3,509 matches
-
mai potolit sexual decît soția adusă cu forța în text. Iar Julieta, scăpată de ferocele Shakespeare, nu i-ar fi preferat pe zdravenii, potenții frați Jderi, iubitului Romeo? Personajele se salvează de plictiseala (uneori milenară!) de a se repeta aceleași frămîntări carnale, aceleași sentimente subțiate de creatori severi și cîrciobari. Ele caută Cititorul cu disperare,acea zare atotcuprinzătoare, defularea infinită, splendidă... Dar el, Cititorul, își poate asuma această răspundere de dincolo de bine și rău...de "marfă" și "nașpa"? Bau-Bau!!!
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
întinat, pentru că emana puritate, onestitate, sinceritate... Un suflet blând, care a trăit intens fiecare secundă, fiecare eveniment, arzând cu toată ființa și îndemnându-i parcă pe cei din preajma-i să facă la fel... Un suflet deosebit, plin de doruri și frământări pe care atât de sublim le-a pus în cuvânt pentru noi, pentru cei ce vor veni, pentru cei ce știu și simt vibrația sufletului în cuvântul scris... „În sufletele mari viața bate ca valurile în stâncă, și cei mai mulți înțeleg
,,N-A FOST SĂ FIE”, AUTOR BORIS DAVID – EDITURA MUŞATINIA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373811_a_375140]
-
Era o elevă bună, știind să pregătească în mod special materiile ei cele mai dragi. limba română, literatura ! Neliniștea este o caracteristică a adolescenței, iar ea, Mihaela avea parte de multă neliniște, de întrebări la care nu afla răspunsuri , de frământări uneori fără noimă, ar fi zis mama ei. Citea mult. O altfel de stare avea după o carte bună, citită. Cei drept programul încărcat al școlii nu-i lăsa prea mult timp pentru citit, dar atât cât rămânea din timp
ADOLESCENTA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384712_a_386041]
-
la motivul pietrei ca la un element puternic, statornic, ce dăinuiește și înmagazinează atâtea povești despre dragoste, ură, adevăr, minciună. ÎNVĂȚĂM să acceptăm toamna ca pe un anotimp, dar și ca pe o vârstă a maturității. Poeta ne vorbește ” Despre frământări și șoapte ale toamnei”, despre iubita care ”s-a dus cu-o toamnă”, iar apoi este implorată ”să nu mai ia toamna”, ducând cu sine tristețile și nostalgiile ”șoaptelor de toamnă”. Specifică toamnei, dar și preferințelor poetei, este, din nou
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
desfășura cu regularitatea unui orologiu, într-o cadență de netulburat, totul era perfect în regularitatea unei vieți care curgea asemenea apei liniștite, domoale. Era prea bine, fără asperități și fără stridențe în felul cum decurgea viața noastră. Soțul meu avea frământările lui legate de profesie și de viitorul nostru în acea epocă, dar eu nu participam la ele. Mă adaptasem acelei monotonii confortabile din care nu căutam să evadez. Eram străină de preocupările soțului meu, cum spuneam, de parcă am fi trăit
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13343_a_14668]
-
Marina Cap-Bun (București: Paideia, 2002), volumul de debut al Corinei Anghel, conturează o voce lirică originală și sofisticată, punând în pagină o poezie densă de simboluri mitologice și obsesii cărturărești, izvorâte dintr-o sensibilitate debordantă, confruntată cu mari frământări lăuntrice. Amplitudinea trăirilor lirice, rafinamentul stilului, neastâmpărul formal și dialogul cultural îndrăzneț cu autorii de predilecție, anunță, toate, un glas distinct în poezia românească a începutului de mileniu trei. Dăscălița de la Filologie Corina Anghel, care scrie, de altfel, și versuri
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
nu erau clienți. Și mai bem, când o fi să am timp, așa că nu înțeleg, de ce mă întrebi? Pepsi se oprise în loc cu navetele în brațe. Nu mai râdea, părea foarte serios, pe fața lui se putea citi vădit o frământare mare. Se vedea de la o poștă că nu cafeaua era problema lui, ci că dorea să-i spună ceva și nu știa cum, parcă îi rămăseseră cuvintele în gât. - Hai mă, Pepsi, că am treabă, nu am timp de stat
CĂPITANUL VASILE (10) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385174_a_386503]
-
prea sigur de mine? Am dreptate sau nu am?'' gândea Pepsi. Rămăsese cu o sticlă în mână și cu bucățica de cârpă în cealaltă, privindu-le fix. În timp ce se pierduse printre gânduri, avea sprâncenele încruntate și maxilarul îi tremura de frământare, așa că oricine l-ar fi privit în momentul acela, ar fi observat într-o fracțiune de secundă că avea ceva pe suflet. La fel observă și Adriana, când termină de șters sticlele din naveta ei și se-ntoarse spre el
CĂPITANUL VASILE (10) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385174_a_386503]
-
