6,437 matches
-
construcții, amuzamentul cenaclului, Lorena B., proiectantă și prozatoare, Ionela, elevă chitaristă, care Însoțea astfel lecturile, și Încă vreo trei poeți rezervați, iar la urmă profesorul de filozofie Carara. Poetul care a citit În seara aceea părea fugit de undeva din fundalul neclar al fotografiilor cu Bacovia, rostea cuvintele Încet, ca pentru adormirea În frescă a poeziei, așa Încât nimeni nu a tușit În timpul lecturii, nimeni nu și-a ridicat ochii În tavan, În afară de bătrânul Tronaru. Mai toți fumau țigară de la țigară, scrumând
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
au reușit să înțeleagă forma și culoarea câinelui, iar imaginea câinelui devine mai puternică și mai clară cu fiecare secundă care trece, și asfaltul se transformă într-o cascadă lină și monotonă care curge constant și ajunge să devină doar fundalul unui stop-cadru, al cărui personaj principal e câinele. Sau vulpea. Era vulpe sau era câine. Ca și cum ar conta pentru cineva. Vede sufletul câinelui zburând calm pe lângă mașină și automat apasă butonul care închide geamul. I s a făcut frig. Ciudat
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
băutură, că tot timpul mă trec la caiet de sunt dator vândut la birt și dacă când vine ajutorul nu îl dau tot, rămân cu gâtlejul uscat. ACTUL III - A FI SAU A NU FI NOSTALGIC? SE DĂ CEVA? Același fundal, iar pe imensul ecran se derulează scene de la Sighet, Râmnicu Sărat, convoi cu ZEKE, răsună cântecele lui Moscopol, se văd scene de la încoronarea de la Alba-Iulia, secvență din „Pe aici nu se trece”, imagini cu Ficior, Vișinescu, turnători, ultimii comandanți de la
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
-L APOPII - constructor D-L ROZMETRU - mecanic, șomer, munci ocazionale, mai are 5 ani până la pensie D-NA ROZMETRU - muncitoare, iubitoare de câini ACTUL I SCENĂ 1 O sufragerie, birou, cu ecrane de calculator, tehnica de calcul, aparatură video, în fundal, o bibliotecă sculptata, plină de cărți. Pe pereți măști, tablouri, aranjamente IKEBANA, florale. În prim plan, o canapea care are în dreapta bibliotecă și în stânga un dulap plin de bibliorafturi, mascat de ușă de intrare cu o placarda pictată cu scene
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Din acest moment Dan pierdu noțiunile de timp și spațiu.Avea impresia că rătăcește printr-un labirint.Peste tot se vedeau buchete mari de flori și afișe de teatru. Lore îi sufla fum de țigaretă în față.Chicotea. Dintr-un fundal se auzea o sirenă de vapor. Se plimba pe un cheu.O fetiță se juca pe faleză cu o minge.Un vapor cenușiu la ancoră. Fetița a scăpat mingea în apă.” S-a înecat apa!”. Lore chicotea din nou. Acum
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
este amplasată o statuetă de bronz.In colțul de jos al scării se află o plantă decorativă,o canapea,un lampadar,o servantă,un fotoliu,o măsuță și un taburet. Opus acestora,dar în lateral se conturează două uși. Din fundal se aude zgomotul valurilor și țipetele pescărușilor. Costel și Nelu joacă șah la masuță centrală.Alături e un frigider auto. Costel:Bem ceva?Ceai de osul iepurelui? Nelu:Iar ceai? Vreau un lichior.De banane. Costel(Mută nebunul):Bine,un
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ori nu suntem conștienți de toate acestea; ceea ce nu ne oprește să fim așa. Din gramatica unei limbi răzbat semnele ierarhiilor valorice ale acelei nații; semn că stabilirea valorilor ține în bună măsură de problema Sensului. Muzica reprezintă un bun fundal pentru viața afectivă. Ea dă referințe trăirilor proprii (constituie o structură de orizont), le dezvăluie, le face conștiente. Muzica face legătura dintre iraționalitatea trăirilor (poate inefabilul lor) și reflexia asupra lor, în încercarea (ce aparține subiectului și nu muzicii) de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
capetele" ei metafizica devine o etică? Prin însuși faptul de a defini un lucru îl clasificăm ca important, îl facem un "centru" la care vom raporta alte lucruri, arătând legăturile pe care le au cu acest "centru", ele devenind cumva fundalul pe care acesta va apărea ulterior. Într-un fel, putem să ne dăm seama ce lucruri sunt importante pentru noi încercând să vedem pe care din ele simțim nevoia să le definim. Trebuie să ne imaginăm Grecia antică drept locul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ei sunt pretextul (ca anunțare) apariției noastre. Ce-a de-a doua variantă dă seama de legătura noastră inseparabilă cu ceilalți. Dar chiar și în prima variantă trebuie să observăm că am fi invizibili dacă nu ne-am profila pe fundalul existenței lor, fiind ascunși de imposibilitatea vreunei comparații, ce constituie substanța oricărei definiri. Uneori nostalgiile noastre paradisiace pot căpăta chip prin intermediul filmelor. ٭ Față de cărți deseori avem aceleași sentimente precum față de femei: ultima pe care o ținem în (de) mână ne
