a-și desfășura activitatea unei comune (....); nu există nici un fel de probleme pentru ca ei să funcționeze ca o comună". Bîlbîielile sînt, evident, înlăturate: ascultarea textelor înregistrate poate însă da sugestii profesorilor de fonetică și dicție, atrăgînd atenția asupra unor cuvinte în care împiedicările sînt dramatice: în secvențele în discuție, asemenea cuvinte sînt investițional (invisti... învesti...) și (previ... prive... ) privilegiat. Uneori e corectată - prin modificările fonetice și gramaticale - adaptarea la registrul stilistic: "aia care
Oralitate parlamentară by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10887_a_12212]
-
cha-cha-cha, changui - totul remodelat din perspectiva secolului XXI. Din Polonia a revenit la Sibiu Grzegorz Karnas Quintet, o trupă solidă, dominată de prezența cântărețului ce-i dă numele. Karnas e un performer vocal capabil să confere o dimensiune jazzistico-improvizatorică sofisticatei fonetici a limbii sale materne. Reușita începe acolo unde sensul propriuzis al textului polonez e remodelat astfel încât să evidențieze valențele universale ale învelișurilor sale sonore. Rezultă un fel de parlando-cantando rubato de o frapantă originalitate, susținut ca în transă de ostinato
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
de suedeză atît din Suedia, cît și din Finlanda, unde suedeză este a doua limba oficială, dar și danezilor și norvegienilor datorită înrudirii foarte apropiate a limbilor scandinave. Pentru a facilita utilizarea dicționarului, autorul oferă într-un capitol introductiv particularitățile foneticii și intonației suedeze. Capitolul se constituie că un instrument ce se dovedeste util pentru consultarea transcrierilor fonetice pe care autorul le oferă la cea mai mare parte a cuvintelor titlu și uneori la cuvintele compuse. Transcrierea fonetica la care recurge
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
capitol introductiv particularitățile foneticii și intonației suedeze. Capitolul se constituie că un instrument ce se dovedeste util pentru consultarea transcrierilor fonetice pe care autorul le oferă la cea mai mare parte a cuvintelor titlu și uneori la cuvintele compuse. Transcrierea fonetica la care recurge dicționarul are la bază alfabetul întocmit de Asociația Internațională de Fonetica, adaptat la specificul limbii suedeze. Meritorie este și includerea de sinonime suedeze, perfecte sau parțiale care întregesc imaginea nuanțelor stilistice ale vocabularului suedez. Aceste sinonime facilitează
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
se dovedeste util pentru consultarea transcrierilor fonetice pe care autorul le oferă la cea mai mare parte a cuvintelor titlu și uneori la cuvintele compuse. Transcrierea fonetica la care recurge dicționarul are la bază alfabetul întocmit de Asociația Internațională de Fonetica, adaptat la specificul limbii suedeze. Meritorie este și includerea de sinonime suedeze, perfecte sau parțiale care întregesc imaginea nuanțelor stilistice ale vocabularului suedez. Aceste sinonime facilitează folosirea dicționarului și de către vorbitorii de suedeză sau de alte limbi scandinave. Prin urmare
O lucrare de referință by SandaTomescu Baciu () [Corola-journal/Journalistic/14133_a_15458]
-
literaturii nu cresc violete de parma". Ori: "furca limbii care biciuiește văzduhul". Ori cel puțin: "cititorul va afla acum/ că în text este iarnă/ și personajele vorbesc o limbă ciudată/ un fel de engleză bizară,/ un fel de germană/ cu fonetica grea,/ cu sintaxa stricată". Un dor barbar, o poftă de răsturnări apocaliptice ajung a anima acest text robit fără scăpare identității sale prin luciditatea artifexului, însă care cu atît mai vîrtos poartă revolta concretului înscrisă în gena eului empiric ce
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
iar sînt vine din sînt, persoana a treia plural a verbului. (Origine mult mai probabilă decît sintunt propusă ulterior de Al. Rosetti.) Cum se poate observa, toata chestiunea latinității e oțioasa. Rămîne aceea a caracterului ca atare al ortografiei noastre: fonetica sau etimologica? De la Maiorescu s-a impus tendința fonetica. Spre binele scrierii, zic eu. E nepractic să scriem în două feluri același sunet. Tocmai partizanii lui a din a ne silesc, indefinitiv, la asta: căci și ei sînt de acord
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
a verbului. (Origine mult mai probabilă decît sintunt propusă ulterior de Al. Rosetti.) Cum se poate observa, toata chestiunea latinității e oțioasa. Rămîne aceea a caracterului ca atare al ortografiei noastre: fonetica sau etimologica? De la Maiorescu s-a impus tendința fonetica. Spre binele scrierii, zic eu. E nepractic să scriem în două feluri același sunet. Tocmai partizanii lui a din a ne silesc, indefinitiv, la asta: căci și ei sînt de acord că i din i trebuie păstrat atunci cînd vocală
