915 matches
-
de lemne trebuiau aduse În gospodărie și puse la adăpost fiindcă iernile erau lungi și aspre. Toate acestea era necesar să fie făcute până nu se zburlea vremea. Melițele se auzeau În tot satul. Inul și cânepa treceau fuior cu fuior prin tăișul de lemn al meliței și apoi prin dinții de fier ai pieptenilor și ai ragelei pentru ca fuiorul rezultat să poată fi tors. După aceea n-avea decât să vină iarna. Și toate aceste fuioare trebuiau să treacă prin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
necesar să fie făcute până nu se zburlea vremea. Melițele se auzeau În tot satul. Inul și cânepa treceau fuior cu fuior prin tăișul de lemn al meliței și apoi prin dinții de fier ai pieptenilor și ai ragelei pentru ca fuiorul rezultat să poată fi tors. După aceea n-avea decât să vină iarna. Și toate aceste fuioare trebuiau să treacă prin mâna femeilor. Începând de la treisprezece-paisprezece ani fetele deprindeau această muncă. Pregătirea lânii pentru tors era treaba femeilor mai În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cânepa treceau fuior cu fuior prin tăișul de lemn al meliței și apoi prin dinții de fier ai pieptenilor și ai ragelei pentru ca fuiorul rezultat să poată fi tors. După aceea n-avea decât să vină iarna. Și toate aceste fuioare trebuiau să treacă prin mâna femeilor. Începând de la treisprezece-paisprezece ani fetele deprindeau această muncă. Pregătirea lânii pentru tors era treaba femeilor mai În vârstă. Tunsul oilor se făcea prin luna iunie când vremea se mai Încălzea și În zona alpină
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
obositoare, fără prea multe Îmbrățișări obositoare, femeia de la țară și mai ales cea din satele de munte nu poate fi suspectată de lipsă de afecțiune. De obicei În vreme de iarnă femeile aveau mai mult de lucru. Să-ți torci fuiorul, să-ți Împodobești cămașa de sărbători cu altițe, să țeși și să-ți crești În același timp și pruncii presupune eforturi și sacrificii de care orășencele nar fi acum În stare și, la drept vorbind, nici femeile de la țară din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cămașa de sărbători cu altițe, să țeși și să-ți crești În același timp și pruncii presupune eforturi și sacrificii de care orășencele nar fi acum În stare și, la drept vorbind, nici femeile de la țară din secolul douăzeci și unu. După ce fuiorul de in și cânepă precum și cel de lână era pregătit, trebuia tors În fir pentru a putea țese din el pânza. Era pe atunci o vorbă: femeia vrednică trebuie să Îmbrace casa din fus. Și acesta nu era puțin lucru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
smocuri luate din caier li se dădea foc și ele se Înălțau, iar dacă se Întâmpla să se unească, cei doi meniți dinainte, Însemna că vor deveni drăguți (prieteni mai intimi). Dacă nu, Însemna că nu vor deveni drăguți. Torsul fuiorului de in sau cânepă se făcea și prin clăci, un mod de Întrajutorare. Fuiorul se dădea acasă la mai multe gospodine și se stabilea o dată când se adunau găluștele. De obicei această dată nu trebuia să fie În Postul Crăciunului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se Întâmpla să se unească, cei doi meniți dinainte, Însemna că vor deveni drăguți (prieteni mai intimi). Dacă nu, Însemna că nu vor deveni drăguți. Torsul fuiorului de in sau cânepă se făcea și prin clăci, un mod de Întrajutorare. Fuiorul se dădea acasă la mai multe gospodine și se stabilea o dată când se adunau găluștele. De obicei această dată nu trebuia să fie În Postul Crăciunului. Când se adunau găluștele, se dădea o masă și apoi urma jocul. Atunci trebuia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
aici și până acasă tata Îi urca În sanceu și drumul era mai ușor. Lecțiile le vor face seara la lumina lămpii, până atunci au de adăpat vițeii și de dus lemne În casă. După amiază femeile vor relua torsul fuiorului, iar covorul aflat În stative trebuia țesut până la Crăciun. După sărbători stativele vor fi ocupate cu țesutul pânzei de in și de cânepă. În timp ce Anuța, fata cea mare la care În curând vor veni pețitori, Își continuă Împodobirea cămășii cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
spre subconștient, via regis scaunul de mezdrit, dulgherie, tioc pentru gresie, alias toc, exploatarea în sine a propriei comori, brîie, bete, hacle, piepteni de lînă, tocălie, drugă, ea îndrugă, tendeici, întinde, suveică, furci de tors, erau și de doi metri, fuior de in, țesături de ștergare, merindar, tindeu de cap, șerpar, brîu, pieptare, codul de identificare natural veșmintele, catrințe cu trup vînăt, era nevoie de om în cultură, diorama Cervantes în lupta cu morile de vînt, inițial personajul la împăiat, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Cluj la bloc, surîd, o zi bună vă doresc! Iclod lățimea fațadei greco-catolică, bătrîna artrită reumatoidă legănată de drumul de iarnă, cîmp de zăpezi, Livada cu pîrîul Valea Orman, Gherla ceață, uite, deasupra pădurii! se spune că este respirația morților, fuior, Buneștii în petice de pădure și se binecuvîntează cu minuni, Reteag aburul între geamuri strînge vremea de afară, Reteag halta călători în abur și în clar, peisaj de referința interpretării, pod pe Someșu Mare, Beclean metalurgie, nu se urnește din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din ce în ce în urmă, căruța nouă, cîinele în lanț scutură purecii sub căpiță, cîine alb în pîcle băltește soarele corb auriu Bănulescu, fără el turbărie, șoimul Mureș fără val, fără mal, fuior de abur troița la calea ferată, Ditrău mută buștenii, doi la vagonul de rumeguș, biserica catolică turle gemene colțate de săgeți, barză singură și pe anul ăsta, pe trifoi, Lăzarea are picioare urîte, face semn cu paleta, mi se prinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să știm rezultatul jurizării, cu dorința de a vedea pe viu o expoziție dedicată în exclusivitate lemnului. Surpriza cea mare a fost când am pășit în marea sală expozițională în care erau expuse tot ce înseamnă lemn, începând de la linguri, fuioare, diferite obiecte de uz casnic, obiecte de uz gospodăresc, instrumente, mijloace de transport, căruțe, măști, obiecte religioase, mobilă, etc. toate confecționate numai din lemn, să-mi găsesc și mult discutata lucrare „În gura lumii”, fiind singura lucrare pe care juriul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