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pe cei buni. Semn că problema ar putea fi în altă parte. Despre multe lucruri simțim că vin prea târziu. Nici măcar moartea nu este punctuală; doar că ea vine întotdeauna prea devreme. După o vârstă a trăi se conturează pe fundalul unei continue încercări de a uita suferințele cotidiene ale propriului corp, de a căuta să nu auzi strigătul propriei senzualități. Din mutarea dinspre senzorialitate spre rațiune se naște pretinsa înțelepciune specifică vârstei. Mișcările pentru drepturile animalelor își găsesc fundamentarea în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
drumul săniei prin zăpadă, fulgii mari topindu-i-se pe obraji, clinchetul clopoțeilor cailor, era un spectacol netrăit niciodată. Și ceilalți se bucurau de bucuria ei. Au ajuns la castel și din nou exclamații de uimire și bucurie. Castelul, pe fundalul unei păduri de brazi uriași, apărea exact ca în poveste. Brazii erau împodobiți din vârf și până la poale de zăpadă, poiana sclipea și ea în mii de cristale și peste tot în aer plutea o atmosferă de pace, liniște și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
acoperă cineva. Am deschis puțin ochii și am văzut-o, șezând liniștită cu fiica ei în brațe, lângă fereastra prin care pătrundea lumina lunii. Profilul ei splendid, trăsăturile deslușite ca într-un portret din Renaștere pluteau pe cerul palid din fundal. Nici urmă de cochetărie sau dorință în gestul ei de a arunca pătura peste mine. N-ar fi oare mai potrivit cuvântul „omenie“ pentru a descrie un asemenea gest? Nu a fost calculat, ci natural, de simpatie. Apoi, a privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
trebuie să concentreze cât mai multe resurse posibile în activități cu valoare adăugată și în lansarea activelor existente spre noi oportunități. Multe corporații încep să externalizeze activitățile standardizate de back-office pentru a concentra resurse în activități competitive"2. Pe acest fundal, este activată paradigma rebrandigului domeniilor de cunoaștere și, implicit, a afacerilor. Mai acut se întâmplă acest lucru în ultimii ani, conceptul de brand de angajator intrând în limbajul și practica specialiștilor (mai ales a celor de resurse umane), în cea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
declara artistul la un moment dat. Trebuie să descoperi treptat elementele care alcătuiesc imaginea, depășind tot felul de obstacole... Legi ale perspectivei sunt încălcate cu bună știință... Forme banale capătă o alură misterioasă... Personaje care se disting cu greu de fundal sunt plasate într-un colț sau margine. Mai mult, așa cum dovedește prezența de abia vizibilă a unui profil de femeie în "Masă în fața ferestrei", ele par gata să părăsească cadrul tabloului... Dintre pictorii secolului al XX-lea, Pierre Bonnard este
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
repede o ușă, un radiator, o masă și un scaun. În spatele mesei este un personaj feminin, cu o pisică, pe care poți foarte bine să-l ignori. Este, ca de multe alte ori, soția artistului, ieșind cu greu din capcana fundalului în care este prinsă. Biografia și creația lui Bonnard nu pot fi înțelese în afara prezenței dominatoare a Marthei de Mérigny, ființă plină de ciudățenii, suspicioasă, măcinată de gânduri ipohondre. Marthe este mereu parte integrantă a lucrărilor târzii ale pictorului francez
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
Marfa și banii, a lui Cristi Puiu și A fost sau nu a fost a lui Corneliu Porumboiu, combinate însă și cu alte producții ale lui John Cage, Milcho Manchevski, Rudy Burckhardt, Jacob Burckhardt și Hiroki Oishi și are ca fundal proiectarea unor fragmente din aceste filme și o presupusă călătorie cu trenul între Cluj și București. Desfășurarea scenică cuprinde, alternativ, două modalități de abordare a subiectelor dezbătute, una verbală, cu interpreții așezați la o masă și alta cu interpreții dansatori
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
în patetică formulă: "Seara, la întoarcerea de la spectacol,m-am zbuciumat singur, încercînd să-mi rup lanțurile destinului pămîntesc, apoi m-am întors în împietrirea trupului meu. Dor de cei morți, aproape de lumea lor". Starea declinantă se manifestă pe un fundal al "succeselor", sub diverse aspecte, de care au parte favoriții puterii, a căror lipsă de scrupule rănește inițiala inocență: "În Gazeta literară sunt aciuați Ťstîngiștiiť Moraru, Șelmaru etc. Dezgheț. Dar viața mea? Nici nu pot lucra sau citi cel puțin