fracțiune de secundă că avea ceva pe suflet. La fel observă și Adriana, când termină de șters sticlele din naveta ei și se-ntoarse spre el, să le ia și să le pună în vitrine. Fu așa de surprinsă de frământarea care i-o văzu pe față, încât rămase uluită și îl întrebă: - Pepsi, ce-ai? Ce-i cu tine? - Ni... nimic, nu am nimic, mă gândeam și eu, așa! îi răspunse el, luat prin surprindere, așa, și eu la ale
CĂPITANUL VASILE (10) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385174_a_386503]
-
Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2309 din 27 aprilie 2017. Mă țin de umărul nopții pân' se ivesc zorii, iar pe trepte de gând simt a ta-mbrătișare, oboseala, chiar răceala n-astâmpără fiorii, te gust în gând, apoi frământarea dispare. O-mplinire-vis contopită cu nevoia de tine, iar nestăvilitele gânduri salvate-n cuvinte; ai înfipt demult, rădăcini luminoase-n mine și dincolo de surda tăcere gându-i fierbinte. Urc trepte de gând și tulbur ochiuri de ape, răsărite din ploi ce-
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
albastre cu parfum de mesageri, să înmiresmeze tâmpla colarată-n ... Citește mai mult Mă țin de umărul nopții pân' se ivesc zorii,iar pe trepte de gând simt a ta-mbrătișare,oboseala, chiar răceala n-astâmpără fiorii,te gust în gând, apoi frământarea dispare.O-mplinire-vis contopită cu nevoia de tine,iar nestăvilitele gânduri salvate-n cuvinte;ai înfipt demult, rădăcini luminoase-n mineși dincolo de surda tăcere gându-i fierbinte.Urc trepte de gând și tulbur ochiuri de ape,răsărite din ploi ce-au
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
Ți-am simțit zvâcnirea aripilor în preajma-mi, adierea ce mi-a răvășit păru-n prag de iarnă, mult mai târziu, am înțeles rostu-ți din lacrimi, dar mi le-ai dăruit ca perle,-n ultima toamnă. Încă, te doare zbuciumul și frământare mea, destinul ne-a ales părți ale aceleași scântei, dar te voi cauta prin cărți, să-ți simt adierea și parfumul de sub teiul cu flori, ca ochii mei. Cărțile din bibliotecă le voi pune-n mulți saci, sunt prea mari
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
Ți-am simțit zvâcnirea aripilor în preajma-mi,adierea ce mi-a răvășit păru-n prag de iarnă,mult mai târziu, am înțeles rostu-ți din lacrimi,dar mi le-ai dăruit ca perle,-n ultima toamnă.Încă, te doare zbuciumul și frământare mea,destinul ne-a ales părți ale aceleași scântei,dar te voi cauta prin cărți, să-ți simt adiereași parfumul de sub teiul cu flori, ca ochii mei.Cărțile din bibliotecă le voi pune-n mulți saci,sunt prea mari, grele
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
se termina-n țină Și la locul său dintâi Și nimic din cei pe lume Nu-și gasete căpătai. Iată ca-n aceeași mare Se-ntorc râurile toate Totuși marea nu se umple De-a lor valuri înspumate. Totul este frământare Ochii nu se-opresc privind Și urechea n-oboseste-n Golul lumii auzind. Ce a fost va mai fi Ce-i făcut se va mai face Nu-i nimica nou sub soare De la inceput încoace. De-i vre-un lucru nou, pesemne
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP. I – NESTATORNICIA LUCRURILOR PAMANTESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385268_a_386597]
-
altele pierdute, cu vaiete și jale. Secole la rând poporul și-a apărat hotarele cu sabia în mână. Mult mai târziu țara a scăpat de jugul otoman câștigându-și independența prin luptă. Ținuturile carpatice de același neam s-au unificat. Frământările sociale au continuat. În lupta pentru putere, s-au născut și au apus imperii, iar omenirea a fost cutremurată de două conflagrații mondiale. Undeva, într-o zonă nordică a fostului regat, cândva numindu-se ținutul Vâlcelelor, la poalele munților, se
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
spectatori. Și pentru că locurile - pe butuci, la propriu - sunt (atât de) puține, rezervarea lor la telefonul 0747 416 518 este obligatorie... mai ales că accesul publicului este netaxat. „Monodrama sau drama de unul singur, apogeul discuției omului cu același om, frământarea sinelui“, cum aflăm din simpaticul caiet-program, va mai avea reprezentații în Garaj în 30 septembrie și 1 octombrie, apoi în Librăria Humanitas - Joc Secund și la Van Graph K Fe. „Spectacolul face parte dintr-un program artistic, o trilogie intitulată
Agenda2005-39-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284227_a_285556]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER Dumitru Popescu și replica unui atelier de pictor din Montparnasse Cunoscutul plastician adăpostește o miniexpoziție cu portrete de celebrități bănățene care-i trezesc amintiri dragi Într-un spațiu inedit de creație, veșnica neliniște a artistului, frământările și căutările sale l-au purtat mereu spre orizonturi noi de inspirație. Pictorul timișorean Dumitru Popescu, apreciat scenograf al Operei Române, reîntorcându-se la sine însuși, la valențele unui artist plastic complex, a cucerit prin originalitate acasă și a făcut
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
