654 matches
-
decât mine și fizic părea mai mare. Ne-am jucat rareori Împreună, el fiind indiferent față de aproape tot ce Îndrăgeam eu - trenulețe, pistoale de jucărie, Piei Roșii, fluturi roșii. Pe la șase, șapte ani, a făcut pentru Napoleon o pasiune ce friza venerația, Încurajată de Mademoiselle, și Își lua cu el În pat un mic bust de bronz al lui. Eu eram un copil zgomotos, aventurier și cam bătăuș. El era liniștit și apatic și petrecea mai mult timp cu mentorii lui
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la Camil Petrescu - ele fac parte din program -, să le reținem pe cele spuse în treacăt despre Proust. Sunt, în Nu, multe puneri la punct de genul acesta. Șerban Cioculescu greșea scriind, în recenzia admonestatoare făcută cărții la apariție, că „frizează banalitatea în simili-analizele critice, unde nu inovează cu nimic”. Ba da, din contra, inovează. Și nu numai în legătură cu Proust. Observațiile de detaliu ale junelui iconoclast sunt, repet, lucide și juste, atestând un simț critic afară din comun. În „studiile” din
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Occident și aiurea. Cu imaginarul marin al pirateriei s-a petrecut ceea ce s-a petrecut cu oricare alt decupaj faptic al trecutului uman, pus în poveste datorită puternicelor sale impresii, sub ceea ce Jung numește fantezie activă. Spre deosebire de fantezia pasivă, automată, frizând anormalul, patologicul, fantezia activă e specifică activităților spirituale și culturale și reprezintă înclinația psihicului uman de a prelua, mai ales inconștient, sugestii și corelații diverse și de a le asocia în exterior cu deosebită claritate, astfel încât rezultatul să pară un
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pentru „corectitudine politică”, el le zice la toate „Biserici” (?!), de către reprezentanții „adevăratei societăți civile” . Pe scurt, oricine dorește o imparțialitate a statului în raport cu credințele religioase și nereligioase ale oamenilor sau politici de egalitate de șanse în exprimarea religiozității sau nereligiozității frizează comportamente NKVD-iste, se aseamănă celor care au condus prin acțiunile lor la milioane de morți în Gulaguri, cert este „moral idiot” și, bineînțeles, locul comun: este comunist. În final expediază propria soluție pe care era mult mai civilizat și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
găsească un bun teren de atac pentru a face să cadă guvernul conservator, amintea în ziarele și mitingurile sale rolul pe care-l jucase în 1877, cînd se aflase la putere, și înfiera ceea ce el numea "pasivitatea" cabinetului Maiorescu care friza trădarea intereselor țării. Chiar și în sînul ministerului, domnul Take Ionescu, a cărui competență în materie de probleme de politică externă era recunoscută de toate cancelariile europene, preconiza o mobilizare imediată pentru a forța mîna Bulgariei și a-i smulge
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
activități de slabă varietate. După cum s-a precizat în capitolul anterior, creații ce pot apare în timpul viselor, consumurilor de droguri, febrei sau producții ale bolnavilor mintali pot fi caracterizate de o imaginație debordantă, dar fără posibilitatea transpunerii în practică deoarece frizează absurdul. De aceea, vom lua în considerare doar imaginația creatoare care conduce la creații cu valoare socială probată. Este adevărat, au existat creatori cu experiențe în consumul de droguri, alcool, exces de cafeină sau nicotină. Iată câteva nume: Baudelaire (consumator
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu sonoritățile și accentele lor inițiale. Unele m-au consolat, m-au fortificat, altele m-au ulcerat, m-au deprimat, m-au agitat. Categoria din urmă a fost mult mai numeroasă. Paradoxal, am ajuns să le privilegiez. În raport cu primele, care frizează din cînd în cînd banalitatea, acestea conțin posibilități mai mari de valorizare estetică. Chiar pe cele mai urîte, mai dospite în răutate, mai pline de jeg, mai „scîrboase” le-am adunat cu mătura și tîrnul și le-am strîns în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și nici, întotdeauna, spre esența personalității unui autor, însă pot să sublinieze ceea ce alte procedee narative nu pot: slăbiciunile, vanitățile, contrazicerile, pe scurt „latura umană”, care, teoretic, presupune culmi de eroism și abnegație, dar, în mai mult de un caz, frizează mizerabilul. Comprehensiv, conștient de propriile mele slăbiciuni, n-am judecat „căderile” cu ochi de cenzor. Mă numesc, nu uit o clipă, Călin, nu Cato! Cititor asiduu al lui E. Lovinescu, mi am dorit realizări de aquafortist, nu de procuror și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fermecător” nu sînt deloc atenți la ceea ce spune: banalități gonflate de belfer confortabil, pe care le articulează pedant și, deopotrivă, luxuriant. Histrioni ei înșiși, lăudătorii săi trebuie că au fost impresionați de retorica sa afectată (dar vidă), de scandările ce frizează parodia. Terminînd en fanfare, I.T. a spus că dorește „buni auguri” cărții și că îl îmbrățișează „copleșitor” pe cel ce-a scris-o. Să mai adaug că a fost îndelung aplaudat? A fost!... *Agitîndu-se prin fața mea cu basca pe cap
