4,010 matches
-
aceia care impresionau. Lumea deja se obișnuise cu titlurile negre "un jandarm și doi săteni găsiți morți în Tatlageac. Cocoș și-a iscălit fapta." Altceva te făcea să simți o amenințare sumbră. Aerul de carnaval care învăluia totul. Cocoș era fotografiat la chefuri, înconjurat de ciraci scoțînd în față cit mai mult armele, puști Peabody, rămase din războiul cu turcii, zîmbeau arătîndu-și dinții albi și lați, perfect aranjați în gură, avea o față sănătoasă, mereu proaspăt bărbierit, ceea ce ți-l făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
E îmbrăcată cu un costum roz mulat și colanți violet. Mda, poți fi subțirică și blondă, dar cu cât fața ta are mai multe proeminențe, spune spilcuitul, cu atât dă mai bine pe ecran. De-aia am eu cu mine fotografia de dinainte, spune ea. Aplecându-se în scaun, înclinându-se în față până când sânii îi ating genunchii, caută într-o geantă sport de pe podea. Spune: Asta e singura dovadă reală că nu sunt doar o blondă slăbănoagă. Scoate ceva de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ceva pentru ca lumea să fie un pic mai bună. Următorul lucru pe care ar vrea să-l facă e să înoate cu balenele cenușii, o specie aflată în pericol. Să doarmă sub bolțile vreunei păduri ecuatoriale tot mai împuținate. Să fotografieze niște zebre pe cale de dispariție. Să fie o ecologistă în mizerie. E important să știi ce se întâmplă. Ea încă vrea să schimbe ceva. 5 În vara aceea la Villa Diodati, ne spune doamna Clark, erau doar cinci: Lord Byron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Introducere în fotografie: ghidul fotografului amator Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte 7 1. Principii generale 11 2. Aparatul de fotografiat pe peliculă 19 2.1. Camera obscură 23 2.2. Obiectivul aparatului de fotografiat 26 2.2.1. Claritatea imaginii 28 2.2.2. Cantitatea de lumină ce impresionează pelicula fotografică 29 2.2.3. Unghiul de câmp al obiectivelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Introducere în fotografie: ghidul fotografului amator Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte 7 1. Principii generale 11 2. Aparatul de fotografiat pe peliculă 19 2.1. Camera obscură 23 2.2. Obiectivul aparatului de fotografiat 26 2.2.1. Claritatea imaginii 28 2.2.2. Cantitatea de lumină ce impresionează pelicula fotografică 29 2.2.3. Unghiul de câmp al obiectivelor 33 2.2.4. Profunzimea de câmp a obiectivelor 43 2.3. Sistemul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
negativelor 99 6.1. Developarea negativelor alb-negru 100 6.2. Developarea negativelor color 109 7. Copierea pe hârtie fotografică 111 8. Imaginea digitală 119 8.1. Culoarea în imaginea digitală 124 8.2. Rezoluția imaginilor digitale 127 9. Aparatul de fotografiat digital 129 9.1. Principiul de funcționare a camerelor digitale 130 9.2. Elementele componente ale camerelor digitale. Clasificări 132 9.3. Parametrii camerelor digitale 143 Glosar 155 Bibliografie 163 Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" Cu o istorie de aproape două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
mai clară și mai luminoasă. Lentila folosită de Porta la acea vreme era o lentilă pentru ochelari, ea devenind ulterior obiectivul fotografic. Camerele obscure s-au perfecționat prin introducerea oglinzii de reflexie la 45°, respectiv a obiectivelor interschimbabile. Aparatul de fotografiat din zilele noastre nu este altceva decât camera obscură de acum mai bine de două sute de ani, la care s-au adus permanente îmbunătățiri (figura 1.1). Studierea prin metode științifice - de către chimistul suedez Scheele (1777) - a sensibilității la lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
dar, până atunci, vă propun să facem o foarte succintă prezentare a procesului de obținere a imaginilor fotografice. Fig. 1.3. Louis Daguerre, Natură statică, dagherotipie, 1837 (Société Française de Photographie, Paris) Înainte de toate, avem pelicula fotografică și aparatul de fotografiat. Filmul conține un suport transparent (triacetat de celuloză sau poliesteri), pe care se află unul sau mai multe straturi de emulsie fotosensibilă. Odată introdusă în aparatul de fotografiat și expusă controlat la lumină, pelicula fotografică suportă modificări la nivelul cristalelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de la o sursă (naturală sau artificială), fie este reflectată de către subiectul fotografiat. În urma procesului chimic de developare, imaginea latentă, invizibilă cu ochiul liber, se amplifică până la nivelul percepției noastre vizuale și se transformă în imaginea negativă, zonelor luminoase ale subiectului fotografiat corespunzându-le zone înnegrite pe peliculă. Imaginea negativă este stabilă la acțiunea luminii. Pentru a fi expusă corect la lumină, o peliculă foto are nevoie de o anumită cantitate de lumină, fapt controlat în aparatul de fotografiat prin modificarea diafragmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
