1,984 matches
-
Manson, spune că „există probabil, în creierul uman, o hartă a culorilor, similară cel puțin în parte, din punct de vedere topologic, cu harta frecvențelor sonore, care trebuie să se afle de asemenea acolo” (Lévi-Strauss, 1978, p. 114); într-adevăr, franțuzescul fromage și englezescul cheese ar trebui să desemneze - din punct de vedere lingvistic - același lucru (adică brânză). Totuși, pentru Lévi-Strauss, fromage evocă „ceva greoi, o materie onctuoasă și mai puțin friabilă, o savoare densă”, pe când cheese, ceva „mai ușor, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
astfel o infiltrare de agenți printre cadrele didactice. A apărut o sursă de tensiune permanentă între vechii profesori și cei nou-veniți. Aceștia se simțeau în inferioritate, ceea ce le ascuțea ostilitatea, favorizând apariția intrigii, bârfei, a delațiunii (mă gândesc la sensul franțuzesc al acestui cuvânt: „denunț secret în vederea unei recompense”). Ei doreau să scape de persoane cu care comparația îi defavoriza. Mai târziu a apărut și dorința avansării rapide în ierarhia universitară. Vechile cadre, deși timorate, nu se fereau, în circumstanțe favorabile
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
criticism autolimitat, păstrare tactică a unui profil marginal și utilizare inteligentă a oportunităților”. Complicitatea, bucuria victoriei în cotidian, împărtășirea și împărțirea micilor prăzi din abundența occidentală - fie cărți, fie reviste, dar tot așa și banale produse de masă, ca brânzeturile franțuzești, ciocolatele elvețiene, cutiile de bere de oriunde, cariocile pentru copii etc. -, toate acestea structurau un ritual aproape voluptuos care apropia și suda realitatea interpersonalității. Ludicul academic traversa oralitatea. Odată, un coleg m-a anunțat, cu un aer voios, că a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iar în septembrie examenele de anulII- ultimul examen a fost și cel mai greu, la anatomie, cu domnul profesor Nubert. A.N.: Se spune că înainte de război - și poate că și în anii de după - la Medicină se învăța după tratate franțuzești... N.I.: Da, numai după tratate franțuzești. Toți profesorii noștri făcuseră studiile în Franța. La ultimul examen, cel de anatomie, asistentul meu, înainte de a intra eu la examen, a venit și m-a întrebat: „Pot să-i spun profesorului să te
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ultimul examen a fost și cel mai greu, la anatomie, cu domnul profesor Nubert. A.N.: Se spune că înainte de război - și poate că și în anii de după - la Medicină se învăța după tratate franțuzești... N.I.: Da, numai după tratate franțuzești. Toți profesorii noștri făcuseră studiile în Franța. La ultimul examen, cel de anatomie, asistentul meu, înainte de a intra eu la examen, a venit și m-a întrebat: „Pot să-i spun profesorului să te asculte ce vrea el?”. Am răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și-l instituie, opțiunea lui e transparentă. În plus, sunt cunoscute atacurile lui adresate lui Valéry: „Omul care mi-a făcut cel mai mult rău este Valéry. Am avut naivitatea să cred, ca el, că limbajul e totul. O superstiție franțuzească, de altfel. Nu, limbajul nu e totul, e aproape nimic. Un Dostoievski sau un Tolstoi nu i-au dat nici o importanță. Dacă ai ceva de spus, o spui, asta-i tot. Căutarea cuvântului potrivit e un demers din cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de-a treia căsătorie a sa, cu domnița Ecaterina Caragea, și frate, după tată, al lui Alecu Văcărescu. A primit în casă o educație îngrijită, grecească (avându-l profesor pe Lambros Fotiadis, mulți ani directorul Academiei Domnești din București) și franțuzească. Viața acestui vlăstar vitregit de natură al familiei (V. era cocoșat) este puțin cunoscută. A fost căsătorit cu Ruxandra (Lucsandra), fata logofătului Grigore Băleanu, și a aderat la politica și eforturile socrului său de sprijinire a Eteriei; a ajuns la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
înscrierea la școala unde tatăl său fusese dascăl. Se pare că motivul respingerii a fost extrema lipsă de inteligență, deși acasă el era mai degrabă un "omuleț grav", "taciturn", ciudat, singuratic și melancolic (Russell 1908: 16-17). Un manuscris muzical vechi franțuzesc pare să fi schimbat această stare de fapte: mama sa a povestit cum Chatterton s-a atașat foarte tare de acest manuscris, mai ales de majusculele tipărite în stil iluminat - pe această cale el a ajuns să învețe alfabetul și
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și văzut nu mai avem nimic esențial de aflat. Dacă mărturia lui Camus e măruntă, atunci toate sunt mărunte și nu mai putem spera o alta pe măsura tragediilor trăite. Am mai citit în anii din urmă prin diverse publicații franțuzești niscaiva articole în care Camus era disprețuit tocmai pentru preocupările lui etice: autorii aceia îl taxau de „boy-scout” și-i atribuiau morala „cercetășească” a „facerii de bine” („B.A.” = bonnes actions). Autorii aceia, promotorii literaturii „obiectale” și criticii „structurale”, înlăturând
