2,252 matches
-
juridice. Confederațiile sindicale reprezentative la nivel național și participante la dialogul social sunt în număr de cinci: Confederația Națională Sindicală „Cartel-Alfa” (CNS „Cartel-Alfa”), Blocul Național Sindical (BNS), Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România „Frăția” (CNSLR-Frăția), Confederația Națională Sindicală „Meridian” (CNS „Meridian”). Deși sindicatele organizate pe profesiuni reprezintă o formă mai eficientă pentru apărarea intereselor profesionale, în prezent, structura mișcării sindicale în România este de tip industrial, sindicatul de întreprindere fiind celula constitutivă a întregului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
între ele, au doar un rol consultativ, rolul decisiv în dialogul social tripartit aparținând Guvernului și patronatelor. CES are și el doar un rol consultativ. (Interviu cu dl Ion Popescu, președintele CNS „Meridian”) Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - „Frăția” (CNSLR-Frăția) În opinia secretarului general al CNSLR-Frăția, domnul Sorin Stan, climatul general al dialogului social din țara noastră este unul bun, deși unii parteneri nu sunt suficient de maturi. Tot el consideră că, în țara noastră, cooperarea dintre confederațiile sindicale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fi gata să meargă la cei nedoriți de nimeni și la cei lipsiți de ajutor, la cei care nu pot da Bisericii nimic în schimb”; - concepte care acționează asupra unor zone sensibile ale ființei umane: adevărul, revelația, frumusețea, dragostea, sacrificiul, frăția, duhul, unirea, asemănarea, desăvărșirea, dăruirea, trupul, disperarea, iertarea, rugăciunea, lucrarea, taina, lumina, izvorul, sufletul, mintea, flacăra etc.; - expresii specifice: „oamenii zidiți după chipul Său”, „cerurile și pământul”, „iubirea (...) este neîncetată față de lume și față de oameni”, „viața veșnică”, „dădătorul de viață
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
un simț sau de o inspirație pe care se poate să nu o aibă oricine, dar accesul la experiența și practica necesare dobândirii lui poate să fie, la rândul lui, limitat. Breslele de artizani, meșteșugarii foarte pricepuți, anumite clase sociale, frățiile religioase, comunități Întregi și, până la urmă, oamenii În general tratează anumite forme de cunoaștere ca pe un monopol pe care ezită să Îl Împartă cu alții. Mai bine spus, Împărtășirea acestor cunoștințe cu ceilalți depinde În foarte mare măsură de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
liniște, oamenii se strâng la un taifas, povestind, cu frazări de contaminație sadoveniană, întâmplări de pomină. Totul, s-ar spune, e urzit pentru a motiva sentimentul de jubilație declanșat la venirea rușilor „dezrobitori”, care ar alunga „coșmarul”. Cazacii zaporojeni, legând frăție cu moldovenii, sunt o anticipare a ostașului sovietic „mântuitor”. Mistificarea, compromițând grav niște scrieri nu lipsite de virtuți, aruncă în arenă și „partidul comuniștilor”, privit ca o binecuvântare pentru mult pătimitul norod. Așa, de pildă, în romanele Marșul miresei, Romanțe
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
sociale care au negat spiritul dreptății și păcii, „batjocorind chipul lui Dumnezeu, înrobindu-l pe om, subjugându-l și nimicindu-l“, patriarhul Justinian a adaptat și înnoit tehnica pastorației sacerdotale, fundamentându-i principiile în jurul noțiunilor de dreptate, muncă, dragoste și frăție 45. De asemenea, patriarhul Justinian a încercat să armonizeze schimbările produse în societatea românească cu reformele vieții religioase. Astfel, Justinian s-a străduit să ducă la îndeplinire o seamă de aspirații mai vechi ale ierarhiei ortodoxe, aspirații care nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu merită să trăiască“ (Jurnalul colonelului Ioan Boldur-Lățescu, în „România literară“, nr. 7, 1-7 martie 1995, p. 14). Legătura între acest grup și conducerea legionară era asigurată de Mircea Măzăreanu, fost membru al echipelor informative legionare și fost în conducerea Frățiilor de Cruce din București. În momentul arestării, asupra lui s-a găsit material privitor la distrugerea de poduri, șosele, centrale electrice etc., care trebuia predat liderului grupului din munți, acesta deținând instrucțiuni de utilizare 32. Un alt grup care se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
B., George D. Dumitrescu, George Dumitrescu-Urziceni, G.D. Gheslăniceanu, Dimitrie Gherasim, George Nanu Dumitrescu, G.U., G. Urz, George Urzin, Ghiță Urziceanu, Ghiță de Urziceni. Cu sporadice recenzii, răzlețe stihuiri sentimentale, articole, între care gesticulante sunt cele de atitudine politică (exaltând frăția de arme dintre soldatul german și ostașul român în „războiul sfânt” împotriva bolșevicilor), câteva traduceri (din Leonid Andreev, Arcadii Avercenko, A.P. Cehov, Al. Kuprin), D. nu-și modifică fizionomia literară, care rămâne aceea a unui prozator. Nuvelele și schițele din
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
