840 matches
-
samurai (The Last Samurai) - producție SUA, 2003. Regia: Edward Zwick; cu: Tom Cruise, Billy Connolly, Ken Watanabe, Seizo Fujumoto, Tony Goldwyn. Căpitanul Nathan Algren este un om în derivă. Luptele pe care le-a purtat odată par acum distante și frivole. Odată și-a pus viața în pericol pentru onoare și pentru țară - la Antietam (Maryland) și Gettysburg (Virginia) -, dar în anii care au urmat Războiului Civil, lumea s-a schimbat. Mai departe cu un univers, un alt soldat își caută
Agenda2004-6-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282049_a_283378]
-
unei priviri cultivate, cartea ar semăna cu o antologie de amănunte exotice pe care teologii le-au exploatat odinioară în folosul dogmelor aflate în vogă. De aici aerul de predică creștină din care a fost extirpată orice tentă sarcastică sau frivolă. Amănuntul că tipul acesta de omiletică cu rost apologetic a putut avea un succes atît de mare în Evul Mediu nu poate fi explicat ușor, cu atît mai mult cu cît astăzi, așa cum spuneam, genul acesta de texte nu mai
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
tratatul despre icoană, avem prilejul de a vedea un spectacol de cultură teologică înfățișat într-o limbă vie și imprevizibilă. Privit mai îndeaproape, farmecul autorului vine din accentul de poantă pe care îl dă cuvintelor, poanta fiind aici nu gluma frivolă cu rost de flatare, ci accentul semantic menit a întări expresia. E ca și cum, depănîndu-și frazele, autorul urcă spre un punct de tensiune cînd, apăsînd pe etimologia cuvîntului sau pe ambiguitatea lui, scoate din el o nuanță mustoasă de factură doctă
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
se stinge, a vremii care se transformă, cu oameni cu tot. De așteptat, și totuși șocant. Bună parte din primul volum al Jurnalului, care se încheie în preajma Anului Nou 1943, e despre Stello, soțul Alicei, avocat. Om de lume nouă, frivol, seducător, care iubește ca un amant și pe care ea îl iubește ca pe un copil. Cu efuziuni de profesoară, mereu pusă pe modelat. Și nu e singurul pe care-l are în vedere. Efortul de a îndrepta alte vieți
Yesterday’s tomorrow by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2967_a_4292]
-
a pașoptiștilor, a lui Hasdeu, a lui Eminescu, a lui N. Iorga etc. În chip special contează Eminescu, pe care, fie că ne convine, fie că nu, I. Negoițescu l-a caracterizat drept „protolegionar”. N-ar trebui să procedăm cu frivolă lejeritate, afirmînd că „elita” generației ‘27 s-ar fi distanțat de Caragiale „înainte de a-l citi” (s-a recurs și la o asemenea formulă riscantă!) sau pentru că ar fi fost ofuscată de „inteligența” scriitorului („elita” care ar fi fost... beoțiană
Caragiale între contraste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3691_a_5016]
-
Blănița Magdalenei", aflat în izbitor contrast cu restul cărții, atinge punctul cel mai jos al trivialității docte. Cînd ajungi să improvizezi pe seama lungimii părului Mariei Magdalena și să o faci cu aerul că spui lucruri profunde despre o temă fatal frivolă - dacă e vorba de părul capilar sau de părul pubian al sus-numitei - atunci nu se poate să nu-ți dai seama că optica pe care o împrumuți aduce cu unghiul de nadir al celei mai obtuze optici intelectuale. În rest
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
dorinței”. Deficitul major al prozei lui Gheorghe Crăciun (mai evident aici decât în alte romane) e de identificat într-un soi de emfază problematizantă vizibilă imediat în lipsa de variație stilistică. Prozatorul se ia prea în serios chiar când subiectele sunt frivole, nereușind să-și calibreze discursul în funcție de contextul ficțional. Lentilele teoretice transformă cam toate temele din „Femei albastre”, fie că e vorba de relațiile erotice, de înregistrarea atmosferei premergătoare Revoluției sau de scene din cotidianul tranziției - în „cazuri” numai bune de
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
întâlnit-o sar fi întrebat: cine e fata asta, ce caută, la ce se gândește? Acea primă întâlnire a fost hotărâtoare pentru Martín. Până atunci, femeile erau ori fecioarele neprihănite și pline de eroism din legende, ori ființe superficiale și frivole, bârfitoare și josnice, egoiste și înșelătoare, perfide și materialiste („ca mama lui Martín”, îi trecu prin cap lui Bruno că se gândea acesta). Și, pe neașteptate, dădea de o femeie care nu se încadra în nici unul din aceste două tipare
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
