1,653 matches
-
grăbește acasă... Încep să mă gândesc că nu va mai rămâne nimeni "după" să audă ceva despre o poveste trans... Încep să intru în panică, căci observ foirea și agitația generală, disperarea că ședința se prelungește peste puterile oamenilor. Execut "fulger" o schimbare de strategie în gând și decid să nu mai fac o prezentare detaliată a proiectului ce urma să-l propun tuturor celor prezenți, ci să spun pe scurt despre ce e vorba și să-i rog pe cei
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
care au forță profetică. Se cuvine să fim bine Înțeleși. Forța pe care o posedă nu este eternă, nici ferită de Îmbătrânire, ci dimpotrivă, supusă la tot felul de schimbări 2. Este foarte probabil că ploi torențiale le Înăbușă, că fulgere În căderea lor le Împrăștie și, cu precădere, În timpul cutremurelor de pământ, (C) când se produc prăbușiri și fisuri În adânc, exalațiile șprofeticeț sunt fie deviate, fie cu totul Înăbușite. Așa se face că, pe acest loc unde ne găsim
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
patriotic a decăzut la rangul de ideologie naționalistă, ființa națională s-a văzut în mare primejdie. Din acest punct de vedere, Eminescu era un "antinaționalist", căci mărturisea că iubește patria sans frases, naționalitatea vorbită iar nu trăită fiind apanajul demagogilor fulgerați în Scrisoarea III și în articole. Fidel gândirii antitetice, de esență transmodernă, Eminescu sublinia necesitatea echilibrului, în marginile adevărului, dintre național și cosmopolit, pretenția celui din urmă de a suprima ce e național însemnând imposibilitatea de existență a cosmopolitismului însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nu suna deloc bine. Poate, dar își zise că reîntoarcerile astea îl înfășoară pe om protector, oferindu-i tihna din căușul lor; doar grație lor reușește el să-și găsească locul lui în lume, să o locuiască. Și totuși... Îl fulgeră ideea că Labirintul construit de Dedal tocmai asta ar fi încercat să corecteze, ca o amplă proteză existențială: problematica tendință către revenire. Nu cumva era vorba în primul rând de un dispozitiv de fracturare a cercului, prin aceea că, odată
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vorbește mereu în presă despre încercarea autorităților de a elimina mizeria ambulantă de pe străzi, de a stîrpi cîinii vagabonzi. Imediat sar indignați să protesteze ,,iubitorii de animale”. Se vorbește de ,,genocid” , de ,,masacre”, de ,,abatoare” , iar ,,marele” tribun tuna și fulgera plin de indignare în fața Europei, plin de indignare și plin de ,,iubire creștinească” cum că ,,în România se varsă sînge nevinovat !” Desigur, avem de-a face aici cu o ,,adevărată iubire creștinească”. Dar cînd în piețe sînt sacrificați mieii sub
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
dăinuit până aproape de războaiele romane ale lui Decebal. Practica tragerii cu săgeți În nori aparține cultului lui Gebeleizis, care se pare că nu poate fi identificat cu Zamolxis, fiind o divinitate deosebită, zeu al cerului și furtunii: „Când tună și fulgeră, tracii, despre care este vorba, trag cu săgețile În sus spre cer și Își amenință zeul, căci ei nu recunosc vreun alt zeu afară de al lor." Acest act nu este unul de Împotrivire zeului, ci de Întrajutorare, căci tracii amenință
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sau cu mai multă avere, plătitorii dobândeau dreptul de a intra în averea celor fugiți și pe care îi puteau urmări oriunde s-ar fi... ascuns. De la anul 1624 există un document de la RaduVodă care îl „autoriza" pe un Dumitrașcu Fulger să stăpânească ocina și casa lui Ștefan Danciu pentru că a plătit birul feciorului său Gheorghe, fugit din sat de la Todireni, cu poruncă domnească ca oriunde va fi aflat feciorul lui Ștefan Danciu să fie adus cu tot avutul lui. După
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
până la Domn. Dar cum cisla era așezată pe sat iar împlinitorii o executau de la cei existenți, adesea achitatorii ei deveneau stăpânitorii bunurilor celor pentru care au plătit. În anul 1624 există un document de la Radu Voievod „care autoriza pe Dumitrașcu Fulger ca să stăpânească ocina și casa lui Ștefan Danciu pentru birul plătit feciorului lui Gheorghe, care este fugit din sat. Domnul poruncea că: „ oriunde va afla pe feciorul lui Ștefan Danciu să-l aducă în satul Todireni cu tot avutul lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
desprinse din lecțiile din manual. Acestea sunt compunerile gramaticale. Dictarea cu comentarii constă în sincronizarea transcrierii cu un comenteriu oral. Un elev, la început, dintre cei buni, apoi oricare din clasă, comentează ce scrie, explică ortogramele care ridică dificultăți. Dictarea fulger sau autodictarea fulger apar și sub denumirea de moment ortografic. Această dictare poate fi inclusă în orice din momentele lecției de limba română. Elevii fac scurte exerciții de ortografie în legătură cu ceea ce au învățat și totodată explică ortogramele existente în dictare
