1,129 matches
-
Burgum, Literary Form: Social Forces and Innovations, în The Novel and the World's Dilemma, New York, 1947, pp. 3-18. 34. Fritz Briiggemann, Der Kampf um die bilrgerliche Welt und Lebens-auffassung in der, deutschen Literatur des IS. Jahrhunderts, în Deutsche Vierteljahrschrift fur Literaturwissenschaft und Geistes-geschichte, III (1925), pp. 94-127. 35. Karl Bucher, Arbeit und Rhythmus, Leipzig, 1896; J. E. Harrison, Ancient Art and Ritual, New York, 1913; Themis, Cambridge, 1912; George Thomson, Aeschylus and Athens, A Study in the Social Origins of the
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
care se găsesc în A. W. Schlegel și alții. 14. Albert Wellek, Der Sprachgeist als Doppelempfinder, în Zeitschrift jur Ăsthetik, XXV (1931), pp. 226-262. 15. Cf. Stumpf, citat mai sus în nota 3, și Wolfgang Kohler, Akustische Untersuchungen, în Zeitschrift fur Psychologie, LIV (1910), pp. 241- 289, LVIII (1911), pp. 59-140, LXIV (1913), pp. 92-105, LXXII (1915), pp. l-192. Roman Jakobson, Kindersprache, Aphasie und allgemeine Lauigesetze, Upsala, 1941, sprijină aceste rezultate cu exemple luate din limbajul copiilor și al persoanelor
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Sperber, Motiv und Wort bei Gustau Meyrink, Leo Spitzer, Die groteske Gestaltungs- und Sprachkunst Christian Morgensterns, Leipzig, 1918 ; Josef Korner, Arthur Schnitzlers Gestalten und Probleme, Munchen, 1921. Vezi si Josef Korner, Erlebnis-Motiv-Stoff, în culegerea Vom Geiste neuer Literaturi'orschung: Festschrift fur Oskar Walzel, Wildpark-Potsdam, 1924, pp. 80-89 ; Leo Spitzer, Studien zu Henri Barbusse, Bonn, 1920. 26. Leo Spitzer, Zu Charles Peguys Stil, în Vom Geiste neuer Litera-turforschung : Festschrift fur Oskar Wolze!, Wildpark-Potsdam, 1924, pp. 162-183 (reprodus în Stilstudien, loc. cit., vol
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
si Josef Korner, Erlebnis-Motiv-Stoff, în culegerea Vom Geiste neuer Literaturi'orschung: Festschrift fur Oskar Walzel, Wildpark-Potsdam, 1924, pp. 80-89 ; Leo Spitzer, Studien zu Henri Barbusse, Bonn, 1920. 26. Leo Spitzer, Zu Charles Peguys Stil, în Vom Geiste neuer Litera-turforschung : Festschrift fur Oskar Wolze!, Wildpark-Potsdam, 1924, pp. 162-183 (reprodus în Stilstudien, loc. cit., vol. II, pp. 301-364 ; Der Unanimismus Jules Remains im Spiegel seiner Sprache, în Archivum Romanicum, VIII, 1924), pp. 59-123 (reprodus în Stil-studien, loc. cit., II, pp. 208-300), Despre Morgenstern
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Mittel (bei Rabelais), Halle, 1910; Pseudo-objektive Motivierung bei Charles-Louis Philippe, în Zeitschrift jur franzSsische Sprache und Literatur, XLVI (1923), pp, 659-685 (reprodus în Stilstudien, loc. cit., vol. II, pp. 166-207). 28. Spitzer, Zur sprachlichen Interpretation von Wortkunstwerken, în Neue Jahrbiicher fur Wissenschaft und Jugendbildung, VI (1930), pp. 632-651 (reprodus în Romanische Stil- und Literaturstudien, Marburg, 1931, vol. I) ; vezi și Wortkunst und Sprachwissenschaft, în Germanisch-romanische Monatsschrift, XIII (1925), pp. 169-186 (retipărit în Stilstudien, loc. cit., voi. II, pp. 498-536) ; Linguistics and
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Dictionary of World Literature, p. 250 și urm.; R. Ingarden, Das literarische Kunstwerk, Halle, 1931; Das Form-lnhalt Problem im literarische Kunstwerk, în Helicon, I (1938), pp. 51-67. 8. Strălucitul eseu al lui Emil Lucka, Das Grundproblem der Dicht-kunst, în Zeitschrift fur Aesthetik, XXII (1928), pp. 129-146, studiază wie sich Welt in Sprache verwandelt... într-un poem sau un roman neizbutit, spune Lucka, fehlt die Identităt von Welt und Sprache. 9. Vezi Dorothy Walsh, The Poetic Use of Language, în Journal o