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Afacerea» - mi-a spus el în continuare - a avut următoarele consecințe: a afectat 200 de oameni, printre care 150 de doctori în știință. Între timp, doi dintre aceștia au murit: Ciocan și Nica”. Sancțiunile au fost de o duritate extremă, frizînd în cîteva cazuri bătaia de joc. Lui Cezar Bîrzea, căruia tocmai îi apăruse o carte la Paris, i s-a dat un post de măturător. El, Radulian, a fost trimis vînzător într-o tutungerie. După asta, mulți s-au simțit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mîncare acolo!” îl urmăream, din ce în ce mai absent, cum gesticulează, cum se lovește cu mîna peste frunte, cum strînge din gingii, convins că am în față un ins „rău de cinste”, un fanatic, a cărui severitate (învîrtoșată în recluziunea vieții de pensionar) frizează inumanul. A-i conspecta vorbele după ce atinge pragul de sus al indignării e ca și cum a-i încerca să descrii din interior un turbion. La ieșire, încă un motiv de contrariere: pe peretele din fața bucătăriei era atîrnat din nou (lipsise o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
propuși, să nu se țină seama de depozițiile unor personalități ale țării ca Iuliu Maniu, General Ion Antonescu, Profesor Nichifor Crainic, Profesor Mihai Manoilescu, Profesor Traian Brăileanu, Profesor Eugen Chirnoagă, Ion Frollo, General Dona, Traian Herseni și mulți alții și frizând nu numai bunul simț juridic al asistenței, formată numai din reprezentanți ai presei românești și străine, cei câțiva avocați admiși și rudele inculpatului, dar chiar bunul simț elementar al omului de rând. Pentru toată lumea era un proces absurd, care s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
NU A PARTICIPAT LA “REVOLUȚIE” ÎN ZIUA DE 14 DECEMBRIE , ORA 16 ÎN PIAȚA UNIRII IAȘI , întrucât a fost arestat încă de la ora 11,00 aceeași zi . N.n. Se înțelege prin urmare , că în toate “ipostazele 14 decembrie”, aportul dsale frizează șolticăria și impostura . 3 - Ambiguitatea depozițiilor , inadvertența punctelor de impact din textele dsale conduc la ideea că NU A FĂCUT NICI UNA , NICI ALTA ! NU A FOST ÎN PIAȚA UNIRII ÎN ZIUA DE 14 DECEMBRIE 1989, ORA 16 . NU A FOST
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cochetează cu cel mai abrupt ridicol: „oile behăie, tălăngi, Petruc doinește”. O piesă de teatru cu brigadieri dă Al. Kirițescu (La răscruce de drumuri, 11/1948). Semnificativă este obediența revistei față de criticile ce îi sunt adresate în „Scânteia”, spiritul autocritic frizând autodenunțul. Când, în „Scânteia” din 15 iulie 1948, în articolul Mai multă principialitate în tratarea problemelor artei și literaturii, i se impută „slăbiciuni cu caracter ideologic”, faptul că e „ruptă de problemele centrale ale mișcării muncitorești”, că „nu reușește să
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
intitulat apoi Fulga sau Ideal și real și circulând în numeroase ediții) și Vlăsia sau Ciocoii noi (1887). În Fulga, pare-se inspirat după un roman al lui Alphonse Karr, se încropește o poveste de dragoste, cu personaje fantomatice, convenționale, frizând ridicolul prin patetismul lor, pe când în Vlăsia sau Ciocoii noi autorul încearcă, pe urmele lui N. Filimon, o frescă satirică în care țara este imaginată ca o „vlăsie” aflată la discreția profitorilor politici. Deoarece procedeele de compoziție se amestecă, iar
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
universul silvestru sau bucolic, cu sugestii dintr-un fantastic de sorginte folclorică învestit cu rezonanțe mitico-magice, în descendență blagiană, sunt note caracteristice pentru poemele cele mai izbutite. În Primejdii lirice, se vădește un lirism discursiv, uneori patetic, verbios, în formulări frizând afectarea. Poemele ce vehiculează o imagerie agreată de oficialitatea epocii (cu referiri la „țară”, „patrie”, „petrol”, „cărbune” etc.) rămân puțin convingătoare. Interesante sunt tablourile înrudite cu cele din poezia lui Blaga (cu ecouri din Laudă somnului, La cumpăna apelor, La
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
a colinelor și o alta a șesului. Este unanim recunoscută deosebirea dintre c. de dragoste din nordul țării și cel din sud. În timp ce c. din Moldova de nord și Transilvania e mai învăluitor, cel muntean și oltenesc palpită de senzualitate, frizând uneori chiar trivialul. Stilul c. transilvănean este mai lapidar, piesele sunt câteodată scurte notații, motive singulare, în schimb în sud se manifestă tendința către discurs, către acțiune, de unde și ideea de a vorbi despre o lirică „măruntă” și una „dezvoltată