autoironică a scrisului său are darul de a dilua impresiile pe care lectura le face asupra cititorului. Căci acolo unde ironia domnește, acolo profunzimea are de suferit. Dacă însă trecem peste această nuanță autosarcastică ce amenință să împrumute cărții aerul frivol al unor eseuri jucăușe, dacă așadar lăsăm cărții adevărata atmosferă ce răzbate din paginile ei - și anume cea de meditație sobră pe marginea actului de a citi în genere -, atunci Porunca lui rabbi Akiba este o carte reușită: o carte
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
observa, la picioarele tale, eterna prostie omenească și poți râde de ea”. Cartea aparține unei specii numite sotie (la origine o piesă de teatru jucată de proști), cultivate ulterior de prozatori ca Gide și alții, cu subiecte derizorii, amuzante și frivole, neserioase și comice, pe scurt, insignifiante. „Insignifianța este, prietene, esența existenței. Respiră insignifianța care ne înconjoară, ea e cheia înțelepciunii și a bunei dispoziții”, scrie Kundera. De ce nu are succes romanul polițist în Israel Se pare că nu doar în
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2662_a_3987]
-
Pentru că ea crede cu hotărîre că Thea este ultimul ei copil încredințat spre adopție familiei Adecher, iar instinctul matern este mai puternic decît instinctul de conservare. Tornatore a reușit să dea personajului o demnitate tragică care-l scoate din sfera frivolului, din tiparul prostituatei, fără falsetul happiendistic gen Pretty Woman, mergînd pe filiera rusească a caracterului său, unde marile scindări, spectaculoasele convertiri sunt posibile. Metamorfoza este susținută prin descrierea obsesivă a exacțiunilor la care este supusă Irene, dintre care cea mai
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
Angelo Mitchievici Funny, (nostim, caraghios, ciudat) cuvîntul cu rezonanță frivolă și parfum de entertainment, dar al cărui sens se menține într-o delectabilă ambiguitate este cum nu se poate mai potrivit să descrie așteptarea unui spectator blazat, intoxicat de junk-food-ul cinematografic, consolat în propriul confort, în propriul spațiu securizant de unde
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
mult decît dorim, propria noastră opacă și obositoare prezență." Așadar, o constrîngere. Suprema servitute, pe care-o știu prea bine doamnele purtătoare de suliman, a nelipsitei etichete. Doar că Petru Creția nu ajunge la asemenea concluzie tratînd oglinda de accesoriu frivol. Nici pe departe. Și poți să vezi, într-o carte frumoasă ca o poemă (în oglindă) ce profunzimi, ce labirinturi are banalul gest reflex. Obișnuința, nevoia, lehamitea de-a te vedea cum (mai) arăți. Și riscul de-a fi, oriunde
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
răi - pe care nu-i poți înlocui. Citesc așadar cartea ta și mă plimb printre umbre, toate numele astea se-mbracă în chipuri: cu Paul Schuster stăteam de vorbă cînd venea în vizită la "Neuer Weg", avea ceva de anarhist frivol; nu mi l-am imaginat niciodată un Steff, eroul din Strahlenlose Sonne (Soare fără raze). Aflu din cartea ta că Steff, prototipul moderatului rațional, condamnă crezul rivalului său Volker, care susține necesitatea primejdiei ca singura capabilă să trezească conștiința vitalității
Cînd numele se-mbracă în chipuri by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6696_a_8021]
-
Platon și ornitorincul intră într-un bar. Mic tratat de filosdotică), spuneam că cei doi sunt suficient de deștepți ca, studiind cîteva tomuri de istorie a filosofiei, să extragă din ele teme ce pot fi exploatate umoristic, dar și destul de frivoli ca să lase impresia că filosofia este un șir de teme insolubile care merită surîsul nostru condescendent. Deșteptăciunea aceasta frivolă o reîntîlnim în paginile celui de-al doilea volum, căci, încurajați de succesul de piață al primului titlu, autorii s-au
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
ca, studiind cîteva tomuri de istorie a filosofiei, să extragă din ele teme ce pot fi exploatate umoristic, dar și destul de frivoli ca să lase impresia că filosofia este un șir de teme insolubile care merită surîsul nostru condescendent. Deșteptăciunea aceasta frivolă o reîntîlnim în paginile celui de-al doilea volum, căci, încurajați de succesul de piață al primului titlu, autorii s-au hotărît să scoată în lume un produs similar. De data aceasta, putem răsufla ușurați: ținta zeflemelii nu mai sunt
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
confident, Dinu, care cunoaște romanele din burta romanului. Timpul e scurt, un an de școală, cum spuneam, povestea, însă, e mult mai lungă. Caiete păstrate, jurnale, răzbunări de hîrtie, rețete (adolescentul trebuie să se îndrăgostească, fiindcă altfel, halal best-seller...), sugestii frivole, date de verișoare citind La Medeleni. Nu va putea, e clar, împăca pe toată lumea, dar "romanul trebuie scris". Mi-e necunoscut cît mai visează adolescenții de azi la piatra filosofală, însă dorința de a ieși în evidență, pe căi mai