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
lor asupra ținuturilor care urmau a fi supuse (de altfel, termenul războinic are și el la origine conotația „tîlhar“), de aceea Drumul Bîrladului a apărut în documente, pînă prin secolul al XVIII-lea, în alternanță cu Drumul Tîlharului și Drumul Furilor, ceea ce i-a determinat pe unii să considere că proveniența etnică locală a fost înlocuită cu năravul furtului (ca în vlah - păstor, țigan - hoț). De fapt, e posibil să fi fost vorba de un drum pe care să l fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etnică locală a fost înlocuită cu năravul furtului (ca în vlah - păstor, țigan - hoț). De fapt, e posibil să fi fost vorba de un drum pe care să l fi preferat cei care ocoleau vama și care deveneau, astfel, tîlhari, furi (contrabandiști, cu un cuvînt modern), iar Drumul Bîrladului ar fi fost sinonim cu „porecla“ toponimică Vama Cucului. Numele berladnicilor a fost pus în legătură, de altfel, cu v. turcic birladi, „s au unit“, „s-au asociat“ (pentru a vagadonda și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
gramatical: singular-colectiv-plural (cu exceptia limbii gumuz din grupul komuz). Prima clasificare a limbilor nilo-sahariene, propusă de Greenberg, cuprindea șase ramuri: 1. nilo-chariană: berta, kunama, sudanice centrale, sudanice orientale - limbi nubiene, nilotice, surmice, nara, rub (sau nyangiyan), temein, nyimang și gaam; 2. fur; 3. koman; 4. maban; 5. saharian; 6. songhai. Această clasificare va fi modificată apoi de Lionel Bender 314 și adoptată de Ethnologue. Ea cuprinde douăsprezece grupuri: A. Songhai este reprezentat de o singură limba fără clase nominale sau gen gramatical
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din limbi insuficient cercetate, cu tonuri, fără clase nominale sau gen gramatical; sisteme cazuale; flexiune complexă a verbului; cea mai cunoscută limba din acest grup este kanuri C. Maba - armonie vocalica; patru tonuri; particulă mu pentru clasa "uman"; SOV D. Fur (For) - clase nominale; prefixul d - pentru singular și k - pentru plural; E. Sudanic oriental este alcătuit din patru grupuri: a). grupul sudanic oriental propriu-zis; b). grupul în care regăsim nubiana, nara, nyimang și tama; c). surmica, djebel, temein, dadjo; d
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Berta H. Kunama I. Komano J. Gumuz K. Kuliak L. Kado Dintre limbile majore, cu un număr cuprins între 0.5 și 5 milioane de vorbitori, amintim: luo, kanuri, songhai, teso, nubiană, lugbara, kalenjin, lango, dinka, acholi, nuer, maasai, ngambay, fur, tubu. 6.10.2. Familia nigero-kordofaniană Lingvistul care, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, a revoluționat clasificarea limbilor africane este, fără îndoială Joseph Greenberg. Trebuie însă să nu uităm importantă muncii anterioare a unor africaniști precum Carl
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Americii America de Nord Washington D.C. nu are o limbă oficială; de facto: engleză americană; spaniolă, hawaiiana; navajo, apasă occidentală, dakota, yupik, cherokee, o'odham, choctaw, chippewa/ojibwe, cheynne, cree, keres, zuni Sudan (Nubia) Africa Khartoum arabă, engleza; nubiană, dinka, beja, tigray, fur Sudanul de Sud Africa Juba engleză; dinka, nuer, bari, zande Suedia Europa Stockholm suedeză; finlandeză, sami, idiș, români Surinam (Guyana Olandeză) America de Sud Paramaribo neerlandeza; sranan tongo (creola cu baza lexicala neerlandeza și engleză și baza gramaticala africană), hindi (sarnami hindustani