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
fără profil psihologic, într-un cuvînt, fără corporalitate. Popescu-Negreni comunică, are o rețea de legături umane relativ stabilă, conversează mereu, în muzee sau în memorie, cu marii maeștri ai picturii, citează scriitori și gînditori importanți, însă totul rămîne undeva în fundal. Problema esențială a pictorului este propria sa viață, arta ca sursă de interogații și de frămîntări, scurgerea traumatizantă a timpului, exprimarea ca armă unică în lupta cu efemerul și cu deriziunea. Fără a fi un scriitor propriu-zis, cu o conștiință
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
povestea de dragoste cu Barbara cea întoarsă din Africa. Tatăl strălucitor, pe care dispariția îl face mai interesant, amplificându-i forța carismatică, și fiul aparent șters și banal, rescriu povestea epopeică în termenii lumii de azi, având alt război ca fundal. Ce descoperă fiul despre personalitatea tatălui îl obligă să regândească tot ceea ce știa: o inteligență sclipitoare, o minte analitică pătrunzătoare și subtilă, dar mai ales un spirit ludic, care face din toate un joc probându-i ușurința de a gândi
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
un povestitor decît un prozator. Epica lui are oralitatea concisă a frazelor scurte și colorate lexical. Spiritul lui este prin excelență descriptiv, și nu analitic. De aceea, mai întotdeauna cînd povestește un episod, autorul nu face un pas înapoi spre fundalul reverberațiilor psihologice pe care le-ar fi putut stîrni episodul. Are o pupilă spontan picturală, nu contorsionat-reflexivă. Reflecțiile și concluziile ce se desprind din povești sunt doar sugerate de autor, cititorului rămînîndu-i să le formuleze în minte. Ca un semn
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
despre moartea mea este o combinație între șaradele epico-narative ale lui Dumitru Țepeneag (din ciclul romanesc început cu Hotel Europa sau din mai recentul roman La Belle Roumaine) și On the Road, romanul cult al lui Jack Kerouac. Pe un fundal cât se poate de extins în spațiu și timp (din România "epocii de aur" până în Canada zilelor noastre și în principalele capitale ale Europei unite), romancierul reușește performanța ca, în numai 233 de pagini, să îngrămădească elemente din care s-
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]
-
a construcției narative generând și justificând totodată structura fragmentară, cu alură de jurnal intim, a acestui roman care nu de puține ori ne trimite cu gândul la delirul controlat al suprarealiștilor: "Mă simțeam negru-gălbui. Galbenul soarelui intrând prin balcon și fundalul întunecat al sălii. Totul se reduce la ce crezi despre lucruri. Despre pahare se crede că sunt obiecte rezervate evenimentelor, nu le cauți prietenia și te pomenești că nu-ți ajung. Toți avem ceva încrustat în noi. Unii o miniatură
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
beton mici biserici de lemn. Dar această Lume ce ni s-a dat, - și sînt perfect conștientă de ceea ce afirm aici -, e o carte unică în literatura apărută în ultimii 18 ani în România. Nucleul inegalabil al romanului e, dincolo de fundalul politic cu care ne-am obișnuit, drama singulară a unui individ atipic; deci, nu atît drama minoritarului german, cît drama minoritarului uman; e lupta surdă a unui ins în căutarea unui limbaj care să-l facă înțeles de ceilalți. Un
în orașul de jos vezi ce-ai uitat by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8826_a_10151]
-
tridimensional și plan, plin și gol. În scenele de café-concert, de exemplu, Seurat folosește clar-obscurul într-o manieră similară celei alese de Degas sau Toulouse-Lautrec, amplasând siluete întunecate în prim-plan și caractere fluidizate de lumina lămpilor de gaz în fundal. În alte lucrări însă - Trei femei, Doică, Fată în alb - schimbările de plan sunt mult mai subtile, mai vagi, mai aproape de abstract. Cu toate diferențele de manieră dintre desenele și picturile sale, Georges Seurat a folosit adesea primele în mod
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
argou al limbii române al lui G. Volceanov (ediția a II-a, 2006), cuvîntul este cuprins cu o explicație parțială și contextuală: "apelativ folosit pentru exprimarea simpatiei vorbitorului fața de interlocutor (pus în circulație de popularul actor Florin Piersic)". Pe fundalul așteptărilor firești - la un mesaj în termeni culți, făcînd apel la valori din sfera responsabilității sociale - apare surpriza lexicală și stilistică a mesajului: sintetizat de un termen argotic, presupunînd superioritatea prin deșteptăciune. E, desigur, o adaptare îndrăzneață, bazată pe anumite
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]