58,766 matches
-
a.c., de la ceasurile unu la orele trei. va vorbi, în deschidere, academician george vasilievici. introducțiunea și prezentarea laureatului va fi făcută de românul de origine franceză e.m. cioran (se citește „sioran”). vor fi de față, la eveniment, bursieri ai guvernului francez în românia: eugen ionescu, gherasim louka, hilarius voronka, tristan tzara. și-a anunțat revenirea definitivă în țară savantul român de origine americană, mircea heliades. fie pîinea cît de rea, tot mai trist în țara sa.
lui mihai eminescu i se va decerna premiul nichita stănescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/5110_a_6435]
-
-o s-o facă gustoasă ca-n tinerețe Pe înalta faleză pini târâtori contorsionați acoperiți de iască printre crengile lor spuma valurilor urcă precum fumul aduse de vânt voci de nu știi unde în larma de valuri plutește melodia limbii franceze mic miracol al fluxurilor într-un golf din Toulon lângă fortul părăsit învăluit în miros de ciuperci vei mai ști vreodată că ai respirat aici vei putea urgisi tot restul vieții tale de dragul unui colț cu apă și stânci? nu
Moartea la Toulon (fragment) by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/5997_a_7322]
-
dentar după toate regulile artei. Urma dinților mei în carnea ta. Și îmi place să mă contemplu acolo. Să mă bucur de fiecare fir al lumii. De fiecare dinte. Mușcă-mă adînc, pînă ai să dai de mine însumi. Femeile franceze sînt superficiale. Superficiale? Nu toate. Superficie înseamnă și spuma zilelor. Spuma mării. Spuma tuturor mărilor din lume, strînsă aici, pentru tine. Îmi și închipui acțiunea aia înceată. Depilarea. În toate modurile în care se practică. Îmi închipui durerea. Sfîșierea. Despărțirea
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
Eu eram deja stingherită de incident și acum nu mai scăpam de atenția lui exagerată. " Astfel de plăcute spectacole coregrafice în jurul operelor de artă dau o cu totul particulară imagine despre marea artă a școlii de la Paris și a artei franceze din secolului XX, în general... Dar și pieselor unicat din ce în ce mai rare din ziua astăzi...", și iar surîdea cu subînțelesuri transparente, învelindu-mă toată în zîmbete mieroase, de mie mi se făcea instantaneu și greață, și sete, și foame.Toată poves-tea
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
că Ordre du mérite și Légion d'Honneur se află practic excluse pentru dumneavoastră. Sunt deci foarte bucuros de distincția în "Arte și Litere". Ea îmi pare perfect adaptată pentru cineva care a demonstrat o mare stăpânire atât în literele franceze cât și în cele românești, și un simț artistic ce se afișează în scrierile dumneavoastră în proză și în versuri. Primiți deci, odată cu urările mele de bine, felicitările mele cele mai amicale, René F." "Vechi prieten", Șerban Foarță, te îmbrățișează
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
dispret că le găsesc afectate: populism din vârful buzelor. Mă refeream mai ales la primele romane. Bine, știu, după aceea, mai ales în piesele de teatru, în câteva filme... Camionul, da, sigur că da... Habar nu ai ce înseamnă literatura franceză! ziceai tu. Cred că aveai dreptate... Și ai adăugat: singurul scriitor din Est care a înțeles câte ceva e Milan Kundera. Mai bine ai cugeta la definiția profundă a romancierului ceh: "Romanul este arta complexității". Ce pot să zic? E profund
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
care tu ții atât de mult. în ultimul timp, am început să mă gândesc și eu foarte serios că ar fi timpul să-i citesc romanele. Nu glumesc deloc. E totuși un scriitor, pardon, o scriitoare foarte importantă în literatura franceză, ca să nu mai spun că a reprezentat pentru femeile din această țară ușor reacționară un model și un îndemn la emancipare. Fără ea n-ar fi existat nici Christine Angot, nici Camille Laurens, nici alte condeiere de mare talent. Și
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
de mare talent. Și ar fi fost păcat... Și am uitat-o pe Justine Lévy, despre care chiar azi am citit un articol în Journal du Dimanche semnat de cunoscuta jurnalistă literară Laure Delorme sau așa ceva. Ce mai tura-vura, literatura franceză e pe mâini bune. Nu te supăra dacă din când în când nu mă pot abține... Ironii nevinovate. Sper că nu e grav. Oricum, ai perfectă dreptate când spui că literatura e făcută acum în primul rând de femei, bărbații
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
