1,302 matches
-
iradiere în jos, de-a lungul ureterului, spre fosa iliacă dreaptă și organele genitale externe. La examenul sumar de urină se constată hematurie, cristalurie, leucociturie. 2. Apendicita acută cu apendicele orientat în sus se caracterizează prin durere la palpare în fosa iliacă dreaptă. 3. Colica colitică din tiflocolită, colonul iritabil și cancerul flexiunii drepte a colonului se poate rareori confrunta cu colica biliară. 4. Colica pancreatică din pancreatita acută se caracterizează prin durere epigastrică cu iradiere "în bară", în hipocondrul drept
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
la 8 segmente [3-5]. Clasificarea Cincinnati împarte artera carotidă internă în 7 segmente (fig. 5.1): cervical, pietros, lacerum cavernos, clinoidian, supraclinoidian și comunicant [3,6]. ARTERA VERTEBRALĂ (AV) Vascularizează porțiunea posterioară a emisferelor cerebrale și toate structurile de la nivelul fosei posterioare. Artera vertebrală ia naștere din artera subclaviculară este asimetrică și se împarte în patru segmente: prevertebral, cervical, atlantoidian și intracranian. POLIGONUL WILLIS (PW) Este situat la nivelul cisternei interpedunculare, este delimitat de chiasma optică, tija pituitară și corpii mamilari
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA VENOASĂ A CREIERULUI Circulația venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de o rețea extrem de variabilă dar cu câteva vene mari relative constante: vena superioară anastomotică Trolard și vena inferioară anastomotică Labbe [13,14]. VENELE PROFUNDE Realizează drenajul sângelui venos către sinusul drept
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE Se împart în trei grupuri: grupul superior, grupul anterior și grupul posterior. EXPLORAREA PATOLOGIEI VASCULARE ALEXANDRU CHIRIAC Explorarea patologiei vasculare cerebrale se realizează în scopul diagnosticului, planning-ului intervențional, monitorizării și controlului imagistic postintervențional. Principalele explorări imagistice utilizate sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
hemoragia pretruncală; 5. în anevrismele multiple CT poate oferi indicații asupra anevrismului rupt (sediul hemoragiei); 6. poate prezice locația anevrismului în 70% din cazuri: a. sânge predominant în ventriculi, în special IV și III sugerează o sursă a sângerării în fosa posterioară, cum ar fi anevrismele de PICA sau disecția de artera vertebrală, b. sânge în porțiunea interemisferică anterioară sugerează un anevrism de AcoA, c. sânge predominant în fisura silviană este comun în anevrisme de ACM. Puncția lombară. Este testul cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
al crizelor comițiale. Rezultatele tratamentului chirurgical sunt însă influențate de o serie de factori în relație cu MAV și anume dimensiunile acesteia (MAV de mari dimensiuni fiind grevate de o morbiditate mai crescută), de localizare (cele profunde și cele din fosa poste 406 rioară fiind de asemenea grevate de o morbiditate și mortalitate mai ridicată). O a doua categorie de factori care influențează decisiv rezultatul chirurgical și evoluția ulterioară a cazului, o reprezintă starea neurologică a pacientului, în mod evident un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
obține o relaxarea cerebrală satisfăcătoare pentru a permite o intervenție chirurgicală în condiții bune. Poziționarea bolnavului pe masa de operație trebuie să asigure cel mai bun acces și vizibilitate, relaxare cerebrală, să nu interfereze cu drenajul venos, pentru MAV în fosa posterioară aceste deziderate sunt asigurate în cea mai mare măsură de poziția șezând. În ceea ce privește craniotomia, este recomandabil ca aceasta să fie cât mai largă pentru a avea un acces multidirecțional atât asupra nidusului cât și asupra vaselor aferente și a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
4,8%. Rezultatele tratamentului chirurgical depind în mare măsură de factorii amintiți mai sus. Prin prisma experienței acumulate putem spune că factorii de care depinde în cea mai mare măsură evoluția nefavorabilă o reprezintă coma profundă și localizarea MAV în fosa posterioară. EMBOLIZAREA Embolizarea MAV reprezintă ocluzia arterelor nutritive folosind diferite materiale introduse prin catetere intravasculare. Pentru ocluzia vaselor arteriale se folosesc diferiți agenți trombotici: gelul histoacrilic (N butil-cianoacrilat), izobutil-2-cianoacrilat, polivinil alcool, coils sau balonașe introduse la nivelul nidusului. Fiecare prezintă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