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
de-a asculta, Ceți face goală viața și șubrezi ai tăi pași, Păcatele ascunse ce nu vrei să le lași! Mai din belșug Mai din belșug rodește lanul când e udat de rugăciune, Mai pus la adăpost când e să fulgere și tune, Mai luminos se face-aer, mai liniștit și dulce-i vântul, Mai bună și mai mare-i pâinea, mai fericit și cald cuvântul, Mai moale și mai verde iarba, mai albe-s florile și zarea, Mai luminoasă-i sărbătoarea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
această zi, Sf Ilie umblă prin cer și-l caută pe diavol să-l trăsnească, pentru a scăpa lumea de ispită. Să nu lucreze femeile la aceste sărbători de vară, fiind rău de foc, trăsnet, boli grele. Dacă trăsnește și fulgeră la Sf Ilie, să nu stai lângă mâță ori câine,deoarece diavolul se ascunde în părul lor și poate ca să trăsnească și pe oamenii din jur. Sf. Paraschiva: La 14 octombrie nu se coase nimic, fiind rău de trăsnet, grindină
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu aceste întunecări ale omului. Brusc, survine un cataclism premergător apariției apoaliptice Divine și judecății finale impuse de autoritatea absolută a acesteia. Lumea din care fac parte se fragmentează precum o statuie izbită violent de suprafețele unui material dur. Sfâșierea fulgeră totalitatea mundană care se despică în nesfârșite segmente dezordonate precum o pânză supusă exercitării unor forțe de întindere nestăvilite. De-compoziția ce survine aici anulează reperele și statutele curente ale vieții mele cotidiene. Axiomatica ce părea inviolabilă este topită în
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și eroic și cel al vieții tihnite, pe domeniile lui, întors din luptă, împreună cu Patrocles, grei de prăzi. Se crede tot timpul și de multă lume că Ahile a ales între o viață lungă și obscură și una scurtă, însă fulgerând de slavă. Singura lui mare glorie a fost, hotărându-și astfel moartea, omorârea lui Hector. Pe care nu l-a omorât pentru faimă, ci ca să l răzbune pe Patrocles, care i-a fost mai drag, până la urmă, și decât gloria
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dacă reușește calificarea în grupe cu FC Vaslui, va fi răsplătit, cât de cât, moral. îi doresc din toată inima ! Apropiații l-au poreclit Porumbelu' Belu. îndrăzneț din fire, Adrian n-a strălucit ca jucător dar ca reputat arbitru a fulgerat (și fluierat) și a dus, de pe atunci, în lume, pe lângă numele său și cel al Vasluiului. Ca om de afaceri a demonstrat ce înseamnă a fi economist, adică a devenit cel mai puternic om de afaceri din zonă, cu intreprinderi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
oferită de ele mi s-a părut puțin cam idilică. I-am recitit atunci opera poetică, i-am descoperit publicistica, în care îl înlâlnim ca om deplin al culturii române, interesat total de cel ce, în scurta lui viață, a fulgerat o lumină nepieritoare în constelația spiritualității noastre. Tot întrebân du-mă cum arăta Poetul, am ajuns, astfel, să imaginez eu însumi un Chip al lui. Iar cum rezultatul acelei strădanii nu m a mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
a solicita, a comanda, a ordona, a interzice, a permite etc.; • verbe aspectuale: a începe, a termina, a continua, a dura, a se întrerupe, a repeta, a se porni, a se apuca etc.; • verbe meteorologice: a ploua, a tuna, a fulgera, a se însenina etc. La cel de-al doilea nivel, verbele se diferențiază, (a) în funcție de specificitatea, determinată ontologic, de desfășurare a procesualității, (b) și, în strânsă legătură cu acest specific dar dintr-o altă perspectivă, în funcție de desfășurarea raportului dintre subiect
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de persoana a III-a) la categoria numărului. În funcție de comportamentul lor față de constituirea relației subiect-predicat, verbele impersonale se diferențiază între ele, grupându-se în două clase: - impersonale absolute; se cuprind aici: • verbele autosemantice, de tipul verbelor „meteorologice”: a tuna, a fulgera, a se înnopta, a se desprimăvăra etc.: „Se-nserează. Nilul doarme și ies stelele din strungă.” (M. Eminescu) Sunt verbe suficiente în și prin ele înseși; au inclusă, în planul lor semantic, și cauza acțiunii pe care o exprimă. Teoretic, ele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