rânduiala lui, cunoscută în lumea lecturilor de spirit. E fericit pentru izbânda ei în lumea uneori aspră a literelor, pentru romanul apărut de curând, „Portret cu fluturi” (apărută în limba maghiară), cartea care le aduce soților mulțumirea împlinirilor reciproce. Pictorul frământărilor și năzuințelor omenești se consideră un norocos. Până de curând, crede că a fost „soțul soției sale”... până când a pășit cu importante lucrări pe pământul „cocoșului galic”, aproape de Orleans, la Saint-Jean-de-Braye, la Festivalul Cultural Internațional. A expus 40 de lucrări
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
porțile spitalului Când schimbă bisturiul cu dalta, cunoscutul chirurg se transpune într-o lume a formelor și mesajelor Pasiunea pentru artele plastice și literatură îl poartă pe doctorul din municipiul de pe malurile Mureșului într-o lume a artistului detașat de frământările unei societăți în derivă, descătușându-i energii creatoare, regăsite în simpla perfecțiune a trăirilor umane. Când nu operează, chirurgul Celus Ciobanu le esențializează în piatră, lemn și marmură, chemându-și semenii în spațiul celest al frumuseții. A coborât din sala
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
și „Demagogul”, sculptură în lemn, cea din urmă un afront tulburător la adresa politicianismului desuet și al ipocriziei partinice. Lucrarea se vrea de fapt o replică în timp la opera expresionistului norvegian Edvard Munch, „Strigătul” deznădăjduit împotriva goliciunii spirituale: „Mă preocupă frământările unei lumi care se caută pe sine însăși”, îmi spune chirurgul-artist. „Acolo, în atelier, îmi găsesc liniștea, cel puțin pentru moment. Mă reculeg și-mi strâng trăirile doar pentru mine”. Atunci când stresul și palpitațiile inerente vârstei dispar, pentru Celus Ciobanu
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
se regăsește, după necazuri sau bucurii, după ce s-a căutat pe sine însuși, ani de-a rândul. S-a regăsit de fiecare dată într-un continuu catharsis, mai cu seamă în clipele de bucurie, când prin tot ce crease eliminase frământările și tensiunile interioare. Și, totuși, în pofida clipelor de liniște trăite în atelier, lucrările sale devin adesea un gest de revoltă împotriva mizeriei morale „pe care o întâlnești pretutindeni, dincolo de hotarul spitalului: pe stradă, în piață, în fața ghișeelor și, din păcate
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
social, cu dilema și războiul lăuntric provocat de întrebarea: Ce să fac? Să avortez... să păstrez copilul? Cel mai crunt coșmar, deși nu ar trebui să fie așa. Nu vestea în sine că un suflețel a apărut la orizont generează frământări. De multe ori, starea materială e principalul motiv de temeri. Dar nu numai. Conflictul între generații și momentul nepotrivit nu sunt doar vorbe aruncate în vânt sau subiecte de veșnică dezbatere. Aceasta pentru că realitatea dovedește că pentru unii (și nu
Agenda2005-41-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284307_a_285636]
-
C. , șefa Serviciului Aprovizionare a S.I.S.E.E. Banat, Gabriela G. , funcționar public în cadrul Administrației Finanțelor Publice Sector II București, Emanuel Ș. , comisar la Garda Financiară - structura centrală, Vasile C. , Costică S. și Vasile C. , oameni de afaceri. Decizia a creat mari frământări în justiția timișoreană. De altfel, Consiliul Superior al Magistraturii a trimis un inspector pentru verificări. Necazurile au început în 6 octombrie, când, la Tribunalul Timiș, s-a desfășurat primul termen de judecată în dosar. Atunci, judecătorul a decis prelungirea arestării
Agenda2005-43-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284336_a_285665]
-
Vă recomandăm Martor de excepție Papa Ioan Paul al II-lea a fost martorul de excepție al unor evenimente cruciale ce au marcat secolul XX. E vorba de al doilea război mondial, de nazism, dictatura comunistă, căderea Zidului Berlinului. Dar frământări au fost și în viața Bisericii, precum Conciliul Ecumenic Vatican II. Volumul de față, ultimul apărut în timpul vieții Papei, trece în revistă, cu rigoare, diferite aspecte ale realităților de azi, într-un soi de „conversații la granița dintre milenii“. Se
Agenda2005-47-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284408_a_285737]
-
între 1621 și 1665 și rege al Portugaliei până în 1640, fiul cel mai mare al regelui Filip III. Domnia lui, marcată în primii ani de câteva succese, a fost caracterizată prin decădere politică și militară, determinată în primul rând de frământări interioare. Numele lui rămâne în istorie pentru faptul că a încurajat artele - i-a sprijinit pe pictorul Diego Velasquez, pe scriitorii Lope de Vega și Calderon. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 2 aprilie - Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc.
Agenda2005-14-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283568_a_284897]