4,656 matches
-
poate exprima în cuvinte, căci a pornit, de fapt, în căutarea unor fantome. A plecat de acasă fără să îi poată răspunde lui Victor la întrebările lui insistente : "Unde vrei să pleci în prag de iarnă ? Explică-mi ! Ce te frământă ? Scrie, telefonează, informează-te ! Cum să înfrunți singură necunoscutul când ești încă atât de fragilă... Și mai ales pentru ce ? Pentru ce ?" Întrebările lui, la care nu avusese răspuns, încep să o frământe. Într-adevăr, de ce am plecat fără ezitare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
prag de iarnă ? Explică-mi ! Ce te frământă ? Scrie, telefonează, informează-te ! Cum să înfrunți singură necunoscutul când ești încă atât de fragilă... Și mai ales pentru ce ? Pentru ce ?" Întrebările lui, la care nu avusese răspuns, încep să o frământe. Într-adevăr, de ce am plecat fără ezitare din coconul călduț al existenței mele, din casa mea, de lângă omul care mă protejează și cu care împart bine și rău de o viață ? Ce caut, la urma urmei ? Vreau să verific dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
bine, va trebui să mă duc s-o văd și asta e mai greu, stau departe, trebuie să mă ia cu sania. Dacă te-ai odihnit bine pot să încep să răspund la multele întrebări care cu bună seamă te frământă și te-au adus atâta amar de drum până în acest loc uitat de lumea de azi. Ce crezi, ești pregătită ? Sunt nerăbdătoare să aflu cât mai multe, răspunde fără ezitare Dora. Bine... Cred că e bine să încercăm să urmăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ca să aduc o sticlă cu apă pentru drum. Robinetul era departe, în afara gării și când m-am reîntors peste linii, trenul plecase. Îți închipui ce panică a fost pe mine... Dar bieții mei părinți... Biata mama, cât s-o fi frământat... N-am mai aflat niciodată nimic despre ei. M-am reîntors la Cernăuți, ce mai puteam să fac ? Rectorul universității, numit de ruși era un bolșevic, om de-al lor, mi-a spus că oricum eram prea savantă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Ziua a cincea Nu a trebuit prea mult timp până ce transformările din ținutul Baraba și vindecările "miraculoase" făcute de o deținută să ajungă la urechile comandanților din fruntea lagărelor din preajmă. Era toamnă, cultura de varză mersese bine și ne frământam gândindu-ne la recoltă : Vom dovedi să culegem ? Unde o vom depozita ? Cum o vom proteja de frig ?" și câte altele. O mașină militară kaki s-a ivit la marginea pădurii fără să fi auzit zvon de motor și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din Brodocul nostru siberian, viața spitalului pentru femei a căpătat alt ritm. Nu încetau să sosească femei care să aducă pe lume prunci al căror viitor, despre care aveam să aflu nu peste mult timp din gura Marinei Pavlova, mă frământa. Ea m-a lămurit despre multe pe care le aflase în cele câteva luni de când era în detenție. În primul rând, nu toate femeile din lagăre erau foarte atrase de maternitate, însă multe dintre ele înțelegeau și acceptau repede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și să găsească răspunsuri. Simte nevoia să se confeseze cuiva, să exorcizeze din ea un rău încă nedefinit. Se scoală, iese din iatac. Teodora, dormi ? Pot veni în pat la tine ? Desigur, fetița mea, vino. Ti-e frig sau te frământă gândurile ? Strecurată în patul larg și cald din prelungirea cuptorului bătrânesc, Dora nu scoate, multă vreme, nici o vorbă. Încearcă să își adune gândurile și să pătrundă cu ele în tainițele ferecate ale sufletului ei, acolo unde nu cutezase să pătrundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
