24,647 matches
-
nu m-a învățat dragostea - născut ca să văd și să uit ce-am văzut - m-au rotit numai din poveste-n poveste în poveste uitucă cuvînt de la facerea lumii/ cuvînt ziditor de bieț cîntăreț cu țthera: ale tale sunt doar frumusețea și vlaga l din aducere-aminte-n uitare și din utare-n uitare adîncă te cîștig și te pierd de parcă te-aș trage la zaruri. hyperboree trezie, pînă la gură trezită stîlpnicul cocoțat/ (colo sus) pe dezmățul meu de cuvinte (hyperboree din inima
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
la ora aia? Precis o să-l recunoască cineva. - Cum o să-l recunoască, dacă are barbă? Nu fii proastă! - Vrei să spui că și-a lăsat barbă? - Bineînțeles, si de ce nu? Mai mult, Vasilica e de părere că e de o frumusețe cuceritoare, de cînd are barbă. Dar, fără glumă, ea jură că nici tu nu l-ai mai recunoaște acum. Mai ales dacă, pe deasupra, o să-și mai pună pe nas și ochelarii vechi ai lui Petru! - Ce arătare! n-am putut
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
mai jos este extras din ultimul volum), scrie o proză estetizantă, de un estetism dus pînă la capăt. Stilul prozatoarei pornind, oarecum, de la un Mateiu Caragiale și trecut prin diverse influențe livrești, ușor morbide și profund intelectuale, este de o frumusețe desăvîrșită. Reproducînd doar o singură frază din Capitis Deminutio și anume: "în tot plumbul momentului, splendoare rămînea profesiunea lui de credință", v-am și introdus în atmosfera extrem de rafinată a cărți. Elena Pasima face, în tot ceea ce scrie, limbaj. Nu
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
de coloarea vișinei. Covoare grele învîrteau flori și dragoni pe sub tălpile celor ce le cutreierau. Și lemnăria se înălța neagră, lăcuită, cu intarsii în ape de garanță. Candelabrii rareori folosite spînzurau dintr-un plafon îndepărtat - odoare enorme, păstrate taman pentru frumusețea lor îmbîcsită și pentru șoaptele vagi cu care cristalele de Bohemia bîrfeau agățate ca o ploaie închegată. Cotoarele căptușeau pe trei rînduri în adîncime peretele și urcau în neștire spre pictura tavanului - o alegorie în care cele trei grați - solzoase
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
venea să plecăm. Spre seară târziu, răzbită, colega ei ne-a lăsat singuri-singurei pe plaja de-acum pustie, să privim în ochiul ciclopic, sângeriu, al soarelui apunând peste o zi glorioasă. Ne simțeam prea plini, de-a dreptul ghiftuiți de frumusețea orei trecătoare, a verii marine și a tinereții din noi care, toate laolaltă, covârșeau orice nevoi, orice dorinți imperative: ne-am sărutat și ne-am mângâiat aproape frățește sub privegherea lacomă, nesuferită, a lunetelor din miradoarele grănicerești semănate ca prepeleacurile
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
un cartier aflat lîngă Școala de Agronomie, liniștit, cu o grădină largă cu un spațiu mare, rezervat fetiței mele și guvernantei ei. Inaugurasem noul apartament cu o mobilă nouă realizată de faimosul Găietan, fostul iubit al doamnei Leonida, o vestită frumusețe a Capitalei, la ceasul acela. Crima săvîrșită de el stîrnise vîlvă în capitală. Fiind pedepsit cu cîțiva ani de închisoare, învățase o meserie și devensie unul din cei mai de seamă tîmplari de mobilă aleasă. De-abia întoarsă din vacanță
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
-i cădea în mînă și a început, ca un soi de compensație pentru munca grea de zi cu zi din gospodărie, să compună versuri. În dialect scoțian își proslăvea nenumăratele iubite, băutura și muzica, își căina necazurile amoroase, scria despre frumusețea unei dimineți de vară ca și despre păduchele de pe gulerul de blană al unei cucoane. Versurile satirice despre ierarhiile rigide din biserică și societate i-au adus simpatia celor de-o seamă cu el și conflicte cu notabilitățile. După ce unele
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
cu moartea. nu erau prea discreți în privința asta. își bîrfeau moartea. făceau bășcălie de ea, dar cred că erau cumplit de înfricoșați și nimeni nu putea să-i ajute. poate există oameni în care dumnezeu a pus toate darurile: geniu, frumusețe, bunătate, curaj, loialitate și cîte or mai fi. pînă să-i fi cunoscut n-am știut că există și un dar al autodistrugerii. ei mi-au dezvăluit acest teribil secret. dar cum scormonesc acum în mîzga asta a timpului și
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