Cum scriem by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14761_a_16086]
-
alpinet.org); „Deocamdată am pus acolo la grămadă poznele făcute la rafting, ca să le poate daunloada iuzerul care pe care le vrea, la grămadă” (groups.yahoo.com); „Nice, am pus demou la daunloadat” (price.ro/forum). În ultimul exemplu, adaptarea fonetica și grafică e în contrast cu specificitatea gramaticala a supinului. Că de obicei, română nu procedează altfel decît celelalte limbi romanice; sînt numerose atestările unui verb similar în italiană, unde alături de calcul curent scaricare („a descarcă”) apare și downloadare, conjugat fără ezitări
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
de dicție se ascunde astfel o manipulare lingvistică: "victima" pronunța fără să vrea fraze care o pun în încurcătură, provocînd rîsul spectatorilor. Dacă lăsăm deoparte această categorie, în care contează paronimiile și omonimiile bine ascunse, rămîn jocurile de natură pur fonetica; dintre acestea, unele sînt direct orientate către anumite defecte de dicție mai răspîndite: celui care rostește cu dificultate consoana "r" i se propun versuri în care tocmai această abundă. Din rîndul probelor mai generale - singurele relevante pentru ierarhia dificultăților limbii
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
personaj ciudat, aproape caricatural, intrat în memoria colectivă prin versuri de un erotism convulsiv și deseori vulgar, inaugurează literatura română modernă. N-avem ce face, Costache Conachi rămîne, cronologic, cel dintîi veritabil poet al nostru de epocă modernă. Astăzi, însăși fonetica numelui său pare comică și evocă o perioadă atît de cețoasă și de îndepărtată, încît am prefera să o uităm. Dar n-o putem uita. Suntem siliți să-l acceptăm pe Conachi - ba mai mult, să realizăm, stupefiați, că acest
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
de istoria limbii. O decizie explicită e și cea de a privilegia în expunere aspectele lexicale: strategie de captare a cititorului, cu siguranță mai interesat de evoluția cuvintelor și a sensurilor, în legătură cu istoria și mentalitățile, decît de detalii "tehnice" ale foneticii și morfologiei - dar și pariu științific: demonstrația se plasează astfel tocmai în zona în care, prin tradiție, latinitatea romanei a fost mai contestată, a fost considerată că mai puțin evidență. Volumul cuprinde așadar capitolele obligatorii pentru o tratare completă a
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
puse la contribuție lucrările romaniștilor de la Institutul de Lingvistică din București - mai ales cele reunite în Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, 1988, volum coordonat tot de Marius Sală), la formarea cuvintelor, continuîndu-se cu capitolele care reduc la esențial morfologia, sintaxa, fonetica și fonologia. În prezentarea istorică se simte experiență autorului în problemele teoretice ale contactului lingvistic, ale bilingvismului. Evoluțiile semantice sînt puse în legătură cu modul de viață, cu condițiile specifice unei civilizații rurale; sînt subliniate consecințele lingvistice ale lipsei contactului cu latină
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
Müller Guttenbrunn și editând operele acestuia). Dr. Johann Wolf a preluat formarea metodico-didactică a viitorilor profesori de limba germană și a coordonat practica pedagogică. El era titularul unui curs despre „Faust“ de Goethe și coordona cursurile practice rezervate exercițiilor de fonetică și celor dedicate însușirii principalelor tehnici filologice. A avut o înzestrare ieșită din comun de a-și călăuzi studenții pe terenul metodologiei cercetării științifice, îndemnându-i spre zone insuficient explorate unde puteau elabora contribuții originale, cum ar fi, de pildă
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
unei semivocale (a-vi-ia-ți-e) - apare însă mai curînd "în gura oamenilor culți". Evident, o pronunție stigmatizată ca incultă e greu de acceptat și de confesat. Chiar dacă, surprinzător, poate fi acuzată și de păcatul opus - de snobism. După Ion Calotă (Contribuții la fonetica și dialectologia limbii române, 1986), pronunțările cu diftong "nu corespund spiritului limbii române. Ele sînt rostiri în manieră cultă, mai bine zis străină, ale unor cuvinte din fondul vechi și nu pot caracteriza decît vorbitori care, sub influența pronunțării franțuzești
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]