bătrână. Asta-i toată povestea, o tristă poveste adevărată dar care se termină cu "happy-end" ca filmele americane, nu-i așa ? Dora rămâne câteva clipe pe gânduri, după care, cu o strângere de inimă pune totuși o întrebare care o frământă : Dar de la el, de la tata, de la Simion, n-ai mai primit nici o veste ? Simion... Crezi că l-am uitat vreo clipă ? Nu l-am uitat nici în brațele lui Gerhard, nici când am citit ultimul lui mesaj. Bine, dar l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de la două motorizate aducătoare de moarte. Și rândul se forma din nou, și rânduiala era desăvârșită, fără să treacă vreunul peste rând, și făina Di la Manole cum îi ziceau clienții ropceni, iordăneșteni, cupceni, ciudeieni și alții era spornică la frământat și la crescut și mult se întreba printre gospodine. Iar anii au trecut și trec ca apa pe ulucul de la Iazul Morii și oamenii s-au schimbat după vreme și după vremuri. Pentru mulți Ropcea a rămas doar un simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mare! Îl atenționau amenințător vecinii, sătui de bejenari de-aiștia pripășiți la Mereni în căutarea unui trai ceva mai de Doamne-ajută. Mai întâi, să știi vecine, că tizicul de la Puțureni îi cel mai bun din țară! Că la noi bălegarul se frământă mai întâi separat și abia după aceea se adaugă tulpini tocate de soreancă și ogrinji, iar paiele se bagă abia la sfârșit. Și toată trebușoara asta o face numai omul cu femeia lui, care joacă în amestecul de bălegar, suflecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
paiele se bagă abia la sfârșit. Și toată trebușoara asta o face numai omul cu femeia lui, care joacă în amestecul de bălegar, suflecați până mai sus de genunchi, ca tinerii la hora satului. Că animalele, de le pui la frământat, amețesc de duhoare și cad în bot, și nu le mai ridici nici cu escavatorul; în timp ce oamenii rezistă, că omu-i mai tare decât boul și mai răbdător. Tu să știi că ai dreptate, bre Tăloi! Că eu am fost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
minuni. Doi sfinți cu același nume, vreau să spun. Eram mereu în top, atunci când doamna ne cerea, la abecedar, exemple de substantive proprii care încep cu nu știu ce literă. Îi spuneam de-a sfinți, încât o vedeam cum se încruntă, se frământă și nu știa cum să mă mai oprească, așa de doxat eram. Într-un rând mi-a și zis că nu mai vrea exemple din astea, pentru că se lămurise că știam. Eu cred că doamna era un pic invidioasă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Pe trotuar profit de o mică mulțime și vreau să fug, însă imediat (mă lovește) se face negru. In mașină sunt legată de portiere. Mă apucă îndată cu năbădăi. Ia prostiile astea de pe mâna mea. Nu prea cred. Pauză. Mă frământ. Promit să nu mă port aiurea. Sigur?! Sigur. Fie. Suntem în câmp. Cred că au trecut vreo două ore de când am coborât din tren. Și mai cred că ne îndreptăm spre munți. Îmi adun picioarele la piept îmbrățișându-mă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
dădea un farmec deosebit. Bună. Aștepți pe cineva? Nu. Nu te deranjează să stau cu tine, nu? întreb și mă așez. Nu prea sunt compania ideală astă seară. Nu te cred. Și deci? Simți nevoia să împărtășești cuiva ce te frământă? Se vede chiar așa de tare? Nu chiar. Nu prea am chef să vorbesc, nu mi-o lua în nume de rău. Cum vrei tu. Vine chelnerul și întreabă: Mai doriți ceva? Eu nu, spune. Poate domnișoara, în contul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Dar nu se întreabă dacă și mie îmi place de ea? — Ce are mă, de ce nu-ți place? Că este chiar drăguță, ba ați făcut și dragoste. — Nu mă mai necăji, că am altele pe cap. Aaa! Știu ce te frământă; fata din parc sau mai bine zis fata din vis. Parcă, Cecilia ai spus că o cheamă. —Lasă-mă în pace, Tiberiu, că am intrat pe internet și vreau să urmăresc ceva, i-a spus într-o zi când avea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Matei? —Cecilia, eu nu prea cred în destin, dar să știi că el își pune amprenta pe fiecare om. Dacă nu ajungeam la proces, nu te-aș fi întâlnit sau nu atât de curând. Știi cât de mult m-a frământat absența ta. Îmi era atât de dor de tine și nu știam de unde să te iau. Pe cine să întreb, că nu aflasem nimic despre tine decât că te cheamă Cecilia, dar Cecilii mai puteau fi și altele, deși ca
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ani în armată și avea în urmă un război, nu putea scrie despre acest fapt, că nu avea documentarea necesară. Nu se putea mulțumi doar cu efectele războiului sau cu mărturii despre uciderea milioanelor de vieți în lagărele morții. Îl frământa gândul scrierii unui roman, dar nu știa despre ce să scrie. Și-a adus aminte de „Salcâmul”, schița cea mai inspirată, după părerea autorului, și se întrebă de ce n-a inclus-o în volumul „Întâlnirea din pământuri”, pentru ca tot el