Ioana Pârvulescu Echivocul problemei identitare vine din existența a trei instanțe implicate, din perspectiva cărora se poate da un răspuns: răspunsul lui Ionescu însuși, cel al românilor (istoriei literaturii române), cel al francezilor (istoriei literaturii franceze). Este ca un conflict în care există trei împricinați și fiecare are dreptul la opinie. Din combinarea răspunsurilor posibile în funcție de aceste 3 instanțe rezultă 4 situații distincte dacă discutăm în proporții matematice (100%, 0%, 33%, 66% acceptă răspunsul francez, de
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
literaturii franceze). Este ca un conflict în care există trei împricinați și fiecare are dreptul la opinie. Din combinarea răspunsurilor posibile în funcție de aceste 3 instanțe rezultă 4 situații distincte dacă discutăm în proporții matematice (100%, 0%, 33%, 66% acceptă răspunsul francez, de pildă) și 8 variante dacă luăm în considerare și repartiția opțiunilor. între cele 8 (un ex. Ionescu se afirmă român, românii îl cred român, francezii îl cred francez) numai în două cazuri se poate vorbi de o identitate clară
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
dacă discutăm în proporții matematice (100%, 0%, 33%, 66% acceptă răspunsul francez, de pildă) și 8 variante dacă luăm în considerare și repartiția opțiunilor. între cele 8 (un ex. Ionescu se afirmă român, românii îl cred român, francezii îl cred francez) numai în două cazuri se poate vorbi de o identitate clară: cînd toate trei răspunsurile spun român sau, invers, cînd toate trei spun francez. Problema poate fi pusă însă și altfel, doar din perspectiva lui Ionescu însuși, iar aceasta a
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
între cele 8 (un ex. Ionescu se afirmă român, românii îl cred român, francezii îl cred francez) numai în două cazuri se poate vorbi de o identitate clară: cînd toate trei răspunsurile spun român sau, invers, cînd toate trei spun francez. Problema poate fi pusă însă și altfel, doar din perspectiva lui Ionescu însuși, iar aceasta a fost opțiunea esențială a lui Matei Călinescu în studiul despre miturile identitare ionesciene. Atît conducerea argumentației sale cît și rezolvarea sînt elegante. Îi voi
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
prin ea însăși drame puternice. Așadar față de celelalte "sentimente ale exilului", Ionescu îl trăiește pe cel mai puțin grav. Mai mult, dacă în Franța copilul era considerat român ba chiar romanichel, așadar străin, acum nimeni nu-l socotește pe Ionescu francez, așadar străin. Pentru colegii de clasă, Eugen este românul cu aura de erou a celui care a trăit într-o lume mai strălucitoare, care a făcut o experiență "de om mare", cu avantajele ei cu tot, de pildă buna cunoaștere
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
de clasă, Eugen este românul cu aura de erou a celui care a trăit într-o lume mai strălucitoare, care a făcut o experiență "de om mare", cu avantajele ei cu tot, de pildă buna cunoaștere a limbii și culturii franceze. Este cel venit din capitala absolută. Ca licean la "Sfîntul Sava" are o poziție de-a dreptul privilegiată: "Era printre noi - își amintește colegul lui de liceu, Simion Stolnicu - încă un viitor publicist, copilărit pe malurile Senei, Eugen Ionescu, care
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
licean la "Sfîntul Sava" are o poziție de-a dreptul privilegiată: "Era printre noi - își amintește colegul lui de liceu, Simion Stolnicu - încă un viitor publicist, copilărit pe malurile Senei, Eugen Ionescu, care, avînd un sens mai trăit al limbii franceze, intuia pe Lamartine și Musset, transplantînd în ambiția șsic! probabil ambianțaț clasei ceva din meleagurile depărtate unde el copilărise. Un caz rar printre noi, favorizat de o școală primară urmată complet în cetatea Luteției, vioi, clipind vertiginos pe ochii verzi
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
cei care asistă la cenaclu, în anii 1925 și 1926 "un tînăr penseur Ionescu" sau "Ionescu penseurul", neidentificat, dar care are toate șansele să fie elevul Ionescu, viitor membru frecvent al "Sburătorului". Or, literatura îi permitea întoarcerile "acasă", în spațiul francez sau menținerea unei ambiguități identitare neconflictuale. La Facultatea de Litere, Eugen Ionescu devenise, după cum rezultă din toate consemnările de jurnal ale contemporanilor săi, un student ca oricare altul, cu calități și defecte vizibile, cu atuul limbii și al literaturii franceze
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
francez sau menținerea unei ambiguități identitare neconflictuale. La Facultatea de Litere, Eugen Ionescu devenise, după cum rezultă din toate consemnările de jurnal ale contemporanilor săi, un student ca oricare altul, cu calități și defecte vizibile, cu atuul limbii și al literaturii franceze pe care-l valorifică și aici. Este bun prieten cu Octav Șuluțiu (acesta este cel care-i duce prima poezie, Elegie, la Bilete de papagal, în decembrie 1928), cu Arșavir și Jeni Acterian, își invită acasă prieteni ca Emil Botta