luminoase ale subiectului fotografiat corespunzându-le zone înnegrite pe peliculă. Imaginea negativă este stabilă la acțiunea luminii. Pentru a fi expusă corect la lumină, o peliculă foto are nevoie de o anumită cantitate de lumină, fapt controlat în aparatul de fotografiat prin modificarea diafragmei (un dispozitiv ce poate schimba diametrul fantei prin care pătrunde lumina prin obiectiv), respectiv a timpului de expunere (prin acționarea obturatorului aparatului foto). Cantitatea de lumină necesară expunerii corecte a unei pelicule fotografice este determinată de sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
după fotografiere. „Plăcile uscate” încep să fie produse de firme specializate, ceea ce creează premisele dezvoltării fotografiei de masă. 1896 - Frații Lumière inventează cinematograful. 1910 - Compania Lumière brevetează plăcile foto „autocrom”, pe care se pot face diapozitive color. 2. Aparatul de fotografiat pe peliculătc "2. Aparatul de fotografiat pe peliculă" Cu toate că aparatele de fotografiat din ziua de azi există într-o gamă extrem de variată, putem să identificăm anumite elemente constitutive care se regăsesc la marea majoritate dintre ele. La o primă analiză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
fie produse de firme specializate, ceea ce creează premisele dezvoltării fotografiei de masă. 1896 - Frații Lumière inventează cinematograful. 1910 - Compania Lumière brevetează plăcile foto „autocrom”, pe care se pot face diapozitive color. 2. Aparatul de fotografiat pe peliculătc "2. Aparatul de fotografiat pe peliculă" Cu toate că aparatele de fotografiat din ziua de azi există într-o gamă extrem de variată, putem să identificăm anumite elemente constitutive care se regăsesc la marea majoritate dintre ele. La o primă analiză, observăm corpul aparatului și obiectivul acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
creează premisele dezvoltării fotografiei de masă. 1896 - Frații Lumière inventează cinematograful. 1910 - Compania Lumière brevetează plăcile foto „autocrom”, pe care se pot face diapozitive color. 2. Aparatul de fotografiat pe peliculătc "2. Aparatul de fotografiat pe peliculă" Cu toate că aparatele de fotografiat din ziua de azi există într-o gamă extrem de variată, putem să identificăm anumite elemente constitutive care se regăsesc la marea majoritate dintre ele. La o primă analiză, observăm corpul aparatului și obiectivul acestuia (care poate fi fix pe corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
interiorul obiectivelor), sistemul de vizare (mai puțin dispozitivele de vizare auxiliare, cum ar fi pentaprismele detașabile), magazia pentru material fotosensibil (cu excepția magaziilor interschimbabile). Ținând cont de cele de mai sus, putem face următoarea împărțire a elementelor constitutive ale aparatului de fotografiat pe peliculă: 1. camera obscură; 2. obiectivul; 3. sistemul de obturare; 4. sistemul de vizare; 5. magazia pentru material fotosensibil; 6. dispozitivele auxiliare și accesoriile. În prezent, gama aparatelor fotografice devine tot mai variată. Ele pot fi clasificate după diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cu perdea. d) După suportul de înregistrare a imaginii: - aparate fotografice clasice, cu peliculă fotografică; - aparate fotografice digitale (memorarea imaginii se face în format digital pe un suport magnetic sau pe CD, cu ajutorul celulei CCD). Fig. 2.2. Aparatul de fotografiat pe format mediu Mamiya RZ 67 Fig. 2.3. Aparatul foto profesional Canon EOS 3 pentru formatul îngust 24x36 mm 2.1. Camera obscurătc " 2.1. Camera obscură" Parte componentă a aparatului de fotografiat, camera obscură reprezintă varianta perfecționată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
CCD). Fig. 2.2. Aparatul de fotografiat pe format mediu Mamiya RZ 67 Fig. 2.3. Aparatul foto profesional Canon EOS 3 pentru formatul îngust 24x36 mm 2.1. Camera obscurătc " 2.1. Camera obscură" Parte componentă a aparatului de fotografiat, camera obscură reprezintă varianta perfecționată a celei cunoscute încă din secolul al XVI-lea. Ea este o „cutie” interioară situată între obiectiv și planul în care se găsește pelicula fotografică, unde se formează imaginea pe care dorim să o „memorăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Fig. 2.4. Camera obscură la aparatul foto de format mediu 6x6 cm Pentacon Six TL Fotografia a fost făcută din spate, orificiul circular fiind cel pentru montarea obiectivului. 2.2. Obiectivul aparatului de fotografiattc "2.2. Obiectivul aparatului de fotografiat" După cum aminteam mai devreme, dacă introducem o lentilă convergentă în orificiul camerei obscure, calitatea imaginii proiectate pe planul opus se îmbunătățește considerabil. La aparatele foto, deoarece imaginea dată de o singură lentilă convergentă este nesatisfăcătoare, se folosesc obiectivele fotografice, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
