898 matches
-
mică și albă din sat / așa simplu, cum ar vrea un copil bun o jucărie” - e afirmată decis: „Vreau să rătăcesc dincolo de mîhniri”. Iar acest „dincolo” e ținutul (evocat și mai tîrziu În creația sa) copilăriei ca spațiu al existenței fruste, elementare, păstrînd ceva din prospețimea unor „priveliști” ale lui Fundoianu: Vino, vom merge la Soveja În munți. Acolo, trecutul meu ca Într-un cufăr vechi o haină albă. Zarea e cu brazi și pe sînul munților oile - salbă. Peste priveliște
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de inadaptarea izolatului aspirînd la universala comuniune sufletească, colorează de altfel toate secvențele acestui „film” al „orașului tentacular”. Dinspre agitația și neliniștile lui, textul alunecă pe nesimțite către spații În care, În chiar miezul acesteia, mai poate fi Întîlnită natura frustă cu prospețimile ei telurice, „reabilitate” pentru discursul liric modern, ca un contrapunct necesar. Noul Ulise cutreieră, de pildă, piețele de legume, pictate cu o pastă flamandă, Într-un specific regim al interferenței regnurilor, punînd Într-o ecuație nouă elemente ale
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
transcrisă, bunăoară, În desenul grațios al mult citatului poem Privește: Ce mlădios e piciorul asinului ca un deget copita mică atinge pleoapa potecilor coapsele au o legănare În mers ca apele asinul cunoaște pleoapa potecilor... În același registru al senzației fruste, tratată Însă În alambicurile „alchimiei imaginii”, plantele și animalele poetului alcătuiesc o lume de paradis recuperat, contemplată cu uimire de un spectator ingenuu, Într-o atmosferă limpidă, sărbătorească: „ce frumoase instrumente de muzică sunt peștii / În acest glas străveziu ca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dintre exemplele cele mai caracteristice Îl oferă, În acest sens, debutul primei secvențe din Ulise, Închinată „veacului mediocrității”, unde Închiderea În „mucegaiul birourilor” apare situată În contrast net cu libera mișcare Într-un spațiu elementar, al contactului direct cu lumea frustă a naturii, sau În opoziție cu visele, cu alții agenți eliberatori: „nu mai vînăm ursul sur prin munții americii / brațele noastre nu mai sîngeră păduri sălbatece / ne operăm visele ca intestine / singuri ne Închidem În mucegaiul birourilor” (subl. n.) Același
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
similară absență: „cînd nici o unghie nu zgîrie peretele exaltării”; sau, prelungindu-se, În Petre Schlemihl, În Întrebări ca acestea: „Nici o cometă cîntec incendiind o voce? /.../ Nici un pămînt În hohot să nu-ți deschidă trepte, / În peșteri să desfacă o viziune frustă?” * Cu asemenea Întrebări pătrundem Însă În spațiul, cu mult mai Întins, al acelei „perpetue mișcări” a lumii din afară și a universului lăuntric, la care invită orice text al lui Voronca. Ele evidențiază o ipostază dintre cele mai caracteristice și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
animale (dar lucrul e valabil pentru toate cărțile) dăm iarăși peste versuri precum: „fiecare privire o beteală”, „vietățile sunt funde În părul apelor”, „anotimpul Înaintează În beteală ca un mire”... Le contrabalansează Într-o oarecare măsură, apelul la spectacolul mai frust și mai tonic al bîlciului și al circului, pentru care poetul găsește mereu resurse de entuziasm pe urmele unui futurism acum Îmblînzit, realizînd adeseori Înlănțuiri imagistice care aruncă semnificative punți Între cele două universuri Înrudite, ca În aceste versuri din
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu tulpini Înlemnite În ger și defilarea aerului ca drapelele regimentului... De aici Încolo, tot ce intră În spațiul foarte mobil al asociațiilor imagistice are În vedere sugestia, În ultimă instanță unitară, a euforiei comunicării cu o lume a obiectelor frustă, ca și aurorală, În același timp vitală și spiritualizată. În registrul senzorial, carnalul și vegetalul Își dau mîna pentru a contura profilul aburos al obiectului, haloul lui liric: oglinzi brune oglinzi roșcate ca fața hangiței oglinzi cum sunt copitele căprioarelor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
momâie. I se strâmbase ceva Și parcă puțea A tămâie. Săteanul dete bici. — „Ce cauți noaptea, cernită, pe-aici?”... (Ucigă-l toaca) Caracterul anecdotic al poemului este cât se poate de evident; stilul indirect liber alternează cu cel direct (notarea frustă a dialogurilor accentuează distanțarea de lirism), iar impresia de spontaneitate și directitate devine covârșitoare. Totuși nu (numai) de aici provine „dublul efect” sesizat și de Nicolae Balotă 310, nici măcar din exhibarea unui „dispreț real la adresa eului liric”311, ci din