care ar fi fost - în virtutea principiului noblesse oblige - una în primul rînd de romancier. O încununează însă frumos, la sfîrșitul lungii și sinistrei paranteze comuniste, și nu fără ceva din acea melancolie care-mi aduce aminte de definiția baudelaireană a frumuseții: "Nu pretind că Bucuria nu se poate asocia cu Frumusețea, dar susțin că Bucuria e una din podoabele ei cele mai vulgare; - pe cînd Melancolia e, ca să zic așa, însoțitoarea ei ilustră, pînă într-acolo încît nu pot concepe...un
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
primul rînd de romancier. O încununează însă frumos, la sfîrșitul lungii și sinistrei paranteze comuniste, și nu fără ceva din acea melancolie care-mi aduce aminte de definiția baudelaireană a frumuseții: "Nu pretind că Bucuria nu se poate asocia cu Frumusețea, dar susțin că Bucuria e una din podoabele ei cele mai vulgare; - pe cînd Melancolia e, ca să zic așa, însoțitoarea ei ilustră, pînă într-acolo încît nu pot concepe...un tip de Frumusețe din care să lipsească Nefericirea..." Ceea ce poate
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
că Bucuria nu se poate asocia cu Frumusețea, dar susțin că Bucuria e una din podoabele ei cele mai vulgare; - pe cînd Melancolia e, ca să zic așa, însoțitoarea ei ilustră, pînă într-acolo încît nu pot concepe...un tip de Frumusețe din care să lipsească Nefericirea..." Ceea ce poate constitui o consolare pentru un estetician al umbrei cum este, dacă nu Alexandru George însuși, naratorul pe care tînărul scriitor l-a inventat.
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
se îndrăgostească la 16 ani. Regăsi ici și colo câte un maidan familiar din apropierea Beit-Avot-ului bunicii unde își aflase un temporar refugiu, făcu de câteva ori turul Habimei și Auditoriului, spațiul care-l atrăgea ca un magnet nu atât prin frumusețea lui arhitectonică și vegetală, cât pentru clipele de euforie și de minunate surprize pe care le trăise acolo, atunci la început, la întâlnirea cu marele Lenny; vagabondă printre cartiere și clădiri noi, pe care în parte nu le cunoștea și
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
muzician nu poate să facă asemenea comparații, că pentru el, opera beethoviană era un întreg indivizibil, chiar dacă o aborda treptat. - Am cântat până acum cele mai cunoscute sonate - Appasionata, Sonata Lunii, Sonata op. 111 care este și ea de o frumusețe năucitoare, absolut unică, în sfârșit, cele mai multe. Pentru următorul recital pe care îl am în curând, pregătesc ultimele din ciclu. În același timp, am început să țin un curs studenților mei cu ilustrări practice din sonatele pentru pian și vioară, Sonata
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
mai mult a serafim, a arhanghel decît a făptură omenească" (p. 44).2) Cînd îl așteaptă zadarnic la locul convenit, în noaptea fatală, iritat, naratorul neagă sugerata homosexualitate a personajului închipuindu-și-l heterosexual "în brațele vreunei femei, a cărei frumusețe să fi făcut pereche cu frumusețea lui". Dar imediat naratorul se gîndește la posibilitatea vrăjitoriei: "Mai aveam încă o bănuială: mersese poate să pregătească pentru mai tîrziu întrunirea vreunui sobor ocult și uitase de lumea celor vii" (p. 46). Oricum
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
decît a făptură omenească" (p. 44).2) Cînd îl așteaptă zadarnic la locul convenit, în noaptea fatală, iritat, naratorul neagă sugerata homosexualitate a personajului închipuindu-și-l heterosexual "în brațele vreunei femei, a cărei frumusețe să fi făcut pereche cu frumusețea lui". Dar imediat naratorul se gîndește la posibilitatea vrăjitoriei: "Mai aveam încă o bănuială: mersese poate să pregătească pentru mai tîrziu întrunirea vreunui sobor ocult și uitase de lumea celor vii" (p. 46). Oricum, după două zile, uitîndu-se într-un
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
că ne așteaptă anume pe noi și după o jumătate de ceas am coborît în burgul german, care ne primi cu o căldură părintească. Sufletul meu căpătase din nou aripi înviorătoare. Lovinescu își temperase reflecțiile ironice, cuprins și el de frumusețea orașului copilăriei mele. Ne-am urcat într-o trăsură care ne-a purtat pe dinaintea fostului Institut al Călugărițelor Ursuline, în care am urmat primele clase primare, am dat un ocol Pieței Mari, sufocată de mulțimea orașului, care forfotea de colo
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
foșnetul frunzelor bătrînilor copaci, din care răzbătea o adiere proaspătă și înviorătoare. Mi se părea că alunecăm într-un vis. Sporovăiam îmbăiată într-o stare de bună simțire, pe care de mult nu o mai trăisem. Lovinescu privea cu interes frumusețea drumului pe care ne aflam. La un moment dat după cîțiva kilometri parcurși pe Drumul Dumbrăvii, la un semn al lui Lovinescu, trăsura se opri, înaintea unui indicator care însemna drumul spre localitatea Cisnădie pierdută în desișul pădurii. - Nu mai