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o confuzie de planuri. Dar nu trebuie să-i facem pentru asta un proces lui Voltaire. Goethe, care avusese totuși în fața catedralei din Strasbourg, revelația artei medievale și sub influența iui Herder, se lepădase de fadul gust pseudoantichizant al rococoului franțuzesc (chiar scrisese în acest sens, în tinerețe, un mic pamflet foarte caustic: Götter, Helden und Wieland) scrie, în Italienische Reise, că la Napoli, într-un salon unde se vorbea de Divina Comedie, a spus (sau s-a reținut de a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe cel al termenului slum, fiind utilizat în special în contexte istorice și caracteristic orașelor interbelice. Totodată, mahala are un sens peiorativ foarte puternic, evitând utilizarea lui încerc să evit și această tentă peiorativă. Iar termenul de foburg vine din franțuzescul faubourg, însemnând „suburbie”, adică acea parte a orașului care se găsește în afara centrului sau care se afla, în trecut (în orașul istoric), în afara cetății, fiind locuită de muncitorii săraci (Petit Larousse, 1971). Utilizarea termenului de slum este totuși, în opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
falsă”, la o „cultură artificială și importantă” care poate corupe spiritul românesc. Generația cultă, care guvernează acum țara noastră, scrie Eminescu, „nu stă în nici un fel de legătură cu țara”. Și poetul izbucnește: „Orice canalie care a deprins trei buchii franțuzești la Paris aspiră de-a se face aici în țară cel puțin ministru”. Iată unde poate duce întâietatea formei artificiale asupra fondului, a miezului autentic. Cultura (minții) și educația (caracterului) - aflate în interacțiune - sunt, amândouă, subordonate științei, își trag substanța
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ori trăiască. Și oamenii se bucură pentru că Mariedl are parte de o bucurie așa de mare. Și domnul preot spune că pachețelul este o recunoaștere a hărniciei lui Mariedl. Pachetul este desfăcut la iuțeală. Și ce-i înăuntru? Un parfum franțuzesc, unul veritabil, ca să poată mirosi frumos, Mariedl. GRETE: Una ca Grete nu are nevoie de nici un parfum, deși primește tot timpul câte unul, cadou de la admiratori. Dar Grete are un corp frumos mirositor care nu mai are nevoie de nici un
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
care îl tot arătăm cât e viața de lungă. Și cu conserva de gulaș unguresc s-a și tăiat Mariedl. Și berea s-a terminat, băută până la ultima picătură și lui Mariedl îi e al naibii de rău. Gulașul unguresc și parfumul franțuzesc se suportă rău în trup. Și pe latrină tare mai ești singur când stai singură și nici nu simți o mare nevoie. Dar atunci se screme Mariedl și dă drumul la un scaun din cele mai butucănoase. Vrea să se
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
etc.): Doar spectatorii au beneficiat de un live cap-coadă (JN, 2006) Live-uri cu personajele zilei dezvăluie latura ascunsă a evenimentelor și pun ascultătorul în priză directă cu afacerile și scandalurile vremurilor noastre (Internet, 2007). Angro, forma adaptată din termenul franțuzesc en-gros, cunoaște o utilizare analogă 15: Un stand înființat în anii 90 într-un angro de la marginea Piteștiului le-a deschis ochii către o afacere cu care aveau să dea lovitura (EZ, 2006) Piața farmaceutică românească riscă să devină angroul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
poate fi considerată însă majoră.6 Ambii au manifestat o atracție spre poezia franceză sau italiană din secolele XII-XIII, au admirat lirica trubadurilor sau a truverilor, maniera de a scrie a poeților din il dolce stil novo, au citit romanele franțuzești și cunoșteau din tradiția orală multe fabliau-uri, dar, mai ales, și-au declarat și apropriat, ca maeștri indiscutabili, pe Dante Alighieri și pe Francesco Petrarca. Giovanni Boccaccio l-a cunoscut direct pe Petrarca: „Prietenia lor se caracteriza prin atitudinea smerită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
amiralului Alexandriei. Florio își ia un nume fals pentru a se deghiza, acela de Filocolo, și 598 „Aceste cantare populare proveneau din istorisiri spuse oamenilor în piețe publice de către trubaduri sau cantastorie, și erau bazate, în mare parte, pe romanele franțuzești, deși unele puteau fi și orientale ca proveniență. Cantare reprezenta un gen popular prin excelență. Protagoniștii erau nobili plini de farmec, intrigile dramatice, simple și dinamice, cu treceri rapide de la un moment la altul. Nu exista observație psihologică, remarcăm rara