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
fond, dar e aplicat cu prea multă insistență. Uneori toate personajele par că vorbesc și gândesc „ca din carte”, că își alimentează resursele de vervă și umor din universul almanahurilor cu sfaturi utile și al „Paris-Match”. Sub acest raport, textul frizează deseori kitschul, fără semne perceptibile de autoironie care să marcheze distanțarea față de un registru de exprimare „citat” pentru autenticitate. Toate aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
de o conceptualizare a imaginii la C.: „Textul cărții este dur și penetrant ca o lacrimă înghețată”. Poetul se crede un damnat, în veșnic abandon. Solitar insolit, va fi mereu un incomod protestatar în forme poetice voalate, dar care uneori frizează pamfletul: „o mână spălând-o pe cealaltă, / o față acoperindu-se cu alta / și-ntre ele vipera-mi mursecă / irozi ca-n marea roșie petrecând” (Fabulă cu mâna). În Muntele (1990), nesfârșită variație pe aceeași temă, înflorește un zâmbet sceptic
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
la o plauzibilitate legată de știința și tehnica unei epoci, printr-un vocabular cu conotații științifice. Jocul respectiv nu este însă gratuit, SF-ul se dorește "literatură de idei" și se prezintă ca un sprijin în favoarea reflecției filozofice sau politice, frizând uneori alegoria. Această "scenarizare" a realității cunoscute servind concepției unei versiuni diferite asupra realității, în afara aspectului ei ludic, vizează producerea celebrului sense of wonder. În fața acestor texte, cititorul e în postura spectatorului de "docuficțiuni". Nu este antrenat departe de iluzia
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cele expuse anterior) și alta de acțiune efectivă, atunci când aceasta s-a instalat deja. înainte de a aprofunda chestiunea, trebuie să atenționăm asupra faptului că prezența masturbației în palierul de vârstă menționat este firească, ceea ce înseamnă că un asemenea obicei nu frizează patologicul. Identificarea corectă a fenomenului masturbator reclamă elucidarea unor aspecte (Dolto, 1993) și anume putem suspecta o doză de patologie dacă practica respectivă devine o trebuință obsesivă și dacă se realizează și în public. Mai apoi, când am amintit de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Toată arta rezidă în abilitatea de a oferi ceva mai mult în schimb, fără a fi prins într-un angrenaj care ar conduce la o cheltuială din ce în ce mai mare și la ruina finală a familiilor, într-o rivalitate ostentativă care ar friza ridicolul. Există așadar o euritmie a relațiilor sociale. O mișcare de pendul care imprimă o cadență de respectat pentru schimburi. În privința recepțiilor private, cât și a bunelor oficii nu trebuie să rămânem datori: "Dacă acceptați o invitație, să știți că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
medicinala Bușteni, lobode, manele, căpriori, lemn de mînă, traverse de cale ferată, bile și pomi de Crăciun din brad Lemn de foc, pentru celuloza, pentru PAL și pentru PFL Cherestea de orice esență și păleți din lemn (inclusiv parchet și friza de stejar) Furnire (din toate speciile de lemn) Celuloza și semiceluloza Gogoși de matase naturală specia "Bombix Mori" Piei brute bovine Piei brute ovine/caprine B. Lista mărfurilor contingentate la export în anul 1992 Cabluri și conductori din cupru izolați
ANEXĂ din 1 februarie 1993 completare la Acordul interimar din 01 februarie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109104_a_110433]
-
și simplu, fără a încerca să își înțeleagă sau să își judece viața. Existența ei este o acumulare cantitativă de experiențe (nu contează dacă acestea sînt plăcute sau neplăcute, reale sau imaginare), descrise placid, cu deplină detașare, de-o manieră frizînd schizofrenia. Dacă autoarea ar putea trece dincolo de behaviorism, spre o zonă existențială sau spre o dimensiune etică, proza sa ar avea numai de cîștigat. Claudia Golea are o șansă imensă: a călătorit enorm, a acumulat experiențe de viață cît pentru
Biruit-au sexul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12531_a_13856]
-
îndeobște degajă scînteia salutară a spontaneității). Imaginea densă, detașabilă, aptă a sabota fluența narațiunii prin stabilitatea intemporabilității. Țîșnită din textura unei povestiri hărțuite, vlăguite, demise din rolul său, dă lovitura de grație desfășurării acesteia prin caracterul său de punct fix, frizînd absolutul: "sunetul complet al îmbăierii unui copil/ o pată în văzduh de care se feresc răpitoarele/ mîinile bătrînilor rotunjesc în zer un creier de schimb" ( Lentilă). Sau: "un pumn de vînt/ învățat să bată măsura/ în fortăreața de carbon a
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]