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
Cluj, 2003, pp.75-76). Este vizibil sărac, are veșnice minuțioase preocupări sentimentale ("miorlăituri", le numește Arșavir Acterian), scuipă sînge, nu dă înapoi cărțile împrumutate, este răutăcios, se spune că are "geniu". Aplombul pe care i-l dă așa-zisa experiență franceză îl face temut în articolele critice încă de la început și el are grijă să sublinieze din cînd în cînd acest avantaj. În fond, tînărul Eugen Ionescu beneficiază mai mult de mitul acestei experiențe decît de conținutul ei, care nu putea
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
căci altfel, care ar mai fi diferența dintre București și Paris? Că în percepția contemporanilor săi intră și componenta mitică pariziană se vede din faptul că, atunci cînd scriu despre el în jurnal, colegii săi o fac întrebuințînd reflex limba franceză sau sintagme franțuzești (pe care el însuși, probabil, le întrebuința reflex). Jeni Acterian scrie, la 16 august 1935 "Eugen est venu juste quand j'écrivais. Ar.șșavirț n'était pas a la maison, alors il est resté avec moi. Il
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
profesor de franceză. Problema identitară era închisă sau, măcar, suspendată. Contextul favorabil Împotriva ideii de conflict identitar în această perioadă vorbește nu numai istoria personală a lui Eugen Ionescu, ci și întreaga noastră istorie (inclusiv culturală) modernă. Românul e "născut" francez. Nimic mai firesc pentru biografia unui român decît un episod mai lung sau mai scurt la Paris, decît pendularea între exilul francez și sentimentul exilului în propria țară. De la generația pașoptistă pînă la contemporanii noștri, de pildă personajul Adrianei Bittel
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
numai istoria personală a lui Eugen Ionescu, ci și întreaga noastră istorie (inclusiv culturală) modernă. Românul e "născut" francez. Nimic mai firesc pentru biografia unui român decît un episod mai lung sau mai scurt la Paris, decît pendularea între exilul francez și sentimentul exilului în propria țară. De la generația pașoptistă pînă la contemporanii noștri, de pildă personajul Adrianei Bittel din Întîlnire la Paris, legăturile între București și Paris se fac firesc. E adevărat că fiecare etapă implică nuanțe: pașoptiștii își afirmau
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
aude exclamația moașei care nu spune un garçon, cum se face îndeobște, ci un Roumain, iar tatăl îi face pe loc, micului român urarea să devină un mare român. Ceea ce nu împiedică întreaga generație să se exprime mai bine în franceză decît în română (adică să poată exprima lucruri pe care româna nu le permitea), să scrie literatură în franceză (ca Russo care-și compara ludic numele cu al omonimului Rousseau) să-și țină aproape întreaga corespondență în franceză. Statistic vorbind
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
poată exprima lucruri pe care româna nu le permitea), să scrie literatură în franceză (ca Russo care-și compara ludic numele cu al omonimului Rousseau) să-și țină aproape întreaga corespondență în franceză. Statistic vorbind, generația pașoptistă trăiește în limba franceză, studiază la Paris, se exilează acolo, face extrem de frecvent călătorii în Franța. Junimiștii, deși istoria literară îi consacră doar ca filogermani, au o coardă franceză puternică și rezistentă, și nu numai ca fii ai pașoptiștilor. Și ei fac studii în
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
să-și țină aproape întreaga corespondență în franceză. Statistic vorbind, generația pașoptistă trăiește în limba franceză, studiază la Paris, se exilează acolo, face extrem de frecvent călătorii în Franța. Junimiștii, deși istoria literară îi consacră doar ca filogermani, au o coardă franceză puternică și rezistentă, și nu numai ca fii ai pașoptiștilor. Și ei fac studii în Franța (începînd cu Maiorescu - diplomă în litere și drept la Paris), Caragiale știa franceză mai bine și mai nuanțat decît elvețianul Le Corbusier, corespondența lui
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
deși istoria literară îi consacră doar ca filogermani, au o coardă franceză puternică și rezistentă, și nu numai ca fii ai pașoptiștilor. Și ei fac studii în Franța (începînd cu Maiorescu - diplomă în litere și drept la Paris), Caragiale știa franceză mai bine și mai nuanțat decît elvețianul Le Corbusier, corespondența lui Eminescu cu Veronica e plină de franțuzisme, iar a ei către el este în franceză, inițial în întregime și apoi sporadic. Continuitatea culturii și a limbii franceze la noi
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]