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai accentuate, cu preten?ie c?tre monumental (Bancă Hong Kong-ului ?i a Shanhai-ului, Hong Kong, 1979-1986), la N. Foster (1935) sau o complexitate volumetric? carenat? ?i sclipitoare (sediul b?ncii Lloyd�s, Londra, 1979-1986), la Rogers, par s? antreneze pe furi? acest demers esen?ialmente ra?ionalist c?tre un manierism tehnologist. O deriv? stilistic? pe care Foster ?i Rogers ?tiu s? o evite atunci c�nd primul deseneaz? Centrul Renault (Swindon, 1983, vezi pliantul, foto 30) sau aeroportul de la Sansted
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un câine de-o apă moartă. Tot ca un câine, fluidul umoral are un cap și-o coadă ce se-aleargă fără-ncetare, făcând să alterneze confuz în el viața și moartea. Vinele i se goliseră până la imponderabilitate; furase startul furului său, fusese înaintea lui cu un infinitezimal pas pe care, înfășurându-l ghem pe după sinele-i efilat cu o iuțeală suveran vremuitoare, îl lungise securizant. Altfel spus, își furase strălucit darul plumburiu mai înainte ca acesta să-i parvină, înstrăinându
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Oprindu-i pe deșugubinari și globnici, pe dăbilari și pe vătajii cei mari de a mai „învălui" satele Episcopiei, cartea lui Alexandru Iliașu din anul 1621 - lăsând aceste sate la dispoziția episcopului de Hușiadăuga: „Iară de se va găsi niscai furi tâlhari aceia împreună cu părintele să-i prindeți și la Domnie să-i trimiteți". Poate ei „erau aceia care mai în urmă s-au numit ocolași, privighetori, subprefecți", spune cercetătorul. Din cărțile domnești cercetate rezultă că locuitorii plăteau în bani, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dintr-o carte domnească dată la 1654, în timpul lui Georgie Ștefan Voievod: „.. .să nu-i învăluiți de globe de bătut sau de părături ca să fie în pace, numai de se vor face niscare „morți de om" sau alte „deșugubine" sau „furi" sau „tălhări" de se vor afla... să aveți treabă numai cu aceia"... La 6 ianuarie 1622, Ștefan Tomșa scrie o carte în românește către uriadnicii, șoltuzii și pârgarii de Huși, prin care îi înștiințează că a scutit de alte angării
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și feriele pentru judecățile dintre locuitori": „și voi dăbilari de ținut și voi vătaji mari... nici să trageți (la judecată), și ce vor fi globe, ferie, să aibă treabă molitva sa Vlădica de Huși". Iar „dacă s-ar găsi niscai furi, tâlhari" să-i prindă în înțelegere cu Episcopul și să-i trimită la Domnie, pricaz valabil pentru satele Plopenii, Hrubenii, Cârligați, Crețăscii, Râșeșcii, Coziacii, Podenii, din ținutul Fălciu. „În vechime pricinile de judecată țineau mult mai mult decât astăzi, deoarece
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
partea românească a sintacticei din gramatica limbilor romanice a lui Wilhelm Meyer - Lubke, Sibiu 1916"; „Între români - Scrisori din călătoria unui filolog cu adaosul: Despre însemnătatea studiului limbii române pentru studiul celorlalte limbi romanice, Sibiu 1917"; un extras din Archiv fur das studiu der neueren Sprachen und Literaturen cuprinzând o dare de seamă asupra traducerii în nemțește cu explicări a basmului Harap Alb de Ion Creangă făcut de profesorul dr. G. Weigrand. După care I. Urban Jarnik a rostit: „mare ne
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
niveaux administratifs jusqu'au celui de l'école sont nécessaires pour clarifier les nouvelles règles et responsabilités à chaque niveau administratif, améliorer et redistribuer le personnel enseignant et à la restructuration attentive de l'organisation. On a constaté que, a fur et a mesure que le processus de décentralisation s'étend et s'accélère, les personnes et les institutions concernées deviennent plus compétents pour déterminer ce qu'ils veulent réaliser, mettant leur expertise, en particulier si elles sont en mesure de