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Lilieci se accentuează înclinația demistificatoare a scriitorului, cele mai multe secvențe vădind o și mai mare preocupare către surprinderea concretului prozaic, lipsit de transcendență. Pretutindeni ne întâmpină un fel de frenezie a restituirii faptelor de viață, care posedă o „poezie” a lor, frustă, oferind o imagine convingătoare despre plenitudinea unei experiențe umane. Un poem precum Grija, bunăoară, „comprimă romanul unui cuplu, cu personaje de o delicatețe și de un rafinament al gesturilor, ce sugerează decenii de cizelare”397: Ea dormea în pat, ca
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu face calcule și nu are inhibiții. Cunoscută dinainte, cocoana Marghioala, ,,frumoasă, voinică și ochioasă’’, i pare ,,mai plăcută ca niciodată’’. Apropierea se petrece după ritualul aventurilor de la han înlesnit și de stingerea lămpii. Cadrul îmbietor, atracția, aventura sunt trăite frust, fixate de impresii de la marginea conștiinței. Toată această perspectivă este realizată cu o predilecție care abia poate fi tăinuită (la nivelul textului), cu o artă a dialogului presărat de echivocuri prin nimic mai prejos ca aceea a lui Creangă și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
aoratos nu înseamnă însă "gol", ci "nevăzut", "ascuns privirii", și el este așa tocmai pentru că trăiește în conjuncție cu întunericul; e indistinct. "Netocmit", akataskeuastos, este sinonim în greacă cu autophyes, care trimite la tot ce există prin sine, la naturalul frust, lipsit de orice gest de asistență artizanală, tehnică sau artistică; ge akataskeuastos este pământul sălbatic, netrecut încă prin actul "domestic" și "civilizator" al unei opere de modelare. Abia în ziua a treia, dar mai ales în cele următoare, Dumnezeu îl
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a patra asistăm la faptele peratologului modelator. Lumea aceasta, repartizată doar pe câteva registre, este lipsită de viața formelor; nu există o formă a pământului, a cerului, a mării. Există doar margini ale lor. Limita există aici doar ca formă frustă a demarcării. În schimb, în următoarele trei zile, făcând soarele și luna, peștii și păsările, animalele terestre și pe om, Dumnezeu nu mai poate delimita trasând hotare vaste; limita nu mai conferă acum identitate unor regiuni, ci unor forme, unor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a fabricantului de cărți? Este iluzie sănătatea mea redobândită, casa pe care am aranjat-o după gustul meu și în care se desfășoară actele fundamentale ale vieții mele, cartea pe care o țin în mână seara înainte de a adormi? Răspunsul frust, nerușinat și de prost gust este că la capătul tuturor lucrurilor pândește marele gol de ființă. Tocmai pentru că toate gesturile noastre nu își au capătul în sine și nu se pot justifica în chip etern, ele sânt absorbite de "adevărul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu tocmai echilibrat la vorbă și la port, poartă prin judecăți un număr de oameni care l-ar fi "jignit cumplit", spunând că este colonel făcut la "apelul bocancilor". Cum tipul respectiv e blamat de presa locală pentru expresiile sale fruste și comportament neașteptat pentru funcția sa civilă 303 (cu milităria nu știu ce mai are), și cum a beneficiat de serviciile unui procuror cu semne îndoielnice de obiectivitate în prima Instanță ziariștii n-au fost învinuiți de calomnie și insultă dar au
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
semiologice ci face apel din plin la caracteristicile anamnestice (adaptare premorbidă a pacienților) și biosociodemografice (vârstă, sex, statut marital, socioeducațional etc.). Aceste caracteristici constituie puncte de reper greu de ignorat în demersul diagnosticului clinic al schizofreniei. Observarea unei simptomatologii psihiatrice fruste izvorând încă din copilăria și adolescența unor ulteriori pacienți cu schizofrenie, militează în favoarea unui debut foarte precoce al maladiei, ce se poate situa cu ani înaintea decompensării clinice clar manifeste și care se produce de obicei la tânărul adult. Aceste
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
femeie tânără și, fizicește, sănătoasă. Problemele ei sunt, desigur, legate de creație, dar și de echilibrarea dorinței. O dorință pe care orice scriitor aparținând generației anterioare ar fi drapat-o În nesfârșite precauții lingvistice, Sylvia Plath o comunică În limbajul frust, pe șleau, al unei tinere dezinhibate, dornică să cunoască repede și intens plăcerile Împreunării trupești: Privindu-mă, În anii din urmă, am ajuns la concluzia că trebuie să am o relație fizică pasionată cu cineva - sau să mă opun uriașei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
adevărat "loc al memoriei". Pentru a putea aprecia mai corect valoarea lucrărilor sale, putem căuta și alte cărți școlare de epocă. Dintre manualele anilor '40 am ales, pentru contrast, un volum adresat elevilor de școală primară "superioară", având o structură frustă și un conținut foarte politizat. Scris pe un ton combativ, moralizator, aproape indiferent la reperele cronologice, manualul se deschidea cu portretul mareșalului Ion Antonescu și apela frecvent la discursurile sale. Spiritul vremii se instila naiv într-o retorică războinică, în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
