8,186 matches
-
devenim ceea ce sîntem. Wellek e un personaj absent din carte, dar sînt prezenți alți protagoniști, în egală măsură interesanți. Mai întîi de toate, Irving Babbitt, care în deceniul al treilea al secolului 20 preda literatura la Harvard, în departamentul de franceză, fascinîndu-și studenții mai cu seamă prin energie și vitalitate. Pentru Babbitt, nu existau monștri sacri, scriitori consacrați și autori în plină afirmare, ci doar "aspiranți" cărora el le decidea soarta, în clasă, aruncînd tunător laude și diatribe. Literatura devenea astfel
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
cuantificat: mai întîi pentru că verbele, chiar cînd au aparent același sens, intră în sisteme diverse: locuțiunile românești cu a pune ar trebui comparate cu cele din limbi în care aceeași zonă semantică este împărțită între două verbe (de exemplu, în franceză, mettre și poser; existența verbului românesc a așeza, care nu are același grad de generalitate și nu formează - cu minime excepții - locuțiuni, nu ajută la echilibrarea sistemului). Nu folosesc prea mult nici dicționarele de expresii: ele pot da o idee
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
Fără să aibă profunzimi, fiecare personaj (aproape un simbol al culturii. Și, vai, cît e de greu să joci simboluri!) poate fi o schiță recognoscibilă, un chip al lui Maiorescu, Slavici, Creangă, Zizin-Cantacuzino (primul traducător european al lui Schopenhauer în franceză!), de pildă. Pe scenă nu există patetisme regizorale și nici actoricești. Se urmărește, cred, mai degrabă, punerea în lumină a unor situații și ipostaze mai puțin uzate, mai puțin cunoscute. Și aici, prezența fiecărui actor este importantă, atent dozată. În lipsa
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
precum și cele abstracte, cu sens derivat din plasarea spațială sau temporală: în primul rînd exprimarea ocaziei sau a scopului, dar și a relației sau a instrumentului. Construcțiile modale cu prepoziția la sînt totuși destul de puține. Unele au fost calchiate după franceză - la pas (fr. au pas), la trap, la galop; la discreție (à discrétion), la perfecție (à perfection). Cele populare provin din evoluția semantică a unor circumstanțiale de loc sau, în sens larg, de la indicații spațiale, vizuale, eventual instrumentale: a fi
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
portrete sobre și expresive (tatăl ei, descendentul unei familii numeroase și prospere din Oltenița, era medic, membru marcant al P.N.Ț., pasionat de arheologie și numismatică, iar mama, o elvețiancă venită în tinerețe în România pentru a da lecții de franceză unor copii de familie bună și stabilită definitiv, în urma căsătoriei, în această țară, avea o personalitate puternică și exercita o influență benefică asupra celor din jur). îi evocă, de asemenea, pe părinții părinților, ca și întreaga încrengătură a unui arbore
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
qui furați șunt, cum mișeliam et inșelatoriam" (nr. 9, 1861, p. 71), traducerile literale de proverbe specifice - "Caput plecatus non taiatur sabia. Manus qui non potes mușcare debes lingere" (nr. 18, 1861) - sau (că la Chiriță lui Alecsandri), transpunerile în franceză ale unor expresii și construcții idiomatice: "coupe des feuilles aux chiens" (taie frunză cîinilor), "du bois de chien" (lemn cîinesc) etc. în primii ani de apariție a revistei, stîlcirea francezei e totuși aproape absența - dovedindu-se și în acest fel
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
18, 1861) - sau (că la Chiriță lui Alecsandri), transpunerile în franceză ale unor expresii și construcții idiomatice: "coupe des feuilles aux chiens" (taie frunză cîinilor), "du bois de chien" (lemn cîinesc) etc. în primii ani de apariție a revistei, stîlcirea francezei e totuși aproape absența - dovedindu-se și în acest fel semnificația politică a alegerilor operate de umorul lingvistic.