multidisciplinar, simptomatologia este heterogenă iar semnele sunt adesea minime sau nespecifice pentru ambele localizări. Fistulele arterio-venoase durale intracraniene Sunt leziuni rare, reprezentând 6-15% din toate malformațiile arterio-venoase intracraniene. Sunt întâlnite mai ales la femei în postmenopauză, deși cele localizate în fosa craniană anterioară sunt mai frecvente la bărbați [1]. Etiologia nu se cunoaște în totalitate, însă se consideră că sunt leziuni dobândite și nu congenitale. Există o asociere cu traumatismele anterioare, infecțiile, craniotomiile și trombozele de sinusuri venoase, existând două teorii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre venele corticale. c. Fistulele arterio-venoase durale din fosa anterioară sunt de obicei alimentate de ramurile etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului sagital superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală superficială și drenează spre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
semne de trunchi cerebral. Pacienții se pot prezenta cu semne de hemoragie subarahnoidiană sau intracerebrală [4]. Tabloul clinic poate fi acut cu hemoragie și semne neurologice de focar (exclusiv oftalmoplegia), în special pentru leziunile localizate la nivelul incizurii tentoriale, planșeului fosei anterioare sau sinusului sagital superior. Pacienții cu fistulă în regiunea cavernoasă prezintă chemosis, proptoză, edem papilar, ischemie retiniană, și ocazional, oftalmoplegie. Pacienții acuză de obicei cefalee și până la 50% prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia selectivă prin tehnică Seldinger a arterelor carotide internă și externă [5,6]. Aportul vascular se realizează cel mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
trombolitice. Craniectomia decompresivă presupune (fig. 5.59, 5.60) [5]: - incizia pielii „în semn de întrebare”; - rezecție osoasă frontală,temporală, parietală și într-o măsură mai mică occipitală, cu diametrul de cel puțin 12 cm; - rezecția osului temporal adițional astfel încât fosa cerebrală medie să fie expusă; - deschiderea durei; - țesutul infarctat poate fi evacuat sau nu; - eventual plasarea unui monitor și captor de măsurare a presiunii intracraniene; - cranioplastie după 6-8 săptămâni. Intervenția chirurgicală a avut loc în primele 30 de ore de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și de cordonul arterelor și venelor ombilicale. În această zonă este mult mai rezistentă ca foița viscerală, fiind transparentă și subțire în zona ombilicului și a liniei albe și mult mai groasă, rezistentă și opacă în regiunea lombară și a foselor iliace. Sub această foiță se află țesutul celular subperitoneal, variabil ca grosime în funcție de regiunea examinată. La nivelul rinichiului și bazinului, țesutul se condensează sub formă de membrană, formând fascii sau aponevroze. Acest țesut favorizează alunecarea în caz de solicitare la
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de ligamentul gastrofrenic, iar inferior de mezocolonul transvers. Mezenterul împreună cu colonul ascendent și descendent determină cloazonări care subdivid etajul inferior în spații secundare: - spațiul mezenterico-colic drept - închis între fața dreaptă a mezenterului și colonul ascendent, iar inferior prin inserția la fosa iliacă dreaptă a mezenterului. La acest nivel se pot localiza astfel colecții. - spațiul mezenterico-colic stâng - situat între fața stângă a mezenterului și colonul descendent, delimitat în sus de colonul și mezocolonul transvers. Fiind liber în jos, colecțiile ajung în fundul de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
colecții. - spațiul mezenterico-colic stâng - situat între fața stângă a mezenterului și colonul descendent, delimitat în sus de colonul și mezocolonul transvers. Fiind liber în jos, colecțiile ajung în fundul de sac Douglas. - spațiul parieto-colic drept - între peretele abdominal și colonul ascendent. Fosa iliacă dreaptă reprezintă spațiul cel mai larg și mai decliv. Aici se dezvoltă inflamațiile apendicelui, până la peritonitele plastice localizate. - spațiul parieto-colic stâng - între colonul descendent și peretele abdominal. Fosa iliacă stângă (cu sigmoidul) reprezintă punctul cel mai decliv al acestui
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
sac Douglas. - spațiul parieto-colic drept - între peretele abdominal și colonul ascendent. Fosa iliacă dreaptă reprezintă spațiul cel mai larg și mai decliv. Aici se dezvoltă inflamațiile apendicelui, până la peritonitele plastice localizate. - spațiul parieto-colic stâng - între colonul descendent și peretele abdominal. Fosa iliacă stângă (cu sigmoidul) reprezintă punctul cel mai decliv al acestui spațiu. - cavitatea micului bazin aparține atât bazinului cât și cavității abdominale, reprezentând punctul cel mai decliv. Peritoneul este o membrană semipermeabilă, format dintr-un strat de celule mezoteliale ce
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
