843 matches
-
am destul de mulți astfel de "prieteni". V.P.: Mereu auzim, mereu spunem: trăim într-o lume românească manelizată, imbecilizată; într-un prezent jegos, criminal, triumfalist; avem o democrație de carton, cu personaje de carton, care "merg" mai mult pe imagine, pe frondă; trăim într-o corupție desăvârșită. Cum ai trăit/trăiești, poete, cele întâmplate la Clubul Colectiv? Cum percepi manifestațiile tinerilor din București și din alte orașe ale țării? Pentru acești tineri, când crezi că va începe, când vor avea viitorul pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
uit și mă întreb: este poezie sau nu este poezie? Restul e teorie. V.P.: Comentând volumul amintit mai sus, Cristian Popescu, un remarcabil poet, spunea următoarele: "Personajul care "vorbește" poemele lui Lucian Vasilescu este un Golan trist. O așa-zisă "frondă" a imaginarului său are acoperire în valuta forte a angoasei". Fă-i, te rog, un portret din cuvinte autorului insolitului volum "Arta Popescu". L.V.: Cristi Popescu s-a prăpădit în 1995, cu doar câteva luni înainte de a-mi apărea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
între 1590 și 1715122, o bună parte sînt de felul acesta. Dar tot atît de sigur este că frecvența lor se diminuează sensibil între 1715-1787123 și că în unele cazuri natura lor se modifică mult. O mărturie revelatoare o furnizează Fronda din 1648 cînd miliția locală a Parisului formată din proprietari se aliază cu nobilimea din Parlament pentru a se opune puterii tînărului Louis XIV, putere exercitată în numele acestuia prin regența Anei de Austria și a cardinalului Mazarin. Trebuie văzut în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se manifeste, pentru vest-europeni, sentimentul național este considerat o ciudățenie demnă de milă manipulată de către guvernanți reprehensibili sau chiar criminali tocmai din acestă cauză. Așa a fost cazul dictatorului român Ceaușescu, care și-a pierdut foarte repede creditul dobîndit prin fronda sa față de Uniunea Sovietică, rămînînd în schimb doar cu rușinea afirmării patriotice. Este, în prezent, cazul Greciei împietrite în identitatea sa religios ortodoxă 415, ca și într-o măsură mai mare încă, a țărilor fostei Iugoslavii.416 Această sensibilitate "postnațională
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Prefață de Vasile SPIRIDON INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: Generația Albatros/albatrosistă, ironie, cotidian, intertext, social, anticalofilism, prozaism, banal, avangardă, literatura-reportaj, autenticitate, demitizare, demetaforizare, autoreferențialitatea/metatextul, poetica certitudinilor și a incertitudinilor, poezie contemporană, dialogism, limbajul sincopat, paratext, viziune deformatoare, poezie ludică, frondă, inovație stilistică, eros, obsesia morții, real, imaginar. Domnului prof. univ. dr. Nicolae Ioana (Andrei Grigor), cel care a inspirat și a îndrumat realizarea acestui studiu. Cuprins GENERAȚIA RECUPERATĂ (Prefață de Vasile Spiridon) / 9 INTRODUCERE / 13 GENERAȚIE, PROMOȚIE - CONTROVERSE / 25 CALEIDOSCOP
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la păstrarea climatului ideologizant comunist), contribuția lui Emil Manu rămâne în continuare importantă în ceea ce privește receptarea poeților de la revista "Albatros". Scopul demersului critic al Cristinei Ciobanu este acela de a pune în evidență structuri poetice și combinații lexicale datorate puseurilor de frondă literară care să poată contura tabloul unei generații considerate ori pierdute, ori de tranziție, dar care, prin inventivitatea sa, este recuperată în poezia română contemporană măcar la nivel stilistic. Coordonatele pe care se structurează prezentul demers sunt legate de contextul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poeții grupați în jurul revistei "Albatros" cu o importantă contribuție. Prin prezentul studiu, spiritul generației albatrosiste este recuperat. Vasile Spiridon Introducere Scopul demersului critic din lucrarea de față este acela de a pune în evidență structuri poetice, jocuri verbale, elemente de frondă literară care pot contura tabloul unei generații considerate pierdute/de tranziție, dar care, prin inventivitatea sa, își merită totuși un loc aparte în literatura română. Direcțiile pe care acești poeți le deschid, într-o perioadă tulbure din punct de vedere