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
flexibil semnalează inevitabilele dificultăți: informații contradictorii sau interpretări diferite existente în dicționarele celor șase limbi. În secțiunea română a articolelor de dicționar au fost incluse, pe drept cuvînt, rezultatele "reromanizării" și ale etimologiei multiple: termeni intrați adesea în română prin franceză, dar cărora conștiința originii latine le-a modelat forma și le-a facilitat adaptarea. Cartea despre împrumuturile latine, care însoțește de fapt dicționarul, fiind deopotrivă introducere, comentariu, ghid de orientare în problemele teoretice și bilanț al rezultatelor practice, reușește să
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
ca latinismele culte, destul de recente, să fie suficient de diferite de termenii moșteniți și, în consecință, mult mai ușor de identificat. Situația e bine știută, dar contrastul îl poate șoca pe cititorul neprevenit (termeni ca memoria sau disciplina, atestați în franceză în 1050 și 1080, sau în spaniolă în secolul al XIII-lea, sînt înregistrați în română abia în 1798 și 1818). Pe de altă parte, multe probleme de adaptare sînt comune, indiferent de etapa pătrunderii în limbă. Volumul cuprinde o
Dicționarul latinismelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11842_a_13167]
-
de armonie și de împăcare pe care e imposibil să le uiți. Am avut șansa de a-l vedea de aproape, la Cotroceni. Cînd a intrat în sala mare era transpirat și părea obosit. Cînd a început să vorbească , în franceză, avea o voce slabă, încît și ce-i care-și șopteau impresii au tăcut ca să-l poată auzi. Treptat vocea i-a crescut în intensitate, ajungînd prin difuzoare pînă în fundul sălii. Din cauza imperfecțiunilor instalației de sonorizare, vocea Papei avea un
Papa, vizionarul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11849_a_13174]
-
ei a fost mutilat de cenzură. Ulterior, textul integral a cunoscut un mare succes în România, unde a fost publicat în peste zece ediții. Fragmente din carte figurează în multe manuale de liceu. Cartea a fost tradusă pînă-n prezent în franceză, spaniolă, germană, italiană, suedeză, norvegiană, maghiară și este sub tipar în engleză și slovenă. Italienistul Marin Mincu a explicat că a scris direct în italiană Il diario di Dracula. Prin urmare, ediția în limba română, Polirom, 2004, este o rescriere
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
sinonimele puios, plodicios, plodos etc., amuzante prin contrastul registrelor), "din care rezultă mulți copii", "rodnic", apar și "care creează mult și ușor" și chiar "în care se creează mult și cu ușurință". Definițiile de dicționar românești urmează în genere modelul francezei, limba din care de altfel am și împrumutat adjectivul prolific. În Le Trésor de la langue française, sensurile de bază rămîn cele tradiționale, fiind acceptat (cu eticheta "familiar") și sensul figurat "extrem de fecund (în opere artistice)". De fapt, la originea termenului
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
stă latinismul cult prolificus, format de la proles ("progenitură, descendenți"); intrat în limbile romanice, dar și în engleză (în care forma prolific trimite direct la latina medievală). Sensul "care produce multe opere" (cu referire la un autor, artist etc.) există în franceză, italiană, engleză etc., fiind chiar înțelesul curent al cuvîntului. Dicționarele englezești cuprind însă și o extindere semantică neacceptată de cele franceze: în Concise Oxford Dictionary (1999), există și subsensul definit prin sinonimul plentiful ("abundent, copios, bogat"). E foarte probabil ca
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
o slujbă, și asta în plină criză economică, în plin șomaj. Neposedînd nici o calificare tehnică, a trebuit să accept un post modest de gardian de parking. Nici gînd de a trăi din scris, foarte puțini autori concep asta în Occident. Franceza mea era bună, dar pentru a o cunoaște ca lumea mi-a trebuit un studiu îndîrjit. Acum, după patru ani, vorbesc bine și scriu cu puține greșeli, însă... E vorba de o limbă laborios învățată, și asta se va simți
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
amândouă colaboratoare ale României literare (ceea ce confirmă încă o dată flerul revistei noastre). Numărul care ni s-a trimis la redacție cuprinde, printre altele, un Dossier: En l'honneur d'Irina Mavrodin, revelator și emoționant. Un adevărat show al traducerii - din franceză și în franceză - oferă Emanoil Marcu (și el colaborator al României literare!) cu versiuni franțuzești din poezia lui Doinaș ("Noire lumičre, étoile de mon extase:/ Quand une matičre plus lucide chante dans les choses,/ quand cesse le vacarme des oiseauy
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
României literare (ceea ce confirmă încă o dată flerul revistei noastre). Numărul care ni s-a trimis la redacție cuprinde, printre altele, un Dossier: En l'honneur d'Irina Mavrodin, revelator și emoționant. Un adevărat show al traducerii - din franceză și în franceză - oferă Emanoil Marcu (și el colaborator al României literare!) cu versiuni franțuzești din poezia lui Doinaș ("Noire lumičre, étoile de mon extase:/ Quand une matičre plus lucide chante dans les choses,/ quand cesse le vacarme des oiseauy, l'instant/ oů