avea originea în protagoniștii actului de comunicare: e duminică, e frig, e iarnă, mi-e frică, mi-e sete, mi-e rușine etc. le acordă o identitate proprie, reprezentând, împreună cu verbele impersonale - cu subiectul inclus în planul lor semantic: plouă, fulgeră, viscolește, se-nserează etc., categoria verbelor de stare și realizând sintactic predicatul stării. SUBIECTULTC "SUBIECTUL" Concomitent cu concretizarea funcției de predicat, predicația determină realizarea, implicită sau explicită, printr-un nume (pronume etc.) a funcției de subiect gramatical, principal complement semantic al
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau lexico-gramatical), verbul care realizează predicația: • o poate reține în sfera sa ca predicat, • o poate desfășura în exterior prin implicarea unui nume (pronume etc.)-subiect. a. Rețin predicația în sfera predicatului: • verbele impersonale absolute: a ploua, a tuna, a fulgera, a ninge etc. Fiind autosuficiente, aceste verbe nu mai pot atrage în sfera lor semantică, împlinită la nivel lexical, un nume (pronume etc.), care să devină subiect. Ele admit subiect dacă se produc mutații în sfera lor semantică; în enunțul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
implicat ca protagonist, activ sau pasiv, în desfășurarea unei acțiuni, exprimată cel mai adesea printr-un verb-predicat: „Pe când oamenii pregăteau boii ca să-i înjuge la cară și moș Irimia, vatamanul cărăușilor, îmi lămurea ce drum trebuie s-apucăm, eu tot fulgeram cu ochii drumeagul Tupilaților.” (M. Sadoveanu), „...De teama celor înfricoșați profită cei ce înfricoșează.” (O. Paler) „Biserica creștină, a ei catapeteazmă, De-un fulger drept în două e ruptă și tresare.” (M. Eminescu) dar - ca subiect interior de gradul II
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vale de Rovine / Grăim, Doamnă, cătră tine.” (M. Eminescu, I, 149) Observații: În interpretarea Gramaticii Academiei, când se realizează prin adjectiv posesiv, complementul indirect stă în cazul acuzativ, chiar dacă este precedat de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) care cer genitivul: „Asupra noastră fulgeră, trăsnește și bat puhoaiele.” (M.Sadoveanu, X, 514) „Crezi că se vor mulțumi să se răzbune împotriva ta?” (O. Paler, Viața..., 114). De fapt, în asemenea structuri, termeni precum noastră, ta etc. trebuie considerați pronume personale în genitiv. b. Propoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
triunghiurile velelor, / îngeri ai templelor spiritului etern.// - Adevărul trebuie ascuns celor slabi,/ fiindcă ar deveni neoameni!/ auzi atunci vocea lumii,/ precum Hermes în timpuri străvechi./ Privește prima arcană:/ un mag în robă albă/ urcând în carul lui Osiris/ prin turnul fulgerat la steaua -nflăcărată/ și-apoi la coroana magilor./ Bolți după bolți, /focuri ce nu erau decât iluzii, / ape ce trebuiau trecute / pe punți și grote-adânci / în care ispitele tronau. / Și cavalerii / cu săbii, făclii și ramuri de salcâm l-au
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
val în val,/ Se-nalță, se lățește și vâjâie și tună/ Zdrobindu-se de mal.// Dar vântul crunt, deodată, suflând cu vijelie,/ Schimbă a mării față în munți îngrozitori;/ Ș-acum sărmana luntre pe-ntinderea pustie/ Zdrobită se zărește la fulgeri trecători!" (Pe malul mării). Reîntoarcerea la perfecțiune nu este caracteristica lui Vasile Alecsandri decât poate în fondul inițiatic al temei, dar aceasta îmbracă estetic forma de străpungere mnemoclastică încrustată pe laturile umbrite ale cuvintelor, dar cu atât mai strălucitoare prin
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nici nu ne gândim, schimbă rațiunea și îndeamnă la căutare, pregătindu-ne să înfruntăm vicistitudinile vieții zilnice. Neliniștea crește și conduce pe cel ce cunoaște la acerbă căutare și dorință de împlinire. Nu stă în firea noastră limfatica-mpăcare, Ci fulgere în suflet și flăcări ne tresar. Noi am avut la creștet aceeași ursitoare Neliniștea, cu dorul ei amar... Neliniștea iubirii de-avere-ngrămădită, Cântată tragic seara în doinele din sat, Neliniștea acelor răchite despletite Ce le desparte râul tulburat; Neliniștea gândirii ce
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
terestre) se finalizează în ataraxia duioșiei pe pământ, a plutirii onirice. Sublimarea senzualității printr-un eros platonician apropiat viziunilor lui Novalis, deși marcat la Eminescu de persistența conturului carnal, apropie viziunea reginei lunare de imaginea fugară a iubitei terestre, care fulgera visul poetului prin angelica ei umbră de argint. Sintagma extrem de frecventă în postumele investigate, aluzie la silueta serafului feminin, pe care, dupa Franz von Baader, îndrăgostitul o discerne în imaginea iubitei, umbra eminesciană va fi efectul materializat al privirii de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]