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Distincția se face pornind, am spune, mai degrabă de la declarațiile, de la manifestele grupărilor și mai puțin de la textele poetice. Pentru că la o analiză atentă se poate constata că cele două grupări nu sunt fundamental diferite, că există o tentație a frondei și în cadrul cerchiștilor, că există o alunecare spre neoromantism - e drept, dublată adesea de o tratare parodică sau autoparodică - și în cazul albatrosiștilor. Expresia care devine incantatorie câteodată, mitologizarea existenței, alteori exacerbarea eului sunt trăsături care apropie, de asemenea, cele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se oprește studiul de față ar reprezenta strict o actualizare a lirismului poetului francez, un neoromantism sau neosimbolism. Apropierea este cauzată de presiunea istoriei asupra literarului (final de epocă, de etapă în ambele cazuri) care generează anxietate manifestată fie prin frondă, prin dorința de a sparge tiparele care încorsetează, fie prin evadarea într-o altă realitate. Caleidoscop (deceniul al V-lea) Caleidoscopul formează și deformează imaginile, înscrie utilizatorul său într-un joc al imaginilor fascinante sau angoasante. Deși etimologia termenului, îl
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
textului, prin jocul verbal: "Urăsc tot ce amenință mersul amenințător al omului spre libertate/ Urăsc tot ce servește obstacolul acestei delirante eliberări/ (...) Urăsc femeile curate ca un pahar/ Din care nu poți sorbi niciodată", Munți de vise. Se păstrează însă fronda lingvistică reprezentată de încălcarea convențiilor, de renunțare la pudibonderii, poeziei idealului de iubire romantic i se opune o poezie a sexualității șarjate, uimește însă întotdeauna capacitatea deosebită de a valorifica ludic resursele vocabularului evitând clișeizările: "Rochia ta seamănă cu un
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Geo Dumitrescu ca fiind, în 1941, animatorul "unei reviste nonconformiste (Albatros), interzisă repede, la al șaptelea număr, de cenzura vremii"65 fără să insiste asupra elementelor care scot această revistă din tiparele epocii, cele prin care se manifesta spiritul de frondă al redactorilor. Avem de-a face probabil, în acest caz, așa cum remarca Lucian Valea, cu o preluare a unei "legende": revista Albatros apărănd ca una de frondă literară și nu numai. Revista este, de altminteri, amintită mai ales atunci când se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
scot această revistă din tiparele epocii, cele prin care se manifesta spiritul de frondă al redactorilor. Avem de-a face probabil, în acest caz, așa cum remarca Lucian Valea, cu o preluare a unei "legende": revista Albatros apărănd ca una de frondă literară și nu numai. Revista este, de altminteri, amintită mai ales atunci când se pomenește numele lui Geo Dumitrescu. Moartea acestuia a devenit un trist prilej de a fi readus în actualitate. Constantin Ciopraga notează, rememorând activitatea lui Geo Dumitrescu, și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ideologică și militantă a conducătorului revistei - Geo Dumitrescu - și ținuta ideologică a revistei"90. După o prezentare a două dintre puținele apariții ale Albatrosului, Lucian Valea se va îndrepta spre analiza publicațiilor în care se va manifesta ulterior spiritul de frondă albatrosist. Nu se poate nega, susține el, existența unui asemenea spirit la mulți dintre membrii grupului, ceea ce ar fi însă neadevărat este afirmarea acestuia în paginile revistei amintite: "Despre nici una dintre publicațiile generației nu s-a vorbit cu atâta insistență
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
revistă și insistența cu care este refuzată intruziunea în sfera literaturii a atitudinilor politice oricât de nobile ar fi - țin să precizeze cei de la Albatros - ilustrează o neimplicare a tinerilor studenți în problemele epocii sau ele se pot înscrie în fronda specifică acestei generații și în manifestările ei ulterioare. Lucian Valea pare a aprecia articolul lui Geo Dumitrescu Între poezie și cuvinte încrucișate în care se prezintă "un punct de vedere estetic echilibrat și de bun gust", dar se face precizarea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
da până la urmă unitate generației amintite și îi va apropia pe cei grupați în jurul Albatrosului de cei de la Cercul literar de la Sibiu. Dacă Emil Manu a exagerat prezentând revista Albatros ca pe una esențial antifascistă și dominată de spiritul de frondă specific generației în formare, atunci se pare că Lucian Valea procedează în aceeași manieră în încercarea de a ne convinge de contrariul celor afirmate de colegul său de generație. Astfel, se menționează, că atitudinea din replica dată articolului apărut în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu privire la orientarea revistei, chiar dacă, e drept, aceasta nu era cristalizată în primele apariții ale ei. Dacă urmărim articolele din celelalte reviste în care vor publica albatrosiștii și pe care Lucian Valea le amintește putem ajunge la concluzia că spiritul de frondă, revolta, dorința de a ieși din tipare sunt trăsături care îi caracterizează și care nu ar fi putut să apară brusc, atitudinea lor devenind mai fermă pe măsură ce trece timpul. Nu trebuie, e drept, să absolutizăm existența unei atitudini protestatare, să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a asigura familiilor pe care le au existența. Asupra reportajului se revine și în numărul următor atunci când este prezentată cartea lui Geo Bogza, Țări de piatră, de foc și de pământ, sub titlul Noul realism românesc. Miron Constantinescu apreciază aici fronda care îl caracterizează pe Geo Bogza, deși aceasta era realizată de pe alte poziții: "Arestat de două ori pentru grave injurii aduse... moralei, în cele 2 plachete de poeme "Jurnal de sex" și "Poemul invectivă" în care revolta împotriva convenționalismului fad