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
un pericol aproape fantastic, de o prezență "rea", în felul indefinit în care este René o prezență "bună". Scrisorile recitite atent, traduse în românește, cu grija de a păstra "poezia" lor, dar lăsînd "alinturile", de început și de final, în franceză, au rolul unui flacon cu ulei volatil, de esență tare. Mirosul cunoscut, în care se amestecă un iz străin. Așa sînt și visele, cînd familiare, cînd încîlcite, dînd seama de acele "dedesubturi", care sperie, ale unei vieți prea dependente de
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
ecoul deteriorării relațiilor sale cu "Junimea": din 1892, când rostise la Ateneul Român conferința Gaște și gâște literare, se rupseseră legăturile cu Maiorescu și încetase colaborarea la "Convorbiri literare". Amărăciunea sa cea mai devastatoare se manifestă într-un interviu în franceză, acordat în 1900 publicației bucureștene "L´Independance roumaine", unde afirmă că nu avem, ca într-un deșert, nici un fel de mișcare literară și nici nu am avut (p. 112-119). Negația e totală și radicală. Dintre opiniile sale politice, cel mai
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
cu publicațiile culturale și cu planurile editoriale, vorbind dezinhibat despre întâmplări și personaje ale vieții publice și culturale din țară. Inutil să spun că discuția în trei s-a purtat în românește. Când, din politețe, am încercat câteva fraze în franceză, și apoi, în italiană, ambii m-au rugat să vorbim românește: "Ne face o deosebită plăcere să continuăm conversația în română! E limba pe seama căreia ne câștigăm pâinea și îi datorăm acest respect!" Nu era nimic demagogic în cuvintele lor
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
până în 1991, când a fost editat la "Dacia", în îngrijirea și cu prefața lui Geo Șerban. Încheierea întregului sistem epic e dată, după voința scriitorului, de romanul Incognito, scris în exil, inițial în română și tradus de autorul însuși în franceză pentru a apărea în 1962 la Paris. Într-o mică prefață din 1997, Petru Dumitriu afirmă despre Incognito: "principala mea operă scrisă în Occident" (p. 1220). Desigur că ansamblul "biografiilor, autobiografiilor și memoriilor contemporane", cunoscut abia acum, își așteaptă o
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
de la Iași cu expresul, prânzise la aceeași masă din vagonul resataurant cu un domn îmbrăcat țărănește, dar elegant, curat, cu mâini frumoase; dând-o pe franțuzește cu cineva de alături și scuzându-se față de comesean, el o asigurase într-o franceză fără cusur că nu-i nimic, se-ntâmplă... Pe înserat, după ce trăseseră un somn greu, Sisi își luase șevaletul și pânza aproape terminată, avînd nevoie de unele retușuri. Tabloul trebuia să reprezinte un amurg la mare. Un asfințit apocaliptic. Zeul
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
de mers spre dreapta, Giacomo se întoarse și o zări la rândul său. Desigur că a recunoscut-o. Văzând că se îndepărtează de faleză o strigă: - Ciao amore! Dove andare? Aducându-și aminte că ea nu înțelege italiana, repetă în franceză: - Salut iubire! Unde pleci? Adriana întoarse capul spre pictor și nu știa ce să facă. Ieșise deja în stradă și cum pe marginea trotuarului erau diverși arbuști pitici și copaci plin de vegetație, putea să se facă că nu a
CAP, XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382733_a_384062]
-
Nu m-am gândit la acest lucru până acum. - Uite că ne-am gândit noi. Ce zici să lucrezi lângă casă? La două sute de metri de casă mai bine spus. - Unde? - La liceul de vizavi. Au post de profesor de franceză și de engleză. Dacă te hotărăști să rămâi acasă, doar dau telefon la Inspectorat și țin postul ocupat până depui tu actele de angajare și transfer. - Este tentant. Tata ce spune? - Ce să spună decât că trebuie să accepți? Ai
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
Manolescu " O luă la goană după ce auzi cîteva cuvinte/ în limba lui de împrumut [...],/ se refugie în plinul cuvintelor unei alte limbi,/ nici ea maternă": versurile îi aparțin lui Sebastian Reichmann și le-am tradus, cum m-am priceput, din franceză. Au apărut în volumul Balayeur devant sa porte, Editions L'Improviste, 2000, prezentat cititorilor români la Institutul Francez din București, miercuri 20 iunie. Nu le-am citat întîmplător. Reichmann a început prin a scrie în românește, publicînd două cărți la
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]
-
cititorilor români la Institutul Francez din București, miercuri 20 iunie. Nu le-am citat întîmplător. Reichmann a început prin a scrie în românește, publicînd două cărți la sfîrșitul deceniului șapte și la începutul deceniului opt, urmate de alte două, în franceză, în deceniul nouă, după ce s-a stabilit la Paris. A fost și a rămas un suprarealist bine temperat, din familia lui Gellu Naum și Gherasim Luca. Cîteva din poeziile recente sînt superbe. Voi traduce doar una singură pentru a da
Limbile materne ale poetului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16044_a_17369]