debut și sugerează organul lezat. Durerea bruscă și violentă, ca o lovitură de pumnal, localizată în epigastru, este determinată de perforațiile gastrointestinale. Localizată și atenuată se manifestă în peritonitele postoperatorii și la bolnavii în vârstă și denutriți. Durerea localizată în fosa și flancul drept, difuză și progresivă asociată cu febră, vărsături și hiperestezie cutanată sugerează o apendicită acută perforată, o peritonită de origine genitală sau apărută în cursul febrei tifoide; creșterea intensității durerii și extinderea acesteia sugerează caracterul peritonitic. Durerea poate
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
neomogenă sau macronodulară; - splină 160-180 mm. La lotul de adulți cu peritonită secundară apendicitei acute perforate, ecografia abdominală s-a efectuat la 72 pacienți (74,2%), iar în 4 cazuri s-au constatat următoarele modificări: - lamă fină de lichid în fosa iliacă dreaptă și în Douglas (~ 300-400 ml) - 6 cazuri (8,3%); - lamă fină de lichid în fosa iliacă dreaptă și între anse - 2 cazuri (2,8%). La lotul de pacienți cu peritonită secundară perforației de ansă jejunală, ecografia abdominală a
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
abdominală s-a efectuat la 72 pacienți (74,2%), iar în 4 cazuri s-au constatat următoarele modificări: - lamă fină de lichid în fosa iliacă dreaptă și în Douglas (~ 300-400 ml) - 6 cazuri (8,3%); - lamă fină de lichid în fosa iliacă dreaptă și între anse - 2 cazuri (2,8%). La lotul de pacienți cu peritonită secundară perforației de ansă jejunală, ecografia abdominală a evidențiat la un singur caz (20%) lamă de lichid peritoneal. La lotul de pacienți cu peritonită secundară
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
inferior Pe segmentul superior - crista galli - se inseră coasa creierului. Segmentul inferior se articulează cu osul vomer și formează partea osoasă a septului nazal. 2. Osul etmoid Posterior față de osul frontal Participă la formarea bazei craniului, a orbitelor și a foselor nazale. masele laterale ale etmoidului Participă la formarea pereților laterali ai foselor nazale și a pereților mediali ai orbitelor. Pe fața internă se descriu cornetul nazal superior și mijlociu. VISCEROCRANIUL Viscerocraniul este format din: - 6 oase pereche: nazale, lacrimale, zigomatice
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se articulează cu osul vomer și formează partea osoasă a septului nazal. 2. Osul etmoid Posterior față de osul frontal Participă la formarea bazei craniului, a orbitelor și a foselor nazale. masele laterale ale etmoidului Participă la formarea pereților laterali ai foselor nazale și a pereților mediali ai orbitelor. Pe fața internă se descriu cornetul nazal superior și mijlociu. VISCEROCRANIUL Viscerocraniul este format din: - 6 oase pereche: nazale, lacrimale, zigomatice, cornetele nazale inferioare, palatine, maxilare - 2 oase nepereche: mandibula și vomerul. Osul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în partea posterioară și superioară a cutiei toracice. Corespunde, ca proiecție, de la primul spațiu intercostal la cea de-a 8-a coastă. Prezintă două fețe (una anterioară și una posterioară), trei margini și trei unghiuri. Fata anterioară sau costală prezintă: - fosa subscapulară pe care sunt evidente două sau trei creste pe care se inseră mușchiul subscapular, - două suprafețe mici triunghiulare spre marginea internă pentru inserția mușchiului mare dințat. Fața posterioară sau dorsală este convexă și prezintă la nivelul unirii treimii superioare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
privește spre articulația scapulo-humerală; - marginea externă pentru inserția mușchiului deltoid; - marginea internă prezintă o fațetă articulară pentru articularea cu extremitatea externă a claviculei; - extremitate externă pe care se inseră ligamentul acromio-coracoidian. Spina omoplatului împarte fața posterioară într-o porțiune superioară - fosa supraspinoasă unde se inseră mușchiul cu același nume și o porțiune inferioară - fosa subspinoasă pentru inserția mușchiului subspinos. Fosa subspinoasă a omoplatului este despărțită de marginea externă a osului printr-o creastă verticală unde se realizează inserția: - mușchiului mic rotud
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
o fațetă articulară pentru articularea cu extremitatea externă a claviculei; - extremitate externă pe care se inseră ligamentul acromio-coracoidian. Spina omoplatului împarte fața posterioară într-o porțiune superioară - fosa supraspinoasă unde se inseră mușchiul cu același nume și o porțiune inferioară - fosa subspinoasă pentru inserția mușchiului subspinos. Fosa subspinoasă a omoplatului este despărțită de marginea externă a osului printr-o creastă verticală unde se realizează inserția: - mușchiului mic rotud n(superior) mare rotund (inferior). - Marginea internă, ăte insspinală, medialcervicai serveșerțiilor musculare: - pe
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]