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cea a lui Mihu Dragomir, Punct. Ultimul număr conține, în afara traducerii unui poem de Ady Endre, Pe țărm de ape'ntunecate, un Poem al lui George Meniuc și un Cântec 118 semnat Vladimir Ierunca, pseudonimul lui Geo Dumitrescu. Spiritul de frondă, sfidarea convențiilor poeziei ca și a cititorului comod de poezie, dorința de a șoca sunt trăsături pe care le regăsim și în acest text și care se vor impune ca mărci ale creației lui Geo Dumitrescu. Poate tocmai accentele protestatare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
astfel sub semnul afirmării orgolioase a încrederii în puterea creatoare a Poetului, dar și sub cel al recunoașterii hiatusului dintre lume și creator. S-a spus de multe ori că trimiterea la Baudelaire s-a realizat doar din spirit de frondă, ca o opoziție față de orientarea germanofilă a momentului fără vreo legătură reală cu spiritul operei poetului francez. Să poată fi interpretată în sensul acesta păstrarea versurilor lui Baudelaire în varianta originală, netradusă? E greu de spus. În realitate, se revine
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să promoveze poezia într-un moment nu tocmai prielnic pentru literatură, unul în care nici proza, nici dramaturgia nu mai reușeau să se impună. În numărul 1, apare un poem al lui Dimitrie Stelaru în tonul său bine cunoscut de frondă. E aici aceeași dorință de a-și șoca publicul, de a-l sfida, se remarcă astfel în incipit imprecația reluată simetric și în finalul poemului: "Dormiți temnicerilor, dormiți,/ Lăsați-ne dracului un ceas"141. Horia Tănăsescu oferă o traducere din
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ale unui om în general. E mult mai ușor să se prezinte faptele de o parte sau de alta a baricadei. Activitatea din prima jumătate a deceniului al V-lea este cel mai adesea citată ca reprezentativă pentru spiritul de frondă care caracterizează generația tânără a momentului. Geo Dumitrescu și ceilalți membri ai grupării Albatros sunt curent plasați în prelungirile avangardei. Deși prin caracterul insurgent al poeziei pe care o practică (volumul Libertatea de a trage cu pușca, în cazul lui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se poate vorbi despre un astfel de canon -, diferența esențială față de acesta, este, așa cum subliniază și Elvira Sorohan 176, dată de faptul că acești scriitori au ceva de transmis, discursul lor nu e joc poetic al cărui unic scop este fronda, ci e modalitate de a-și organiza confesiunea lirică, de a-și transmite într-o manieră originală ideile. Tot Elvira Sorohan este și cea care pune în valoare nu doar condiția lui Geo Dumitrescu de poet care iese din tipare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
noi și noi lucruri, fenomene, fapte și gânduri, până atunci "nepoetice" sau "antipoetice""180. Legăturile cu politica de stânga le sintetizează chiar Geo Dumitrescu într-o scrisoare trimisă revistei Totuși iubirea în 1992. Poetul și-a păstrat încă spiritul de frondă căci discursul său pleacă de la un pretext: nu și-a ars carnetul de partid, pentru că știa că odată cu dispariția acestuia, nu se șterg și amintirile și oricum "altceva trebuia "ars" - știm prea bine cu toții ce anume, ca să nu mai lungim
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din neîncrederea în literatură", evocarea nu e nostalgică, ci ironică, Tonegaru construiește, de asemenea, o "mitologie a anorganicului", iar "lirismul său nu provine din nostalgia purității ci din mecanismul acestor disonanțe care pot fi depistate de la alăturările de cuvinte până la "fronda" celui care își refuză condiția"210. Al. Piru îi reproșează lipsa aptitudinii "de a se lua el însuși în serios" și faptul că i-ar lipsi, de asemenea, "inteligența autoironiei", exotismul "factice", "arlechinadele grotești"211. Marian Popa, alcătuind un dicționar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
știu că oamenii au,/ în general,/ două picioare, două mâini,/ câte doi ochi și o singură frunte -/ și altceva nu mai știu./ Știu că oamenii se-nmulțesc,/ în general,/ prin iubire, doi câte doi -/ și altceva nu mai știu nimic". Fronda se realizează subtil, eul poetic refuză să-și asume un rol mesianic ori să pozeze în ipostaza geniului care e deasupra tuturor, integrându-se în masa ancorată în realitatea vizibilă, delimitându-se astfel de o poezie pronunțat idealistă. Totodată se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]