munții Stânișoarei, Neamțului și Bistriței... de prin satele Ghindăoani, Grumăzești, Crăcăoani, Pipirig, Poiana Teiului ori Fărcașa ș.a. La plecare, povesteau ei, au lăsat satele îngropate în omăt, iar din casele, ca niște momâi învelite în alb, răsăreau doar hornurile cu fuioare subțiri de fum.. „.. O iarnă cum n-o mai fost alta..!”, spun bătrânii. Și, tot ningea, ningea întruna, cu fulgi mari și grei.. Crivățul gemea cumplit. Urlete de fiare flămânde, străbăteau de sus, din inima codrilor. În nopțile senine, cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din jur. La începutul unei primăveri, în urmă cu 75 de ani, la confluența Siretului cu Trotușul, la fereastra unei case din Adjudu Vechi și-au dat întâlnire cele trei ursitoare pentru a croi drumul vieții unui nou născut. Din fuiorul soarelui, una toarce vreme nestătătoare, alta deapănă fire de lumină pentru un straniu vis, iar a treia taie anotimpuri fără alegerea culesului. Ursitoarele au fost bune cu el. I-au dăruit o minte ageră, putere de muncă, viziune adâncă, neastâmpăr
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de către România și stabilirea relațiilor diplomatice la rang de ambasadă, între cele două țări a fost negociat și încheiat un Protocol de barter pentru perioada 1972-1975, care prevedea exportul românesc de echipament electric, transformatori, pompe, mașini-unelte etc., iar la import: fuior de iută, saci și produse din iută, ceai ș.a. A fost semnat, de asemenea, un Acord de credit. În consecință, între cele două țări s-au efectuat schimburi de mărfuri din ce în ce mai active, în următorii ani. În realizarea acestor acțiuni, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
despre care am amintit sunt reprezentate În exces În această mască : perciuni lungi, care ajung până sub bărbie, mustăți confecționate din păr de coadă de cal și barbă ca de țap - exagerat de lungă, de 24 de centimetri - făcută din fuior de cânepă <endnote id="(131, pp. 32 și 64)"/>. Măști similare „de jidan” se purtau În alaiul „Caprei” și În Moldova : „Jidanul Bercu Îi Îmbrăcat cu ciubote, cu suman, pe sub care Își vâră niscaiva bulendre ca să-și facă un gheb
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
șade la pândă cogeamitea lupul :/ Aiastă namilă de lup mi-ți are niște picioroange taman cât stâlpii ;/ lăboaicele cât niște căpăcioaie ;/ o piele așa de groasă, de parc-ar fi curea de harapnice ;/ o codoaie așa de stufoasă, cât cogea fuiorul ;/ o căpățână cât piua de mare ;/ urechioarele, cât frunza de brusture ;/ ochii mari, cât niște cepoaie ;/ niște dinți colțați, cât teslele de mari ;/ testiculele, cât niște ulcioare ;/ penisul gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
până la duminica mare, duminica a toți sfinții [= Rusalii]” ; „după aceea iară să mergă În muncă [= În Iad]” <endnote id="(9, p. 268)"/>. Față de acest text religios (fie el și apocrif), credințele populare sunt ceva mai blânde. Se crede că, din fuiorul de cânepă pus de femei pe crucea preotului la Bobotează, Sfânta Maria face o mreajă mare pe care o va arunca În Iad, la a doua pogorâre a lui Isus. Sufletele care se vor prinde În această plasă (nu se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ascultat împreună sensibilitatea trilului de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre trecut spre viitor. Apoi ne-a inspirat ospitalitatea moldovenilor, plini de căldură și de puritate de la Popricani, spre scânteia Bucovinei, de la Putna, unde am redescoperit farmecul încondeierii ouălor. Și cum omul sfințește locul și lasă
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
împreună o bună parte din nopțile lungi de toamnă-iarnă. Tinerele își luau de lucru fie să împletească, fie să coasă flori și ajur pe pânză de borangic pentru ii, fie să croșeteze sau să facă dantele, fie să toarcă lână, fuior de cânepă sau in. Lucrul devenea mai spornic și mai plăcut pe fondul cântecelor îngânate în grup sau solo, al ghicitorilor, snoavelor sau povestirilor spuse cu meșteșug și har de băieți. Reprizele de dans, susținute de melodiile în vogă produse
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul să ție degrabă capul în sus. La botezul unui copil se dă moașei un căuș de făină cu căuș cu tot, în care înfige ea un fir de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînepa să crească înaltă. în Vinerea Paștilor se suie fetele în clopotnița bisericii și sună clo potul ca să crească cînepa. Poporul crede că dacă va da preotului, la ocazia cînd umblă el la Bobotează cu crucea pe la casele creștinilor, un fuior, apoi se va face în vara viitoare cînepa. Se crede că cît de lungi sînt țurțurii de gheață de la streșina casei pînă la Crăciun, așa de înaltă va fi cînepa în vara viitoare. Din sămînța de cînepă ce se samănă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. Ouă, lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]