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Serviciile înregistrează o dezvoltare impusă de dinamismul forțat de politica socială. Oricât s-ar dezvolta nu pot determina avânt economic. dup în par pre deș se cal din cla me ben noi inf rap ma Pro Ko puț (do alte fur cel La Viața ă '89 se î 2004, 1 lamentare a are etnic învățăm i corpul menține itate. Cele județ, ș sele de serii, și ge eficiat d și dotă ormatizare ort de nagerilor) copiu", d gălniceanu Viața in pentru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de altă factură decât „lira vibrândă de iubire”, ea „cântă de mărire”, stârnind furtuna oceanică, alegoria romantică, byroniană, a trăirii violente. „Sublim însă e cântul când țipă și ia-n goarnă Talazurile negre ce turbă, se răstoarnă, Și spumegă ca furii și urlă-ngrozitor.” Amintirea lui Heliade, reformator al culturii din cohorta de sfinte firi vizionare, de glas de deșteptare în noaptea noastră pierdută și amară, se ipostaziază într-o „arfă de aramă cu coarda temerară” care „Trezi-n sufletul nostru
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mesure d'un développement naturel des pratiques culturelles et de ses représentations. L'appel à la mémoire par la ressuscitation des modèles authentiques c'est un exercice qui devrait être présent de plus en plus dans l'espace roumain au fur et à mesure d'un désir ardent de changement. La reconnexion à la tradition intellectuelle réelle c'est un premier pas important dans la conscientisation d'une culture des élites nées et pas faites, d'un type fécond qui peut
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
vreo 22 de ani. Câte evenimente de atunci până acum! Câte n-a mai învățat d. Sarsailă? Câte roluri n-a mai jucat? El e revoluția împielițată, el - România în carne și oase, el - martir viu-viuleț, el - politic mare, el - furul și pocitorul baladelor populare, el - sinior cu domeniuri și servi pe domeniurile sale senioriale, el - liberator etc.29. "Rolurile" la care se referă sunt multiplele ocupații ale lui Bolliac care îi permit acestuia să se mențină în centrul atenției și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
among nurses”, Journal of Advanced Nursing, 31 (4), pp. 884-891. BARUS-MICHEL, J., GIUST-DESPRAIRIES, F., RIDEL, L. (1998), Crize. Abordare psihosocială clinică, Polirom, Iași. Băban, A. (1998), Stres și personalitate, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Becker, M. (1995), „Ruckwege zum SelbstbewuBtsein-Ein Beispiel fur die Behandlung in der Mobbingklinik”, în H. Leymann (ed.), Der neue Mobbing Bericht. Erfahrungen und Initiativen-Auswege und Hilfsangebote, Rowohlt, Reinbek bei Hamburg. BEEHR, T.A. (1995), Psychological Stress in the Workplace, Routledge, Londra. Billiard, I. (2001), Santé mentale et travail
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pot servi la reconstituirea textului. Editorul Malkland recon stituie, pe baza versului 907 din Aristofan, Thesm., versul 561 al Elenei lui Euripide. În general, toate referirile la un alt text (mai celebru), de tipul parodiilor, dar și al aluziilor elogioase, fur nizează informații care pot fi exploatate pentru corectarea tradiției directe. Una dintre cele mai cele bre aluzii din literatura latină este cea prezentă În versul properțian Nescio quid maius nascitur Iliade. Trimiterea este transparentă, pentru că din această perioadă datează epopeea
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]