o măsură a luminozității obiectivului. Cu cât valoarea sa este mai apropiată de 1, cu atât obiectivul este mai luminos și putem face fotografii în locuri cu lumină slabă sau atunci când subiectele se deplasează cu viteză mare. Obiectivul aparatului de fotografiat controlează următoarele funcții: - claritatea imaginii; - cantitatea de lumină care impresionează pelicula fotografică; - unghiul de câmp; - profunzimea de câmp a imaginii fotografice. Din punct de vedere structural, obiectivele clasice au două inele: inelul distanțelor (pentru controlul clarității imaginii) și inelul diafragmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
se face prin vizorul aparatului foto. Fig. 2.6. Inelele obiectivului fotografic clasic 2.2.2. Cantitatea de lumină ce impresionează pelicula fotograficătc "2.2.2. Cantitatea de lumină ce impresionează pelicula fotografică" Condițiile diferite de iluminare a subiectelor de fotografiat impun un control riguros al cantității de lumină, pentru a obține o expunere corectă. După cum am menționat și în capitolul introductiv, această cerință se realizează prin modificarea parametrilor obturatorului, precum și a diametrului fantei prin care trece lumina prin obiectiv. Dozarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
deci distanțe focale mici (sub 43 mm la formatul Leica și sub 70 mm pentru formatul mediu de 6x6 cm), care pornesc de la 60° și ajung până la 220°. Unghiuri de câmp foarte mari se pot obține și cu aparate de fotografiat speciale, în care obiectivul se poate roti în plan orizontal în timpul expunerii. Obiectivele superangulare pot reda perspectiva rectiliniu (superangularele propriu-zise, care nu curbează spațiul) (figura 2.12) sau sferic (așa-zisele „ochi de pește” sau fish-eye, ce produc imagini în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
reda perspectiva rectiliniu (superangularele propriu-zise, care nu curbează spațiul) (figura 2.12) sau sferic (așa-zisele „ochi de pește” sau fish-eye, ce produc imagini în care toate liniile drepte se curbează) (figura 2.13). Ele se folosesc atunci când subiectul de fotografiat cere unghiuri mari de cuprindere (de exemplu, atunci când dorim să cuprindem un spațiu interior de dimensiuni limitate sau în fotografierea spațiilor publice, a clădirilor etc.). Fig. 2.12. Fotografie realizată cu obiectiv Canon EF de 24 mm (superangular) Fig. 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
superangularelor. Teleobiectivele au unghiuri de câmp mici (sub 43°), deci distanțe focale mari (firma Nikon a reușit să producă un super-teleobiectiv cu distanța focală de 2.000 mm pentru formatul de 24×36 mm) (figura 2.14). Cu ajutorul lor, putem fotografia subiecte aflate la distanță mare de aparat (pe care le „aduc” mai aproape). Pe măsură ce distanța focală crește, deschiderea relativă a teleobiectivelor (luminozitatea) scade și, pentru a atenua scăderea luminozității, diametrul lor trebuie să fie mai mare (deschiderea relativă f: = f
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de 1/250 secunde) (figura 2.15). Fig. 2.15. Imagine luată cu teleobiectivul Canon EF de 200 mm Zoom-urile sunt obiective speciale cu focală variabilă, care îi permit fotografului să aibă o flexibilitate sporită în încadrarea subiectului de fotografiat, lucru extrem de necesar în fotojurnalism. Domeniul de variație al distanțelor focale ale zoom-urilor este foarte larg, dacă ar fi să dăm exemple pentru formatul Leica (24×36 mm): 18-35 mm (zoom superangular), 70-200 mm (zoom teleobiectiv), 28-135 mm (zoom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
putem spune că, în cazul teleobiectivelor, profunzimea de câmp este mică (în general, planul de fundal fiind neclar în raport cu prim-planul), la fel ca și în cazul fotografierii subiectelor apropiate de aparat (în cazul macrofotografiei, este de preferat să se fotografieze subiecte cât mai plane, pentru a avea claritate în cât mai multe zone ale imaginii). În cazul obiectivelor clasice, între inelul diafragmei și cel al distanțelor este inscripționată scala profunzimilor, care ne indică, orientativ, mărimea profunzimii de câmp, în funcție de diafragma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cel al distanțelor este inscripționată scala profunzimilor, care ne indică, orientativ, mărimea profunzimii de câmp, în funcție de diafragma aleasă și de distanța subiectului față de aparat. 2.3. Sistemul de obturaretc "2.3. Sistemul de obturare" Sistemul de obturare al aparatului de fotografiat asigură trecerea controlabilă a luminii prin orificiu către pelicula fotografică. Gama de timpi de expunere s-a lărgit continuu, ajungându-se astăzi să fie construite obturatoare care dau timpi de la 1/10.000 s (a zecea mia parte dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]