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
delir peste trupul de carne * ea a venit plutind pe saboți de sticlă albastră strălucind ca o bijuterie de mare finețe ochii nu-i avea cu ea și nici sînii și fără ochi și fără sîni era perfecțiunea întruchipată tinerețea frumusețea și moartea poemului din femeie în femeie călătorește tinerețea frumusețea și moartea poemului rafinat și viril din femeie-n femeie călătorește fiul meu nenăscut trandafir cu tijă de trestie garoafă cu petale de trandafir am fost un mare norocos al
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
saboți de sticlă albastră strălucind ca o bijuterie de mare finețe ochii nu-i avea cu ea și nici sînii și fără ochi și fără sîni era perfecțiunea întruchipată tinerețea frumusețea și moartea poemului din femeie în femeie călătorește tinerețea frumusețea și moartea poemului rafinat și viril din femeie-n femeie călătorește fiul meu nenăscut trandafir cu tijă de trestie garoafă cu petale de trandafir am fost un mare norocos al acestei lumi prăbușită iremediabil în moarte abia mîngîiată de viață
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
haos din necuprins femeia e sfoara singura pe care nu poți s-o rupi cu dinții și nici cu cine știe ce ferăstraie meschine femeia e fluierul e muzicuța este armonica este orchestra maxima * din femeie în femeie călătorește tinerețea frumusețea și moartea poemului rafinat și viril țîțele ei spuneau eu spuneau tu ziceau da ziceau nu și țîțele ei erau mai înalte mai dulci mai vii decît ea și țîțele ei erau ca un arbore acoperit milimetru cu milimetru de
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
de lovituri de picior, în obraji, în burtă, peste tot, la infimerie au dus-o vânătă toată, cu dinți rupți. Când și-a mai revenit, i-a abătut pe Flavia pe care o pândea de ani de zile. Poate pentru frumusețea ei care nu știu de unde-i venea acolo în condițiile alea. După izolarea Flaviei - eu acolo am văzut-o ultima oară, la vorbitor, de acolo ți-a trimis biletul (Mă privea ironic? Nu știu, era întuneric), la ieșire, pe un
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
autentici poeți ai neamului românesc al cărui stil poetic propriu dă versului voiculescian o fizionomie în care recunoaștem cu emoție trăsăturile cele mai ascunse și totodată cele mai adânci ale sufletului strămoșesc. În el ni se descoperă cumințenia pământului și frumusețea pârguită la soarele de peste veac al credinței creștine, dar și vâltoarea și zbuciumul cumplit al marilor genii omenești. Nu e o poezie ușoară, nici lesne de prins în comoditatea formulelor convenționale. Nu e o poezie de petrecut timpul cu ea
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
Biancăi Drăgușanu, unghiile de la picioare ale Danielei Crudu, coatele Mihaelei Rădulescu, măselele de minte ale Ginei Pistol, genunchii Andreei Raicu, limba Monicăi Tatoiu și trei fire de păr de la Andreea Marin. Totuși, chiar dacă acolo încep, topurile nu se termină odată cu frumusețea femeii. Practic, orice există poate ajunge să ocupe un loc într-un clasament. De la “cei mai frumoși bărbați” la “cei mai frumoși bărbați gay”, de la “cele mai tari mașini” la “cele mai tari mașini roșii”, de la “cea mai vândută trotinetă
Dau un regat pentru un top! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21187_a_22512]
-
nici unul dintre ei? Aflați voi. Vă garantez că veți uita să respirați în timpul lecturii. Minciunile femeilor de Ludmila Ulițkaia: “Femeile mint cum respiră”, spune autoarea, nu înainte de a oferi cititorului șase povești din care să poată afla adevărul despre talentul, frumusețea, fantezia, impertinența și - de ce nu? - arta din spatele minciunii unei femei. Când mint, femeile se integrează în minciuna lor, o trăiesc cu pasiune, cu voluptate, cu lacrimi în ochi. Cel mai adesea, deși mai crudă și mai dramatică, viața din minciuna
Vacanța perfectă cu cărți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21189_a_22514]
-
am pățit-o de când m-a făcut mama... ‘Tu-i mațele Întreține-aș relații sexuale cu intestinele aerului! - Ei, ei! Amu ce-i de făcut? - ‘Tu-i Întreține-aș relații sexuale cu descântecul celui cu blagoslovenia, că pocit lipsit de frumusețe a mai fost la gură. Și cum ședea țăranul uimit, numai iacă ce trecea pe-acolo un potâng de babă o persoană de vârsta a III-a cam strâmbă. - Bună-vremea, om bun, zise ea. - Să-mi bag introduc genunchiul în
“Povestea pulei”, varianta pentru prețioși și pudici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21191_a_22516]