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde”. Este primul biograf care caută să prezinte realitatea și imaginea Veronicăi Micle, combătând romanțările unor autori ca N.V. Baboeanu și Octav Minar, unde Veronica era prezentata ca „frivolă și cauza suferințelor din existența lui Eminescu”. Profesorul arată că Veronica Micle l-a iubit, până la sacrificiu, pe Eminescu, fiind cea care declară, Înaintea lui Titu Maiorescu, genialitatea lui Eminescu, În versul: „geniul drag, iubit de-a pururi”. În una
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Adunând stelele-n turme, Bacii pier fără de urme, Cade-n val Calea Lactee, Născând pe-Afrodita zeie! Poezii Dora Groza REFUZUL LUI ICAR Semănate-n primăveri, Zilele răsar din ieri, Ofilite-acum dau vama Timpului care le cheamă. Ielele-ntr-un dans frivol Trec prin cimitirul gol, Îngeri triști stau pe aproape Cu petale să le-ngroape, Zborul pur spre alte zări Se aprinde-n lumânări Și din flăcările sfinte Punem aripi la cuvinte. Babele tămâie-n zori Umbrele de zburători, Dar cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mult, în ciudata liniște a nopții, asupra itinerarului propus de autor. Este un ton tolerant, cald, calm, în care inflexiunile încercării de a înțelege și de a se înțelege nu te pot lăsa indiferent. Un actor care reușește, dincolo de lumea frivolă, pînă la urmă, a profesiunii, și nu numai, să asculte liniștea cuvîntului sfînt. Un actor care, în ciuda profesiunii dure care îl îndepărtează de sine și îl apropie de esența umană a personajului X sau Z, reușește să intre într-un
Locuri și întîmplări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12815_a_14140]
-
Adunând stelele-n turme, Bacii pier fără de urme, Cade-n val Calea Lactee, Născând pe-Afrodita zeie! Poezii Dora Groza REFUZUL LUI ICAR Semănate-n primăveri, Zilele răsar din ieri, Ofilite-acum dau vama Timpului care le cheamă. Ielele-ntr-un dans frivol Trec prin cimitirul gol, Îngeri triști stau pe aproape Cu petale să le-ngroape, Zborul pur spre alte zări Se aprinde-n lumânări Și din flăcările sfinte Punem aripi la cuvinte. Babele tămâie-n zori Umbrele de zburători, Dar cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Adunând stelele-n turme, Bacii pier fără de urme, Cade-n val Calea Lactee, Născând pe-Afrodita zeie! Poezii Dora Groza REFUZUL LUI ICAR Semănate-n primăveri, Zilele răsar din ieri, Ofilite-acum dau vama Timpului care le cheamă. Ielele-ntr-un dans frivol Trec prin cimitirul gol, Îngeri triști stau pe aproape Cu petale să le-ngroape, Zborul pur spre alte zări Se aprinde-n lumânări Și din flăcările sfinte Punem aripi la cuvinte. Babele tămâie-n zori Umbrele de zburători, Dar cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ei bine, cel ce are despre fericire o idee pleziristă și atât, nu va înțelege nicio iotă din zicerea lui La Bruyčre. Căci "nonrelația dintre râs și fericire", cum bine spui, implică o relație între aceasta ultimă și moarte. Râsul, frivol și hedonist, de astă dată, e contrariul gravității fericirii, a unei fericiri mortale (ca a lui Tristan și a Isoldei, - dacă "mourir" înseamnă, aici, "mourir d'amour"). Fericirea e un climax fulgurant, imperdurabil sau intermitent, un extaz de ordin cvasi-mistic
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
concrete, iar literatura despre postmodernitate abundă în asemenea oferte. O asemenea lista o găsim la compozitorul și muzicologul german Claus-Steffen Mahnkopf: "1. Opera muzicală postmodernă este hedonista: ea afișează o bucurie (produsă de) propria imaginație combinatorie cu un anumit aer frivol și unic în cazul muzicii; receptarea acesteia condiționând un anumit grad al plăcerii (e(xempli). g(rația)., Kagel, Match). 2. Opera muzicală postmodernă este narativa; ea prezintă o narațiune muzicală și o asamblare compusă din sunete sau structuri (e.g., Rihm
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde”. Este primul biograf care caută să prezinte realitatea și imaginea Veronicăi Micle, combătând romanțările unor autori ca N.V. Baboeanu și Octav Minar, unde Veronica era prezentata ca „frivolă și cauza suferințelor din existența lui Eminescu”. Profesorul arată că Veronica Micle l-a iubit, până la sacrificiu, pe Eminescu, fiind cea care declară, Înaintea lui Titu Maiorescu, genialitatea lui Eminescu, În versul: „geniul drag, iubit de-a pururi”. În una
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]