evenimente relatate. Atacul cesiumiștilor are un aer de perfectă pastișă a unui roman american SF, horror și de aventuri. Cititorul înțelege de la primele pagini că în prezentul narațiunii, cândva, prin anii 2050-2100, Pământul a devenit o planetă a păcii și frăției generale, unde progresul e în toi, pe coordonatele unui ideal de antropologie universalistă modernă. În acest context idilic survine un eveniment tragic, și anume nașterea unor copii cu malformații grave, provocate prin iradiere cu izotopul radioactiv „cesium 137”. Se conchide
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
să triumfe mai târziu deplin. Cunoștințele sale, în domeniul limbilor clasice (elină, latină) sau al unor limbi și culturi moderne (polonă, ucraineană, rusă, neogreacă), ar justifica ipoteza unor eventuale studii continuate în Polonia, cum se crede, la Lvov, în școala Frăției Ortodoxe. După un răstimp petrecut ca ieromonah la Probota (Pobrata), unde prezența sa este semnalată în 1649, D. se impune, urcând treptele ierarhiei bisericești. În 1658 se afla în fruntea Episcopiei de Huși, iar în 1659 este episcop de Roman
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
originale în versuri ale lui D., incluse în Psaltirea din 1673: Apostroful (atribuit de unii cercetători lui Miron Costin), proslăvind agonisita sufletească în dauna averii de „pre lume”, strânsă în deșert, și epigrama la psalmul 132, elogiind pacea, „turnurile de frăție” ce apropie oștirile învrăjbite. Moralismul psalmilor, versificați adesea de D. cu mijloacele prozodiei populare, pare a fi favorizat, între altele, ulterior, circulația manuscrisă independentă a multora dintre ei, precum și răspândirea lor în folclor - ca orații, colinde, bocete -, cel mai frecvent
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”), în care insistă asupra organizării învățământului la sate, școala urmând să fie obligatorie și gratuită. El preconizează folosirea aceleiași metode de învățătură și de scriere în amândouă Principatele. Ia parte la înființarea societății „Frăția”, contribuind alături de V. Alecsandri, M. Kogălniceanu și Panait Balș, și la înființarea, în 1844, a revistei „Propășirea”. Articolul său, Unirea vămilor între Moldova și Valahia, în care subzistă ideea Unirii, e interzis de cenzură. Se implică, de asemenea, în activitatea
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
București a unei piese bulevardiere, provoacă, în seara de 13 martie 1906, o manifestație de proporții, reprimată de poliție. Urmează, în mai multe orașe, întruniri de solidarizare cu protestatarii. Propulsat astfel în tumultul vieții publice, profesorul de istorie întemeiază organizația Frăția Bunilor Români, devenită în 1910 Partidul Național-Democrat. Ales deputat în 1907, el va activa în Parlament cu pasiunea-i caracteristică, deținând în mai multe rânduri funcția de președinte al Camerei, până la dizolvarea instituțiilor democratice, în 1938. Timp de un an
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
ca o unealtă netrebnică.” Idealul incoruptibil al eroilor lui I. este prietenia, comuniunea sufletească până la sacrificiu. Cu Codin, personaj din povestirea omonimă, Adrian Zograffi, atras de curajul și bărbăția lui, de spiritul de libertate care îl animă, se leagă prin frăția de cruce. În ciuda aparențelor, Codin nu este o brută, ci fructul unei lumi cu multe păcate. Frăția de cruce cu Adrian stă sub semnul curăției sufletești. Codin se poartă cu duritate, stârnit de adversitatea realităților din jur, căci, mărturisește el
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Codin, personaj din povestirea omonimă, Adrian Zograffi, atras de curajul și bărbăția lui, de spiritul de libertate care îl animă, se leagă prin frăția de cruce. În ciuda aparențelor, Codin nu este o brută, ci fructul unei lumi cu multe păcate. Frăția de cruce cu Adrian stă sub semnul curăției sufletești. Codin se poartă cu duritate, stârnit de adversitatea realităților din jur, căci, mărturisește el: „deși viața mea a fost ticăloasă, să știi că totdeauna am căutat să fac binele... Dar n-
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
hazlii scrise în grai bănățean, precum și câteva texte ale jocurilor de copii, acestea la un apel al lui At. M. Marienescu. A răspuns, de asemenea, la chestionarele lui B. P. Hasdeu și N. Densușianu (împreună cu Aurel Iana). Interesante obiceiuri în legătură cu „frăția de cruce” publică L. în „Foaia diecezană” din Caransebeș (1890). Continuă să culeagă anecdote și fabule, pe care le trimite revistei „Munca literară și științifică” din Piatra Neamț (1905). A mai colaborat la „Tribuna”, „Poporul român” și la „Revista Societății «Tinerimea
LIUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287839_a_289168]
-
Transilvania în 1849, Bălcescu proiectează editarea unei publicații care să îi regrupeze pe conducătorii revoluției de la 1848 aflați în exil și să le reorganizeze activitatea politică. După un an reușește să scoată de sub tipar R.v., care, având ca deviză „Dreptate, frăție, unitate”, se deschidea cu o proclamație către poporul român, scrisă de Bălcescu, dar semnată de întregul comitet de redacție. Se publică studiul lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor, precum și alte articole politice legate de activitatea și programul exilaților
ROMANIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289340_a_290669]
-
în august 1836, demisia. În 1842 ajunge șef al Poliției la Pitești, iar în București va obține președinția Tribunalului Comercial. Viața mondenă nu îl răpește cu totul preocupărilor serioase. R. e unul dintre cei ce contribuie la întemeierea societății secrete Frăția (1843) și a Asociației Literare a României (1845). Împreună cu Enrich Winterhalder, deschide o tipografie și o librărie (1845), dotată cu o sală de lectură - care devine un centru de propagandă revoluționară. La începutul lui 1844 se afla în Franța, unde
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
individuale, dar, sub înrâurirea lui Proudhon, ca și a lui Saint-Simon, admite proprietatea ca rod al muncii. Credința lui în progres e de nezdruncinat și, sub influența socialismului utopic și a iluminismului, el se mai și pierde în reverii despre frăția și solidaritatea națiunilor, în marșul lor către o fericire universală. Adept al lui Jean-Jacques Rousseau, îmbrățișează teoria dreptului natural, care ar exclude de la sine oprimarea. Tezele principale ale programului său politic sunt libertatea individuală absolută, salvgardarea naționalității, republica. Ca un
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
chioșcul unui musulman, mi-am luat rufele de la o curățătorie musulmană și medicamentele de la o farmacie musulmană, iar asta În Înfrunzitul North Oxford”59. Influența musulmană este o provocare specială fiindcă Islamul s-a considerat pe sine ca pe o frăție universală a credinței. Se presupune că loialitatea față de Islam o Înlocuiește pe cea față de oricare altă cultură, locație sau instituție politică. Mulți musulmani devotați cred că loialitatea lor fundamentală este față de religie și exprimarea solidarității cu ceilalți musulmani. Loialitatea față de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ostilitatea față de out-group este proporțională cu intensitatea coeziunii în in-group. Chiar dacă nu ajunge în formă de ostilitate, mândria de „noi”, acompaniată adesea de o implicită sau expresă desconsiderare a celorlalți, este vizibilă începând de la grupurile familiale, trecând prin cele de frății și găști, comunitare și profesionale, până la etnii și națiuni - semnificativ fiind în acest sens fenomenul de etnocentrism, care a captat atenția mai multor discipline socioumane, în special a antropologiei culturale, sociologiei și psihologiei sociale. Există tentația din partea „localului” (diadă de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
goliciunea devine poezie Rând pe rând, toți bărbații Își dezgolesc pieptul Și uită de orgoliul lor masculin Rând pe rând, toate păsările Își iau zborul, descriind pe cer Arabescuri colorate Rând pe rând, pământenii Își dau mâna unul altuia Iar frăția devine singura monedă Cu care poți cumpăra o pâine, o vacă Sau un petec de cer VIAȚA CA UN SPECTACOL Viața e doar spectacol Scena lumii se rotește Oferind tuturor O clipă de miracol Sau o dramă nesfârșită Viața e
VERSURI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381289_a_382618]
-
e distrus într-o luptă apocaliptică, sugerând ceea ce avea să i se întâmple Germaniei. Cei doi frați reușesc să se refugieze pe înălțimile Altei Plana, părăsind �cu întristare casa ce devenise un calm veșmânt pentru viața noastră spirituală și pentru frăția noastră. Trebuie totuși să renunțăm mereu la fiece loc ce ne-a dat adăpost pe pământ". Postfața lui Andrei Corbea, în vizită la Ernst Jünger, rememorează nu numai momentele întâlnirii cu nonagenarul autor, ci pune și o elegantă emblemă scriiturii
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
avut o asemenea artă de a răscoli vermina sufletească, toate defectele imaginabile - folosind atât de puține mijloace. Comicul este bineînțeles cel verbal, în descendența directă a lui Caragiale. VALERIU RÂPEANU SCRIERI: Intermezzo, București, [1943]; Cântecul de nuntă, București, 1946; Darul frăției, București, 1953; Dreptate, București, 1953; Dulapul cu oglindă, București, 1953; Negustorie cinstită, București, 1953; Cu viața mergem înainte, București, 1953; Gaițele, București, 1953; Teatru, introd. Simion Alterescu, București, 1956; Ruxanda și Timotei, București, 1957; Gaițele. Trilogia burgheză, îngr. Valeriu Râpeanu
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
Drăghici și de soția sa, Vlădaia: „[Dacă nu] poată să se țină jupânițaVlădaia fără soț, după moartea jupanului Drăghici, ci se va mărita sau jupân Drăghici ban, dacă se va însura după moartea jupaniței lui, Vlădaia, iar această întocmire și frăție să nu fie nicidecum, ci să țină cine ce-a avut moștenire”. Aceste diate ni le recomandă uneori pe văduve în ipostaza de executori testamentari. în afară de înmormântarea („pogribania”) soțului defunct (obligație a văduvei), acești legatari trebuiau să împlinească, în primul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]