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
cu tine, a rămas cu altcineva, este de părere Gelu. Nici pomeneală, Gelule, nu-i gravidă, ea doctoriță nu știe să se protejeze ca și cele de la țară? Minte, nu este gravidă, e răutăcioasă, întărește Leontina. Așa că nu te mai frământa că nu are rost. —Vă închipuiți dacă ar afla Cecilia ce s-ar întâmpla? — Nu trebuie să afle ca să se necăjească. Nici nu s-ar mai uita la mine. Nu-s de părerea voastră, a intervenit Leontina. Mai devreme sau
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
veto i-a făcut dorința imposibilă. Nu s-a supărat, răbdare încă mai avea să aștepte până va reuși s-o cucerească deplin. Câștigase mult în această direcție, știa că va ajunge și la deplina satisfacție, deși un gând îl frământa, ca nu cumva Cecilia să afle de înscenarea Georgetei de la altcineva. Ce să facă? I-ar fi spus acum, dar s au simțit atât de bine amândoi că ar fi fost păcat să strice totul printr-o astfel de mărturisire
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nu era sigură dacă i se va aproba sau nu. Trebuia să plece fără întârziere. Își împacheta lucrurile cântând, din când în când prostindu-se făcând pe soprana de operă, că răsuna toată casa. — Uite la ea. Ce te mai frămânți pentru Germania, că te poți angaja la Opera din București, o necăjea Elena. Crezi că n-aș reuși? continua cu trilurile cele mai înalte. — După câteva exerciții de spart urechile pe aici, ai fi numai bună de dus acolo. Să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
o operație dificilă. —Săracii oameni, e rău când ajung la cuțit, îi compătimește nevastă-sa Ștefania. De unde era bolnavul? —Din satul Măgura. —A mers bine operația? — Da, însă a durat cam mult. Păi atunci de ce ești îngândurat sau altceva te frământă? îl întrebă frate-său Tiberiu. —Probleme și iar probleme. Când rămân numai ei doi, Tiberiu nu se lasă până nu află adevărul. — Problemisime zici, Matei. Mie poți să-mi spui. Nu cumva sunt în legătură cu iubita ta? Matei tace. —Asta era
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
cap, cu privirea rătăcită spre fereastră. Am crezut că dormi. — Încerc să ațipesc, dar nu pot. Ești prea obosit, Matei, și prea îngândurat. —Asta-i viața, mamă. — Te gândești la ea, nu-i așa? îl întreba Ștefania bănuind ce-l frământa. — Gândurile zboară peste tot, mamă, ofta el ușor. Însă se opresc într-un singur loc care și acela este foarte, foarte departe, dar dacă iubirea voastră este adevărată, fiule, ascultă la mine,nimeni și nimic n-o poate distruge. Așa că
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu va pieri niciodată”. Prin urmare, chiar dacă suferi acum, rabdă, dar trebuie să crezi în dragostea voastră și să nădăjduiești că ea nu va pieri niciodată. Știi cât te-ai frământat pentru ea de la prima întâlnire și până v-ați regăsit și nu era nimic între voi, dar acum când sentimentele s-au înfiripat, crezi că vor dispărea la prima adiere de vânt? Niciodată. Cum ți-am mai spus, dacă vă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Îmi pare bine că te-ai mai înseninat. Nu-ți mai face gânduri, gânduri, că n-are sens. Matei îi dădea perfectă dreptate mamei care reușise, prin discuția purtată, să-l determine că aibă încredere în sentimentele lor. Ceea ce-l frământa era faptul că el o dezamăgise chiar înainte de plecarea în Germania. Bine că n-apucase să-i mai spună și de înscenarea Georgetei, că ar fi făcut-o pe Cecilia să sufere și mai mult. Îl durea faptul că ea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
noapte de mă fură”. —Unchiule, iar începi? Știu că ți-a plăcut să citești mult cât ai fost elev de liceu și mai ales ți-a plăcut poeziile lui Eminescu, dar de ce mă sâcâi mereu? Și eu știu ce te frământă, draga mea nepoțică, privindu-ți inelul de pe deget și ca să te scot din acest zbucium sufletesc, îți torn versul ce a devenit un laitmotiv pentru tine. —Mi-ai povestit despre băiatul ăsta al tău, despre cum v-ați petrecut timpul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]