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aceste ultime două piese alcătuiesc volumul Două drame țărănești, 1903), drama Oricum! (reprezentată din 1912 până în 1916 pe scena Teatrului Național din București) sunt scrise în colaborare cu T. Duțescu-Duțu. E posibil ca autorii să se fi inspirat din piese franțuzești. Mai izbutită, deși tezistă, cu accente moralizatoare, este Crai de ghindă („Convorbiri literare”, 1899), un fel de Dama cu camelii autohtonă, a cărei acțiune se desfășoară în mediul mahalalei. Înrudită tematic este „drama socială” Minciuni convenționale, de fapt o melodramă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
-
cea mai fragedă copilărie"41. Nu mai puțin interesantă este și convingerea prințesei că "la originea sentimentelor sale față de mine se află puțin din înclinația, mai mult decât perversă, care-l determină să omagieze micuța păpușă pariziană. Eu sunt otrava franțuzească în doză homeopatică"42. Sunt repere esențiale pentru înțelegerea naturii și nivelului raporturilor dintre Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei. O altă temă care poate completa imaginea noastră despre conduita prințesei este atitudinea ei intimă față de tatăl Kronprinz-ului
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
edificatoare. Un francez n-ar putea înțelege așa ceva decât între paisprezece-șaisprezece ani, ori niciodată. La originea sentimentelor sale față de mine se află puțin din înclinația mai mult decât perversă care-l determină să omagieze micuța păpușă pariziană. Eu sunt otrava franțuzească în doză homeopatică. Apoi, în galeria de tablouri, ne-am oprit în fața tabloului lui Napoleon la Arcole, pictat de Détaille 9 special pentru el. În cabinetul său de lucru îmi arătase deja un bust al Omului. Acest cult pe care
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de moștenitorul Prusiei la Sans-Souci, la Frederic cel Mare. Dumnezeule! Ce vreme minunată! Am impresia că însăși copilăria mea aleargă de-a lungul acestui parc, unde cei patru cai tropăie vesel, și în mod bizar, copilăria mea legănată în versuri franțuzești dar și pedepsită, tot cu versuri franțuzești, cu zece rânduri din fabulele lui La Fontaine 21, fragmente din Florian 22, și dictări din scrisorile lui Voltaire, cu analiza lor logică! Ajungând la o intersecție cu mulți copaci, ridic privirea tocmai
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cel Mare. Dumnezeule! Ce vreme minunată! Am impresia că însăși copilăria mea aleargă de-a lungul acestui parc, unde cei patru cai tropăie vesel, și în mod bizar, copilăria mea legănată în versuri franțuzești dar și pedepsită, tot cu versuri franțuzești, cu zece rânduri din fabulele lui La Fontaine 21, fragmente din Florian 22, și dictări din scrisorile lui Voltaire, cu analiza lor logică! Ajungând la o intersecție cu mulți copaci, ridic privirea tocmai la timp ca să zăresc, deasupra vârfurilor copacilor
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
ținutei precum și de gradul de originalitate a exercițiilor. CAPITOLUL III PREGĂTIREA ARTISTICĂ, COMPONENTĂ A ANTRENAMENTULUI SPORTIV ÎN GIMNASTICA FEMININĂ, LATURA STRATEGICĂ A VIRTUOZITĂȚII, ELEGANȚEI ȘI MĂIESTRIEI EXECUȚIILOR III.1 Definirea conceptului În ceea ce privește noțiunea de “artistic”, aceasta provine de la „artă”, din franțuzescul artistique și înseamnă în DEX executat cu artă, cu talent, activitatea omului care are drept scop producerea unor valori estetice și care folosește mijloace de exprimare cu caracter specific. Arta mai este considerată și „îndemânare deosebită într-o activitate, măiestrie
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
P. Orlov se transformă în cele mai dese cazuri: se iau de obicei mișcările de bază din dansul respectiv, se păstrează specificul și se introduc diferite modificări. Dansul evoluează, cu timpul apărând denumirea de balet. Denumirea de balet provine din franțuzescul ballét și este definit în DEX ca fiind „dansul artistic ale cărui figuri reprezintă un anumit subiect, executat de una sau mai multe persoane după o anumită muzică compusă”. Baletul pornește de la o ținută frumoasă și pe parcursul executării mișcărilor continue
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
prima dată în „Convorbiri literare”, apărută în volum în 1908, cu premiera la 22 februarie, în același an, la Teatrul Național din București) a înrâurit reacția comentatorilor care, cu rare excepții, au crezut că identifică în această scriere de influență franțuzească elemente de modernitate absente în dramaturgia de până atunci. Bun cunoscător al high-life-ului bucureștean, F. privește critic, cu o tentă satirică, un asemenea mediu pervertit, de „vecinică desfătare”, în care inși cu ifose, nepăsători și ușurateci, se țin de intrigi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]