special, se recomanda axioma: "dictatura ceaușistă a dus la adâncirea crizei regimului comunist"8. Și de această dată, autorii s-au adresat unor adulți în miniatură, nu unor cititori structural diferiți de ei. Concepția lor pedagogică trădează o percepție cam frustă asupra copilăriei, redusă la primii săi ani, în care se încurajează memorizarea și reproducerea fidelă a informației. Adaptarea la receptor s-a concretizat mai ales printr-o neinspirată renunțare la o mare parte din comentariile menite să lămurească conceptele de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
libertatea interioară: "voi ați fost arestați, iar noi eram mânați la ședințe: să vă prelucrăm"348. Kostoglotov, dimpotrivă, a putut să trăiască "în acord cu propria conștiință", în pofida încarcerării. Kostoglotov nu este dispus să mascheze idei și sentimente, iar comportamentul frust este o consecință clară a experienței sale. Duritatea experienței trăite l-a învățat ce anume dă valoare vieții unui om. În legătură cu aceasta, este importantă scena care se petrece în magazinul în care Kostoglotov intră din curiozitate, în dimineața externării. Atenția
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mereu disputa, din lașitate, consolându-se cu gândul că va ajunge să-l "verifice" pe suspectul Kostoglotov. Spre deosebire de Rusanov, Efrem Podduev are o zonă discursivă formată în majoritate din replici directe, adresate celorlalți fără menajamente, fapt ce vorbește despre firea frustă a personajului, care nu are nimic de ascuns. Totuși, într-o discuție foarte importantă, cum este cea cu medicul său, chirurgul Evghenia Ustinovna, discursul direct nu poate acoperi complexitatea trăirilor acestui personaj, aflat la limita dintre viață și moarte. Este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fi în atenția preocupărilor istoricilor români și străini, iar deschiderea arhivelor, atât a celor interne, îndeosebi cele externe (ruse, germane, engleze, americane etc.), va permite nu numai dezvăluiri, dar și decantări și precizări profunde în analiza fenomenului și nu prezentări fruste ale documentelor. Cele mai importante documente puse în circuitul studiului până la această dată, prin valoare și importanță, par să fie mărturiile lui Eugen Cristescu, făcute cu ocazia procesului lui Antonescu sau Procesul Marilor Trădări Naționale, cum a fost numit în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din lecția dură administrată cu cinism de femeia mult adorată. Așa cum Diana izbutise să-l convingă ușor, recurgând la trucul melodramatic al "tezaurului de la Pietroasa", nici Silvia nu are mult de luptat, atuul ei major fiind că afișează o feminitate frustă, deloc enigmatică, la antipodul Dianei. Niciodată gânditoare sau absentă, ci "pururi prezentă, în căutarea unei situații vesele", fata are inițiativa în toate cele, și-l impresionează pe Bizu prin naturalețea cu care îi sacrifică, lui, fecioria. Neobișnuit cu astfel de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rol de mise en abîme, chiar "subiectul" romanului lovinescian (Eminescu jucând, aici, rolul de "muză" inspiratoare)152. Veronica, în schimb, spre deosebire de vanitoasa Mite, nu pune mare preț pe literatura pe care o scrie. E mai naturală, de un farmec mai frust și de o mai mare receptivitate erotică. Aflând cu cine are de-a face ("poetul pe care tot Iașul îl admiră"), ea își manifestă spontan admirația și-i recită, pe de rost, versurile (mai exact: Venere și Madonă). Eminescu îi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nu prea vrem să veniți, ia mai vedeți-vă de treabă, mergeți în altă parte!" Sigur că nu e deliberat și conștient, dar parcă cineva ar reflecta: "Poate că e mai bine ca noi să rămânem într-o stare mai frustă și să nu mai fim enervați de vizitatori." În 16 ani ar fi fost timp să se facă un număr de șosele ca lumea sau de alte moduri de legătură și s-ar fi putut pregăti cel puțin un număr
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Pop al Glanetașului, al cărui destin este pus sub semnul trăirii pătimașe și al fatalității tragice. Este un personaj realist, tipologic, care se consumă între iubire și patima pentru pământ. Sub aparența simplității („Sufletul său este în realitate unitar: simplu, frust și masiv, el pare crescut din pământul iubit cu frenezie.“ - E. Lovinescu) și a linearității procesului de alunecare în afara valorilor morale, Ion are o structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii (complexitatea este o emblemă a personajului realist). Aceasta pare modelată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]